Vizualizare sursă pentru „Isidora cea nebună pentru Hristos”

Sfânta Cuvioasă '''Isidora''', cea [[nebun pentru Hristos|nebună pentru Hristos]] a trăit în secolul al IV-lea în mănăstirea de femei de la [[Tabenisi]] sau Tavenisi, în Egiptul de Sus<ref>Tabenisi este locul unde Sf. [[Pahomie cel Mare]] și-a întemeiat prima mănăstire de tip cenobitic. </ref>. Viața ei este cunoscută prin intermediul scriitorului creștin [[Paladie]] (sec. IV-V), care o evocă în a sa ''Istorie lausiacă (Lavsaicon)''. <ref>Paladie, ''Istoria lausiacă (Lavsaicon)'', traducere, introducere și note de Pr. Prof Dumitru Stăniloae,  Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007, cap. XXXIV.</ref> [[Prăznuire]]a sa se face pe [[1 mai]].

==Viața==

Viața Sfintei Isidora ne este cunoscută doar în parte, din relatarea lui Paladie, preluată apoi și în [[Patericul egiptean|Pateric]]. Cuvioasa viețuia într-una din mănăstirile mari de femei din Tavenisi (care avea pe atunci circa 3-400 de viețuitoare). Căutând smerenia, se prefăcea față de celelalte maici a fi nebună, încât era uneori socotită chiar demonizată.

Ea căuta însă să se smerească, slujind tuturor fără împotrivire și primind să fie tratată cu dispreț și brutalitate de surorile din mănăstire, pentru nebunia ei aparentă. Adeseori era bătută, ocărâtă sau batjocorită de surori, dar nu se împotrivea.  Se ruga îndelung în ascuns, mai ales noaptea, când nu o vedeau surorile.

Se îmbrăca neîngrijit, acoperindu-și capul cu o basma de cârpă veche și probabil, pentru „nebunia” ei părută, nu primise încă [[tundere]]a în monahism. 

Slujea, între altele, la bucătărie și la [[trapeză]], ajutând la strângerea mesei. Se spune despre ea că nu mânca niciodată la masă cu maicile, la masă, și primea să mănânce doar resturile de la masă pe care le aduna cu buretele și lăturile rămase de la spălatul vaselor. 

În acea vreme trăia și un ascet îmbunătățit, vestit în acele părți pentru nevoințele lui, [[avva]] Pitirun. Acesta a avut într-o zi o vedenie. Un înger i s-a arătat, mustrându-l că se mândrea pentru nevoințele lui și descoperindu-i că în mănăstirea de maici din Tavenisi se găsea o femeie care era mai nevoitoare decât el. Avva Pitirun, deși arareori își părăsea sihăstria, a coborât atunci din muntele unde se retrăsese și s-a dus mai întâi la mănăstirea principală (de monahi) din Tavenisi, ca să ceară starețului voie să viziteze mănăstirea de maici (unde bărbații nu aveau în general acces). Fiind bătrân și cunoscut ca nevoitor, i s-a dat voie să meargă la mănăstirea de maici, unde a fost întâmpinat de stareță cu mare evlavie.

A cerut atunci să vadă toate surorile din mănăstire, dorind să o afle pe cea pe care i-o descoperise îngerul. I s-au înfățișat toate, pe rând, însă nu și sfânta Isidora, pe care, pe de o parte, surorile nu o luaseră în seamă, iar pe de altă parte căutase ea însăși să se ascundă. Cercetându-le, avva Pitirun nu a aflat-o pe cea pe care o căuta. A întrebat atunci dacă nu mai era alta. Ele i-au răspuns atunci că mai era o soră, care era însă nebună, și de aceea nu o aduseseră la el. Avva Pitirun a stăruit, și atunci surorile au adus-o cu sila înaintea lui, căci se împotrivea să se arate înaintea sfântului. Văzând-o astfel, în smerenia și nebunia ei părută, cuviosului Pitirun i s-a descoperit că aceasta era cea despre care îi vestise îngerul.

Spre spaima și neînțelegerea surorilor, a făcut atunci metanie înaintea ei <ref>Potrivit obiceiului, fratele (sora) sau monahul cel mai mic în rang face de obicei metanie înaintea celui mai mare și cere binecuvântarea acestuia. La venirea avvei Pitirun, stareța însăși și ajutoarele ei i-au slujit acestuia. Era deci cu totul neobișnuit ca un avvă, un pustnic și părinte duhovnicesc cunoscut să ceară binecuvântarea unei surori de mănăstire. </ref> și i-a cerut binecuvântarea. Cuvioasa s-a plecat la rândul ei înaintea pustnicului, cerând și ea binecuvântare. Stareța și surorile au stăruit că nu se cuvenea ca avva Pitirun să se plece în fața unei femei nebune, însă el le-a mustrat, arătându-le că ele erau cele nebune, întrucât Isidora era, după cum îi descoperise îngerul, ''amma'', maică duhovnicească și mai presus decât el. Surorile, primind cuvântul avvei, și-au mărturisit atunci urâtele purtări față de sfânta Isidora. 

La scurt timp după aceea, însă, cuvioasa, fiind descoperită, nu a răbdat să fie lăudată de surori, ci a fugit pe ascuns din mănăstire, plecând să se nevoiască în altă parte. Nu se știe unde s-a așezat. A trecut la Domnul într-un loc necunoscut de nimeni, probabil în preajma anului 365.

==Note==
<references/>

==Surse==
*Paladie, [ftp://ftp.logos.md/Biblioteca/_Colectie_RO/Paladie%20-%20Lavsaicon.%20Istoria%20Lausiaca.pdf Istoria lausiacă (Lavsaicon)], traducere, introducere și note de Pr. Prof Dumitru Stăniloae,  Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007, cap. XXXIV
*[http://www.sfaturiortodoxe.ro/pateric/slovat.htm Patericul egiptean], slova T.

==Legături externe==
*[http://www.calendar-ortodox.ro/luna/mai/mai01.htm Sinaxar 1 mai, Sfânta Cuvioasă Isidora]
*[http://paginiortodoxe.tripod.com/vsmai/05-10-cv_isidora.html Cuvioasa Isidora, care s-a făcut nebună pentru Hristos], Viețile Sfinților.
*[http://poeziicrestinortodoxe.wordpress.com/2012/05/01/araclisul-cuvioasei-maicii-noastre-isidora-cea-nebuna-pentru-hristos/ Paraclisul] și [http://poeziicrestin-ortodoxe.blogspot.ro/2012/05/acatistul-cuvioasei-isidora-condacul-1.html Acatistul] Sfintei Cuvioase Isidora
*[http://www.trilulilu.ro/muzica-country/10-viata-sf-cuvioase-isidora-viata-sf-cuvioase-isi Viața Sfintei Cuvioase Isidora] (audio). 

[[Categorie:Monahi]]
[[Categorie:Cuvioși]]
[[Categorie:Sfinți egipteni]]