Vizualizare sursă pentru „Alonie Egipteanul”

[[Fișier:Carte-egypte-monastique.jpg|miniatura|dreapta|Harta Egiptului monastic]]
Preacuviosul '''Alonie Egipteanul''' a fost unul din [[Părinții pustiei]] din Egipt în secolele al IV-V. [[Praznic|Prăznuirea]] lui în [[Biserica Ortodoxă]] se face la data de [[4 iunie]]. 

==Viața==
[[Avva]] Alonie a trăit în a doua jumătate a secolului al IV-lea și prima jumătate a secolului al V-lea în centrul monastic de la [[Schetia]]. A fost contemporan cu avva [[Pimen cel Mare]], după cum vedem în [[Patericul egiptean]] (Pimen 41 și 55) și din generația de bătrâni pe care o consulta avva [[Agaton de la Schetia|Agaton]] (Alonie 4). După colecția etiopiană a Apoftegmelor Părinților pustiei (13,70) Alonie l-a avut ca [[ucenic]] pe avva Iosif. Dar dintr-o zicere păstrată în siriacă (Bu I 545) vedem că lui avva Alonie nu îi plăcea să învețe pe alții (după cum spune și avva Pimen: ”A învăța pe aproapele, este asemenea cu a-l mustra.” - Pimen 157). De aceea în ''Patericul egiptean'' se găsesc doar puține din zicerile lui.

==Posteritatea==
Prima apoftegmă de la Alonie din Patericul egiptean - „De nu va zice omul întru inima sa că eu singur și Dumnezeu suntem în lume, nu va avea odihnă” (Alonie 1) - este citată câțiva zeci de ani mai târziu de sfântul [[Varsanufie din Gaza]] (în scrisoarea 346, în română în [[Filocalia]], vol. XI) ca fiind principiul fundamental al [[Monahism|vieții monastice]].

==Ziceri==
Ziceri sau apoftegne din Patericul egiptean.

===Pentru avva Alonie===

:1. Zis-a avva Alonie: „De nu va zice omul întru inima sa că eu singur și Dumnezeu suntem în lume, nu va avea odihnă”.

:2. Zis-a iarăși: „De nu as fi stricat tot, n-as fi putut să mă zidesc; adică, de n-as fi lăsat tot ce mi se pare bun din voința mea, n-as fi putut să dobândesc faptele bune”.

:3. Zis-a iarăși: „De va voi omul, de dimineața până seara ajunge în măsura dumnezeiască”.

:4. Întrebat-a odată avva Agaton pe avva Alonie, zicând: „Cum voi putea tine limba mea să nu grăiască minciuni?” Și i-a răspuns lui avva Alonie: „De nu vei minți, multe păcate ai să faci”. Iar el a zis: „Cum vine aceasta?” Și i-a răspuns bătrânul: „Iată doi oameni au făcut înaintea ta ucidere și unul a fugit în chilia ta. Și iată dregătorul îl caută pe el și te întreabă zicând: « Înaintea ta s-a făcut uciderea? ». De nu vei minți, dai pe om la moarte. Mai bine lăsă-l pe el înaintea lui Dumnezeu fără legături, căci El știe toate".

===Pentru avva Pimen===

:41. Zis-a iarăși că un frate l-a întrebat pe avva Alonie, zicând: „Ce este defăimarea?” Și a zis bătrânul: „Să fii tu dedesubtul celor necuvântătoare și să știi că acelea sunt neosândite.”

:55. Zis-a iarăși că șezând odată bătrânii și mâncând, sta slujind avva Alonie; și văzându-l pe dânsul, l-au lăudat. Iar el nimic nu a răspuns. Deci i-a zis lui unul în taină: „De ce nu ai răspuns bătrânilor când te lăudau?” Și a zis lui avva Alonie: „De le-aș fi răspuns, m-aș fi aflat ca și cum aș fi primit lauda”.

==Surse==
*Sinaxarul Părintelui Macarie de la Simonos Petras
*''Les sentences des Pères du désert'' - collection alphabétique, Solesmes, 1981

[[Categorie:Sfinți]]
[[Categorie:Monahi]]
[[Categorie:Părinți ai pustiei]]
[[Categorie:Cuvioși]]