Vizualizare sursă pentru „Mitrofan al II-lea al Constantinopolului”

Preafericitul '''Mitrofan II''' a fost [[Patriarh]] de [[Constantinopol]] între anii 1440 şi 1443. A fost unul din susţinătorii împăratului Ioan al VIII-lea Paleologul în privinţa unirii cu [[Biserica Romano-Catolică|Biserica catolică]] a Occidentului la [[Sinodul de la Ferrara-Florenţa|Sinodul de la Florenţa]].

Se cunosc puţine despre copilăria şi tinereţea lui Mitrofan. El era [[episcop]] de Cyzicus din Asia Mică atunci când a fost chemat în 1439 să fie membru al delegaţiei conduse de împăratul Ioan al VIII-lea care urma să participe la [[Sinod]]ul de la Florenţa. După moartea patriarhului [[Iosif al II-lea de Constantinopol|Iosif al II-lea]], în timpul sinodului, împăratul Ioan l-a numit pe Mitrofan pe [[scaun]]ul din Constantinopol, sub numele de Mitrofan al II-lea. Supus împăratului, el s-a subordonat autorităţii papale de la sinod pentru a-i uşura împăratului Ioan obţinerea de ajutor din Occident pentru a face faţă agresiunii turcilor otomani.   

Mitrofan a primit porecla de ''Mitrofonos'' (adică ”ucigaş de mamă”, în grecește), pentru că a ascultat chemarea la unire prin semnarea documentelor sinodului. Sfântul [[Marcu al Efesului]] a fost singurul care nu a semnat dintre episcopii Răsăritului participanţi la sinod. Ulterior, Mitrofan a fost demis în urma unei revolte populare. Atunci, el a fugit la Roma. A murit în [[1 august]] 1443.

{{start box}}
{{succesiune|
înainte=?|
titlu=Episcop de Cyzicus|
ani= 14xx-1440|
după=?}}
{{succesiune|
înainte=[[Iosif al II-lea de Constantinopol|Iosif al II-lea]]|
titlu=[[Listă a patriarhilor de Constantinopol|Patriarh de Constantinopol]]|
ani=1440-1443|
după=Grigorie al III-lea Mammas}}
{{end box}}