Vizualizare sursă pentru „Comuniunea sfinților”

'''Comuniunea sfinților''' (lat. ''communio sanctorum'' sau ''societas fidelium'') este o [[dogmă]] creștină privind legătura spirituală, strânsă și indestructibilă care se păstrează între cei morți și vii; este o legătură de iubire reciprocă, de [[Credința|credință]] unică și de [[rugăciune]]. Cei vii fac rugăciuni de mijlocire pentru cei morți, iar cei morți — mai ales [[sfinți]]i, cărora ne rugăm — asistă pe cei vii cu rugăciunile lor la [[Dumnezeu]] în „Ierusalimul cel ceresc“ ([[Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul|Apocalipsa]] 6,9-11). De aceea, cultul morților cunoaște o mare dezvoltare în pietatea creștină. Rugăciunile de mijlocire pentru vii și pentru morți sunt încadrate și în [[Sfânta Liturghie]], în partea finală a marii rugăciuni a Sfintei Jertfe numită [[diptice]]<ref>''Liturgică Specială'', p. 327.</ref>, precum și în toate [[Ierurgie|ierurgiile]] care se fac la slujbele funebre ([[Înmormântare|înmormântări]] și pomeniri generale și individuale ale morților). 

Comuniunea (lat. ''communicatio'' = unire; gr. κοινωνία — ''chinonia'' = legătură, ἡ θεία κοινωνία — ''i Teia kinonia'' = comuniune sfântă, euharistie), în sens creștin, înseamnă unitatea creștinilor prin împărtășirea aceleiași credințe în numele [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]] și prin împărtășirea sau cuminecarea cu [[Sfintele Taine|Sfânta Taină]] a [[Euharistia|Euharistiei]], „Că o pâine, un trup suntem cei mulți“ ([[Epistola I către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel|I Corinteni]] 10,17), prin împărtășirea cu Trupul și Sângele lui [[Iisus Hristos]]: „Paharul binecuvântării, pe care-l binecuvântăm, nu este oare împărtășirea cu sângele lui Hristos? Pâinea pe care o frângem nu este, oare, împărtășirea cu trupul lui Hristos?“ (I Corinteni 10, 16), zice Sfântul [[Apostoli|Apostol]] [[Apostolul Pavel|Pavel]]. 

Catehismul ortodox, intitulat „Învățătura de credință creștină ortodoxă“, dă următoarea definiție: „Această legătură prin mijlocirea Bisericii între noi și Sfinți, precum și legătura noastră cu sufletele celor adormiți, se numește „Comuniunea sfinților“<ref>''Învățătura de credință creștină ortodoxă'', ed. 1952, p. 174.</ref>.

Noțiunea de „comuniune a sfinților” apare și în [[crezul apostolic]].

==Note==
<references />

==Surse==
*[[Ene Braniște]] și Ecaterina Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2
*''Învățătura de credință creștină ortodoxă'', ed. 1952

[[Categorie:Teologie]]