Vizualizare sursă pentru „Catehet”

'''Catehetul''' (gr. κατηχητής, ὁ — ''katihitis'' = catehet) cel care predă învățătura despre [[Dumnezeu]]. În limbajul neotestamentar și patristic κατηχέω — katiheo însemnă „a învăța prin viu grai”, și deci cu acest înțeles este folosit în [[Noul Testament]], la: [[Evanghelia după Luca|Luca]] 1, 4; [[Faptele Apostolilor|Fapte]] 18, 25; [[Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel|Romani]] 2, 18 etc. De aici derivă cuvântul ''catehet'' — trimisul lui Dumnezeu și al Bisericii, care împărtășește „prin viu grai“ învățătura creștină („învățătura despre Dumnezeu“), iar cel care primește această învățătură se numește [[catehumen]]. 

Catehizarea este acțiunea de a învăța, de a instrui și educa în spirit creștin, pentru viață creștină, prin cunoașterea învățăturilor Bisericii și împlinirea [[Voia lui Dumnezeu|voii lui Dumnezeu]]. 

Mântuitorul [[Iisus Hristos]] este modelul desăvârșit al catehetului, al învățătorului adevărurilor divine, atât prin exemplul vieții Lui, cât și prin modul de a se adresa mulțimilor și a se face înțeles. 

Primii cateheți care au învățat pe oameni cuvântul [[Evanghelie|Evangheliei]] au fost [[Apostoli]]i, după cum mărturisește Sf. [[Apostolul Pavel|Apostol Pavel]]: „... «Crezut-am, pentru aceea am și grăit», — și noi credem: pentru aceea și grăim... Căci nu ne propovăduim pe noi înșine, ci pe Hristos Iisus, Domnul... În toate înfățișându-ne pe noi înșine ca slujitori ai lui Dumnezeu...“ ([[Epistola a II-a către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel|II Corinteni]] 4, 13 și 5; 6, 4). 

După Apostoli, [[Sfinții Părinți]] ai Bisericii au scris predici și cuvântări numite ''Cateheze mistagogice'', prin care căutau să explice credincioșilor sensul [[Sfintele Taine|Sfintelor Taine]] și al [[Sfânta Liturghie|Sfintei Liturghii]], precum și sensul și semnificația actelor de cult. Scopul acestei instruiri este de a-i face să înțeleagă și să execute actele de cult în adevăratul lor spirit, să se închine lui Dumnezeu „în duh și în adevăr“ ([[Evanghelia după Ioan|Ioan]] 4, 23-24), ferindu-i de [[Superstiții|superstiții]], de bigotism și de formalism gol. 

Unul dintre cei mai vestiți autori de cateheze mistagogice (Omilii, [[Predică|predici]] explicative) este Sf. [[Chiril al Ierusalimului]] (+348). El a făcut prima explicare sistematică și amănunțită a Liturghiei creștine (în Cateheza XXIII) și a Tainelor inițierii creștine ([[Botezul]], [[Mirungerea]] și [[Euharistie|Sfânta Euharistie]]) în „Cinci Cateheze mistagogice“ (Cateh. XIX-XXIII). 

Cateheze mistagogice și Omilii catehetice ne-au rămas și de la alți Părinți ai Bisericii: ''Omiliile catehetice'' sau „Liber ad baptizandos“ scrise de [[Teodor de Mopsuestia]]; „Opt cateheze baptismale inedite“ ale Sf. [[Ioan Gură de Aur]]; „Despre ierarhia bisericească“ de [[Dionisie Areopagitul]]<ref>Pr.prof.univ.dr. Ene Braniște, ''Explicarea Sfintelor Taine de inițiere'', București, 1990.</ref>.

==A se vedea și:==
*[[Catehumen]]
*[[Exorcist]]

==Note==
<references />

==Surse==
*Pr.Prof.Dr. [[Ene Braniște]], Prof. Ecaterina Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2

[[Categorie:Viața Bisericii]]