4.112 modificări
Modificări
finalizare traducere
{{Îmbunătăţire}}
[[Image:Hagia Sophia Christ.jpg|right|225px]]
'''Întruparea''' este actul îmbrăcării în haine din carne, sau starea de a fi îmbrăcat astfel; este acţiunea de primire, sau de manifestare prin intermediul acestuia, a unui trup uman şi a unei naturi asemenea acestuia. Folosit prin el însuşi, acest cuvânt se refră la evenimentul în care prin intermediul lui [[Iisus Hristos]], Dumnezeu s-a îmbrăcat în haine din piele şi a devenit om. [[Dumnezeu]], Fiul, a trăit şi a murit cu adevărat (şi apoi a înviat din morţi) în trupul său, ca orice fiinţă umană adevărată.
==Dogma==
Dogma ortodoxă a întrupării lui Hristos spune:
*Dumnezeu adevărat şi om adevărat,
*o persoană în două naturi, fără separare şi fără confuzie: o singură persoană, dar înzestrată cu două voinţe şi două energiii.
Din [[Crez|Crezul Niceo-Constantinopolitan]]: ''"... şi S-a întrupat dela Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi S-a făcut om."''
Biserica Ortodoxă învaţă că Întruparea este împlinirea promisiunii făcute lui [[Avraam]]. Este împlinirea Legii lui [[Moise]] şi a spuselor [[profet|profeţilor]]. Pentru Biserică, Hristos Mântuitorul este ultimul Profet, Învăţător şi Rege. El este Marele Preot al Mântuirii.
În epoca creştinismului primar, s-au desprins multe erezii din cauza adevăratei naturi a Mântuitorului. Creştinii credeau în faptul că El a fost fiul lui Dumnezeu. Dar cum a fost El şi şi Fiul lui Dumnezeu şi om adevărat ?
Definiţia definitivă a Întrupării şi asupra naturii lui Iisus a fost făcută de Biserica primară la [[Sinodul III Ecumenic|Sinodul de la Efes]] şi la [[Sinodul IV Ecumenic|Sinodul de la Calcedon]]. Aceste sinoade au declarat că Iisus atât Dumnezeu deplin, venind de la Tatăl, cât şi om deplin, luându-şi trupul de carne şi natura umană de la [[Maica Domnului]]. Aceste două naturi, umană şi divină, erau unite ipostatic în personalitatea lui Iisus Hristos.
Această dogmă a fost reafirmată şi clarificată la [[Sinodul V Ecumenic]], convocat de Împăratul bizantin [[Iustinian]] în secolul al VI-lea.
Din cauza controversei [[monotelit]]e, [[ Sinodul VI Ecumenic]] (Constantinopol 680-681) a fost nevoit să reafirme şi să clarifice această dogmă.
Întruparea însăşi este un motiv principal pentru care Biserica încurajează folosirea [[icoană|icoanelor]]. Apărătorii cinstirii sfintelor icoane, conduşi de Sfântul [[Ioan din Damasc|Ioan Damaschin]] şi [[Teodor Studitul]], au afirmat că punctul central al credinţei creştine este acela că "Cuvântul s-a întrupat şi a trăit printre noi" şi că "noi am văzut slava Sa" (Io 1:14). [[Sinodul VII Ecumenic]], ţinut în Niceea în 787, a declarat oficial prin "cuvinte şi imagini" va fi propovăduită credinţa. Icoanele păzesc dogma Întrupării.
[[Crezul Atanasian]] conţine, ceea ce poate fi considerată, o definiţie cuprinzătoiare a Întrupării.
==Imnografie==
Importanţa Întrupării a fost dezbătută pe larg de-a lungul istoriei Creştinismului şi este subiectul a nenumărate [[imn]]uri şi [[rugăciune|rugăciuni]]. De exemplu, [[Sfânta Liturghie|Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur]], aşa cum este folosită de ortodocşi şi de catolicii bizantini, conţine "Imnul Fiului Unul Născut" al Împăratului Iustinian:
:Unule-Născut, Fiule şi Cuvântul lui Dumnezeu, Cel ce eşti fără de moarte
:şi ai primit, pentru mântuirea noastră, a Te întrupa din Sfânta Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioara Maria;
:Care neschimbat Te-ai întrupat şi răstignindu-Te, Hristoase Dumnezeule,
:cu moartea pe moarte ai călcat. Unul fiind din [[Sfânta Treime]],
:împreună slăvit cu [[Dumnezeu Tatăl|Tatăl]] şi cu [[Duhul Sfânt]], mântuiește-ne pe noi!
==Bunătate iubitoare pentru lumea întreagă ==
Concepţia Sfinţilor [[Maxim Mărturisitorul]], [[Isac Sirul]] şi a altor scriitori ortodocşi este aceea că Întruparea a fost un act de iubire faţă de întreaga lume. Chiar dacă omul nu ar căzut niciodată, Dumnezeu, în dragostea Sa pentru umanitate tot S-ar fi făcut om.
Deoarece omul a căzut, Întruparea nu este doar un act de iubire ci şi un act [[soteriologie|mântuitor]]. Iisus Hristos, unind omul cu Dumnezeu în propria Sa persoană, a redeschis calea pentru ca toţii oamenii să vină la unirea cu Dumnezeu.
==Izvoare==
*[[Wikipedia:Incarnation|''Incarnation'' at Wikipedia]]
==Legături externe==
*[http://www.oca.org/OCchapter.asp?SID=2&ID=19 Incarnation] from ''The Orthodox Faith'' by the V. Rev. [[Thomas Hopko]]
*[http://www.fatheralexander.org/booklets/english/history_timothy_ware_2.htm#n2 Excerpts from the Orthodox Church] by Bishop [[Kallistos Ware]]
[[Categorie:Crezul]]
[[Categorie:Teologie]]
[[Image:Hagia Sophia Christ.jpg|right|225px]]
'''Întruparea''' este actul îmbrăcării în haine din carne, sau starea de a fi îmbrăcat astfel; este acţiunea de primire, sau de manifestare prin intermediul acestuia, a unui trup uman şi a unei naturi asemenea acestuia. Folosit prin el însuşi, acest cuvânt se refră la evenimentul în care prin intermediul lui [[Iisus Hristos]], Dumnezeu s-a îmbrăcat în haine din piele şi a devenit om. [[Dumnezeu]], Fiul, a trăit şi a murit cu adevărat (şi apoi a înviat din morţi) în trupul său, ca orice fiinţă umană adevărată.
==Dogma==
Dogma ortodoxă a întrupării lui Hristos spune:
*Dumnezeu adevărat şi om adevărat,
*o persoană în două naturi, fără separare şi fără confuzie: o singură persoană, dar înzestrată cu două voinţe şi două energiii.
Din [[Crez|Crezul Niceo-Constantinopolitan]]: ''"... şi S-a întrupat dela Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi S-a făcut om."''
Biserica Ortodoxă învaţă că Întruparea este împlinirea promisiunii făcute lui [[Avraam]]. Este împlinirea Legii lui [[Moise]] şi a spuselor [[profet|profeţilor]]. Pentru Biserică, Hristos Mântuitorul este ultimul Profet, Învăţător şi Rege. El este Marele Preot al Mântuirii.
În epoca creştinismului primar, s-au desprins multe erezii din cauza adevăratei naturi a Mântuitorului. Creştinii credeau în faptul că El a fost fiul lui Dumnezeu. Dar cum a fost El şi şi Fiul lui Dumnezeu şi om adevărat ?
Definiţia definitivă a Întrupării şi asupra naturii lui Iisus a fost făcută de Biserica primară la [[Sinodul III Ecumenic|Sinodul de la Efes]] şi la [[Sinodul IV Ecumenic|Sinodul de la Calcedon]]. Aceste sinoade au declarat că Iisus atât Dumnezeu deplin, venind de la Tatăl, cât şi om deplin, luându-şi trupul de carne şi natura umană de la [[Maica Domnului]]. Aceste două naturi, umană şi divină, erau unite ipostatic în personalitatea lui Iisus Hristos.
Această dogmă a fost reafirmată şi clarificată la [[Sinodul V Ecumenic]], convocat de Împăratul bizantin [[Iustinian]] în secolul al VI-lea.
Din cauza controversei [[monotelit]]e, [[ Sinodul VI Ecumenic]] (Constantinopol 680-681) a fost nevoit să reafirme şi să clarifice această dogmă.
Întruparea însăşi este un motiv principal pentru care Biserica încurajează folosirea [[icoană|icoanelor]]. Apărătorii cinstirii sfintelor icoane, conduşi de Sfântul [[Ioan din Damasc|Ioan Damaschin]] şi [[Teodor Studitul]], au afirmat că punctul central al credinţei creştine este acela că "Cuvântul s-a întrupat şi a trăit printre noi" şi că "noi am văzut slava Sa" (Io 1:14). [[Sinodul VII Ecumenic]], ţinut în Niceea în 787, a declarat oficial prin "cuvinte şi imagini" va fi propovăduită credinţa. Icoanele păzesc dogma Întrupării.
[[Crezul Atanasian]] conţine, ceea ce poate fi considerată, o definiţie cuprinzătoiare a Întrupării.
==Imnografie==
Importanţa Întrupării a fost dezbătută pe larg de-a lungul istoriei Creştinismului şi este subiectul a nenumărate [[imn]]uri şi [[rugăciune|rugăciuni]]. De exemplu, [[Sfânta Liturghie|Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur]], aşa cum este folosită de ortodocşi şi de catolicii bizantini, conţine "Imnul Fiului Unul Născut" al Împăratului Iustinian:
:Unule-Născut, Fiule şi Cuvântul lui Dumnezeu, Cel ce eşti fără de moarte
:şi ai primit, pentru mântuirea noastră, a Te întrupa din Sfânta Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioara Maria;
:Care neschimbat Te-ai întrupat şi răstignindu-Te, Hristoase Dumnezeule,
:cu moartea pe moarte ai călcat. Unul fiind din [[Sfânta Treime]],
:împreună slăvit cu [[Dumnezeu Tatăl|Tatăl]] şi cu [[Duhul Sfânt]], mântuiește-ne pe noi!
==Bunătate iubitoare pentru lumea întreagă ==
Concepţia Sfinţilor [[Maxim Mărturisitorul]], [[Isac Sirul]] şi a altor scriitori ortodocşi este aceea că Întruparea a fost un act de iubire faţă de întreaga lume. Chiar dacă omul nu ar căzut niciodată, Dumnezeu, în dragostea Sa pentru umanitate tot S-ar fi făcut om.
Deoarece omul a căzut, Întruparea nu este doar un act de iubire ci şi un act [[soteriologie|mântuitor]]. Iisus Hristos, unind omul cu Dumnezeu în propria Sa persoană, a redeschis calea pentru ca toţii oamenii să vină la unirea cu Dumnezeu.
==Izvoare==
*[[Wikipedia:Incarnation|''Incarnation'' at Wikipedia]]
==Legături externe==
*[http://www.oca.org/OCchapter.asp?SID=2&ID=19 Incarnation] from ''The Orthodox Faith'' by the V. Rev. [[Thomas Hopko]]
*[http://www.fatheralexander.org/booklets/english/history_timothy_ware_2.htm#n2 Excerpts from the Orthodox Church] by Bishop [[Kallistos Ware]]
[[Categorie:Crezul]]
[[Categorie:Teologie]]