'''Cuviosul Ioan MaxentiuMaxențiu''' a vieţuit viețuit în Dobrogea secolelor V – VIV–VI, fiind considerat "cel „cel mai învăţat învățat călugăr scit"scit”, fiind contemporan cu Sfântul [[Dionisie cel Mic]], văzând lumina zilei pe la jumătatea secolului al V-lea.

[[Cuvios]]ul părinte Ioan a intrat de tânăr în obştea obștea unei mănăstiri din [[Eparhia Tomisului]], învăţând învățând adâncul teologiei în mai multe mănăstiri din Răsărit, locuind de multe ori în preajma [[ConstantinopoluluiConstantinopol]]ului.

Fericitul părinte Ioan Maxentiu Maxențiu a scris ''Epistola călugărilor sciţisciți, adresată episcopilor africani Datin şi și Fortunat'', în care se susţine susține formula teologica "theopasită" teologică „theopasită” că "unul „unul din Treime a pătimit cu trupul"trupul”, împreună cu alţi alți patru călugări sciţi - sciți – Petru, Ioan, Leontiu și Ioan.

Cuviosul părinte Ioan Maxentiu Maxențiu a fost unul dintre cei mai importanţi importanți [[teolog]]i creştini creștini ai primei jumătăţi jumătăți a mileniului I după naşterea nașterea lui [[Iisus Hristos|Hristos]], un apărător aprig al [[Introducere în Creștinismul Ortodox|ortodoxiei şi ]] și un puternic condamnator al [[Erezie|ereziilor]]. De asemenea, cuviosul părinte [[Călugăr|monah]] Ioan Maxențiu a scris opt cărţi cărți în care tratează diferite probleme hristologice şi și antropologice şi și combate cu tărie nestorianismul și monofizismul lui [[Eutihie]], cele mai importante lucrări ale sale fiind : “Mărturisire „Mărturisire de credinţa credință ortodoxă”, ”Contra „Contra [[Nestorie]]nilor”, ”Răspuns „Răspuns la Epistola Papei [[Hormisda]]” şi și altele.

După o lungă osteneală, prin scris şi și asceză, pe care a dus-o acest fericit şi și multlăudat călugăr scit, în acele grele vremuri de frământări, dezbinări și erezii, apărând dreapta credinţă credință ortodoxă și propovăduind [[Evanghelie|Evanghelia]] lui [[Hristos]], Cuviosul monah scit Ioan Maxențiu se mută la cele veşniceveșnice, numărându-se în ceata [[sfinţisfinți]]lor cuvioşi părinţicuvioși părinți.