[[Image:Paulin-Lecca.jpg|rightleft|thumb|300px|Arhimandritul Paulin Lecca]]Părintele Paulin Lecca, Victor după numele de [[botez]], s-a născut în localitatea Babele, județul Ismail (azi Republica Moldova), din părinții Grigore și Maria Lecca, tatăl fiind mai întâi învățător și apoi preot în județul Bălți. Victor (viitorul Paullin Paulin Lecca) a urmat Seminarul și Facultatea de Teologie Ortodoxă de la Chișinău, iar în anul 1940 a intrat ca frate la [[Mănăstirea Frăsinei ]] din judetul județul Vâlcea, ctitoria Sfantului Sfântului Ierarh [[Calinic de la Cernica]], unde după război va fi și călugărit [[călugăr]]it sub numele de Paulin. [[Discipol ]] al lui [[Nichifor Crainic]] (unul dintre cei mai străluciți profesori al Facultatii Facultății de Teologie de la Chișinău în perioada interbelică), dar și al lui [[Gala Galaction]], a căutat să le urmeze exemplul lor atât pe calea scrisului, cât și a misionarismului ortodox (cu implicită tentă națională). Sub regimul antonescian, în perioada anilor 1941-1943, a fost [[preot]] misionar în câteva sate din Transnistria, precum și la Odessa.

Intransigența sa confesională și națională, asimilată vederilor politice de dreapta (legionarismul era obsesia fierbinte a epocii), i-a atras ulterior, sub pretextul refuzului de a face serviciul militar, arestarea și chiar condamnarea la moarte. Dar [[Dumnezeu ]] a vrut ca sentinta sentința sa nu fie executataexecutată, iar ravnitorul râvnitorul [[teolog ]] basarabean sasă-si și urmeze chemarea monahalamonahală, invrednicinduînvrednicindu-l sa să fie [[ieromonah si ]] și apoi [[arhimandrit]], iar o vreme [[stareț ]] la [[Mănăstirea Arnota]], unde-l va cunoastecunoaște, prin anul 1992, viitorul [[protosinghel ]] de la [[Schitul Darvari - Bucuresti si (București)]] și [[episcop-vicar ]] patriarhal, Ambrozie Meleaca (astazi astăzi [[episcop ]] la Giurgiu), care-i va face postum si și o frumoasa frumoasă evocare (aparuta aparută mai intai in întâi în revista ''Epifania''de la Alba Iulia). De-a lungul vietii vieții sale calugaresti călugărești de peste o jumatate jumătate de veac, Parintele Părintele Paulin Lecca a trecut, pe linga Frasinei si lângă Frăsinei și Arnota, pe la mai multe manastiri [[Mănăstire|mănăstiri]] ([[Mănăstirea Govora|Govora]], [[Mănăstirea Cozia|Cozia]], [[Schitul RarauRarău]], [[Mănăstirea Gologanu|Gologanu]], [[Mănăstirea Antim|Antim]]), zilele sfarsindusfârșindu-siși-le retras la manastirea mănăstirea de maici de la Rogozu, in judetul în județul Vrancea. O vreme, tot spre anii batranetiibătrâneții, a mai fost si și [[exarh al manastirilor mănăstirilor]] din [[Arhiepiscopia Dunarii Dunării de Jos si ]] și din [[Arhiepiscopia BucurestilorBucureștilor]].

Cel trecut pe la Antim si și pe la Rarau Rarău nu putea, desigur, sa să nu poarte in în sufletul sau “floarea de foc” a [[Rugul Aprins|Rugului Aprins ]] (duhul acestei miscari mișcări fiind lesne de recunoscut in preocuparile si in în preocupările și în scrierile sale). I-a cunoscut indeaproapeîndeaproape, intre altiiîntre alții, pe ieroschimonahul [[ieroschimonah]]ul [[Daniil (Sandu Tudor) si ]] și pe duhovnicul [[duhovnic]]ul rus [[Ioan Kulighin]].

Parintele Părintele Paulin Lecca a scris destul de mult (pagini catehetice, exegetice, apologetice, memorialistice), dar majoritatea scrierilor sale au ajuns abia postum la cunostinta cunoștința marelui public. IataIată-le pe cele mai importante:

*„De la moarte la viata”viață”, Editura Paideia, BucurestiBucurești, 1996 (roman memorialistic).*„Ce este moartea?” – o alta lucrare a sa, aparuta la Editura „Romania Crestina”„România Creștină”, BucurestiBucurești, 1997 (prima editie ediție – si reeditata și reeditată la Editura „Lumea Credintei”Credinței”)*„Frumosul divin in în opera lui Dostoievski”, Editura „Discipol”, BucurestiBucurești, 1998 (cel mai important studiu despre Dostoieski Dostoievski scris de un teolog romanromân, dupa după faimosul curs Dostoievski si crestinismul rus ”Dostoievski și creștinismul rus” al lui [[Nichifor Crainic]]); *„Rugaciunea vamesului”„Rugăciunea vameșului”, Editura „Christiana”, BucurestiBucurești, 1998; *„Cum sa să citim Biblia in invatatura Sfintilor Parinti”în învățătura Sfinților Părinti”, Editura „Sophía”, BucurestiBucurești, 1999.

A tradus mult si și din ruseste rusește (Igor Smolici, „Din viata si invatatura staretilor”viața și învățătura stareților”, Editura „Anastasia”, BucurestiBucurești, 1997; Serghei Bulgakov, „Icoana si și cinstirea sfintelor icoane”, Editura „Anastasia”, BucurestiBucurești, 2000, etc.), lui datorindu-i-se si și una dintre versiunile romanesti romanești ale „Pelerinului rus”, Editura „Sophía”, BucurestiBucurești, 1998).