Epitaful Sfântului episcop Abercius din Hieropolis

Epitaful Sfântului episcop Abercius din Hieropolis Cetăţean ales al unei cetăţi alese, am făcut acest [mormânt] încă din viaţă, ca să am la soroc loc de depus trupul. Numele meu e Abercius [şi sunt] ucenicul unui Păstor fără prihană Care-Şi paşte turmele de oi pe munţi şi pe câmpii şi ai Cărui ochi mari văd toate. Căci El m-a învăţat Scripturile credincioase [ale Vieţii], m-a trimis la Roma să privesc o împărăţie şi să văd o Regină cu veşmânt şi sandale de aur [Biserica de aici]. Acolo am văzut un Popor care avea o Pecete strălucitoare [a Botezului]. Am văzut şi câmpia Siriei şi toate oraşele ei, chiar şi Nisibi. Trecând Eufratul am găsit peste tot tovarăşi. Pe Pavel l-am avut [drept model în călătorii]. Peste tot m-a condus credinţa şi peste tot mi-a pus înainte hrană un Peşte1 2 [Iisus Hristos] dintr-un Izvor, foarte mare şi curat, pe care-1 pescuise o Fecioară fără prihană şi pe care-1 dădea mereu spre mâncare prietenilor; avea şi un Vin bun, pe care-1 dădea amestecat cu apă împreună cu Pâine. 1 Inscripţie descoperită de W. M. Ramsay în 1883 şi donată de sultanul Abdul Hamid papei Leon XIII, actualmente în Muzeul Vaticanului. Abercius, menţionat ca polemist antimontanist de Eusebiu (Istoria bisericească V.16.3), e pomenit ca sfânt pe 22 octombrie. Traducere după textul reconstituit de H. Leclercq în Dictionnaire d ’Archéologie Chrétienne et Liturgie 1/1, 1907, col. 70 şi 74. 2 „Peşte”, în greacă ΙΧΘΥΣ, e folosit ca nume de cod pentru mărturisirea creştină, fiindcă literele lui corespund iniţialelor expresiei Ι[ΗΣΟΥΣ] Χ[ΡΙΣΤΟΣ] Θ[ΕΟΥ] Υ[ΙΟΣ] Σ[ΩΤΗΡ] = „Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu Mântuitorul”. 3 9 2 C a n o n u l O r t o d o x i e i I . C a n o n u l a p o s t o l i c Acestea am pus să fie scrise aici eu, Abercius, ajuns intr-adevăr la şaptezeci şi doi de ani. Oricine înţelege acestea şi gândeşte la fel cu mine să se roage pentru Abercius. Dar nimeni să nu pună pe altul în mormântul meu, iar dacă o va face, să dea două mii de monede de aur vistieriei romanilor, şi scumpei mele patrii Hieropolis, o mie. Inscripţia lui Pectorius din Autun (Galia) (secolele II-III)3 Neam dumnezeiesc al Peştelui [Ichthys] ceresc, păstrează-ţi o inimă sfântă pentru că ai primit între muritori un izvor nemuritor de ape dumnezeieşti. Incălzeşte-ţi, prietene, sufletul cu Apele veşnice ale unei înţelepciuni dătătoare de bogăţie. Primeşte Hrana dulce ca mierea a Mântuitorului sfinţilor; mănânc-o tu, cel flămând, ţinând în palmele Tale un Peşte. Doresc aprins să mă satur de Peşte, Stăpâne Mântuitorule. Somn uşor să aibă mama, rogu-te, Lumină a celor morţi, Ascandiu, tată, atât de plin de har inimii mele, împreună cu dulcea mamă şi fraţii mei în pacea Peştelui adu-ţi aminte de al tău Pectorius.