Mănăstirea Cutlumuș (Muntele Athos)

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 15 noiembrie 2023 22:07, autor: RappY (Discuție | contribuții) (Istorie: Adăugare legătură)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare

Mănăstirea Cutlumuș, numită în vechile hrisoave și „lavra românească”, este una din cele douăzeci de mănăstiri din Muntele Athos. Este localizată în nord-estul peninsulei, lângă Careia (Karyes), capitala Sfântului Munte. Mănăstirea Cutlumuș este a șasea în ordinea ierarhică athonită.

Istorie

Ctitorul ei fondator a fost Alexie Comnenul, împăratul Bizanțului și călugărul Calist Cotlomușeanul (sec. al IX-lea), un arab evlavios de la care își trage și numele. Mama acestuia era creștină, iar el însuși devine creștin, schimbându-și numele arab în Constantin, iar din călugărie Calist. Mai târziu, această mănăstire a fost jefuită, iar Sf. voievod Neagoe Basarab, precum și domnii Mircea cel Bătrân și Vintilă Vodă ai Țării Românești au refăcut-o și au împodobit-o din nou. Aici a fost protos și fostul mitropolit al Ungrovlahiei, Hariton (1372-1380+), din care pricină se mai numește și Mănăstirea Sf. Hariton. În anul 1766 a viețuit aici, ca simplu călugăr, Matei, patriarhul Alexandriei, care a înzestrat-o cu averi importante.

Existența mănăstirii este atestată deja printr-un document din anul 1169, însă în forma ei actuală Mănăstirea Cutlumuș a fost întemeiată în sec. al XIV-lea. Biserica centrală a fost construită în anul 1540. Aceasta este considerată a fi una dintre cele mai majestuoase mănăstiri de la Sfântul Munte.

În afara bisericii centrale (din 1540), mănăstirea mai are și numeroase capele. Cea mai impresionantă dintre ele, construită în anul 1733, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului, se găsește în stânga pridvorului bisericii centrale, adăpostind o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus. Mai amintim și capelele închinate Sf. Natalia, Sf. Cosma și Damian, Tuturor Sfinților, Sf. Ioan Botezătorul, Sf. Arhangheli și Sf. Spiridon.

În anul 1990, aici trăiau 73 de monahi.

Odoare

Cărți și manuscrise

Biblioteca mănăstirii Cutlumuș cuprinde 662 de codice manuscrise și 3500 de cărți vechi tipărite.

Pe lângă cărțile vechi de slujbă și teologice, aceasta mai cuprinde și o serie de manuscrise, dintre care 94 pe pergament, cuprinzând chestiuni bisericesti din sec. X-XIV și 300 de manuscrise de muzică bisericească și alte chestiuni din sec. XIV-XIX.

Icoane

Aici se află o icoană a Mântuitorului și cea a Maicii Domnului numită "Mijlocitoarea", făcătoare de minuni.

În paraclis se află icoana Maicii Domnului „Tare Apărătoare” (sec.XIII) - apărătoare de foc și de frică.

Moaște

Mănăstirea păstrează părticele de moaște de la mai mulți sfinți: capul Sf. Haralambie, piciorul Sf. Ana, capul Sf. Alipie Stâlpnicul, precum și mâna stângă a Sf. Grigorie Teologul, Sf. Paraschevi , Sf. Anastasia (izbăvitoarea de otravă).

Schituri

Schitul grec Sfântul Pantelimon aparține de Cutlumuș și este situat aproape de mănăstire.

Sfinți, părinți duhovnicești și alte personalități

  • Cuviosul Părinte Paisie Aghioritul a trăit într-o chilie care ținea de Mănăstirea Cutlumuș, numită Panagouda, între anii 1979-1996.

Legături externe