Filotei I (Kokkinos) al Constantinopolului

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Sf. Filotei I (Kokkinos) al Constantinopolului

Cuviosul Părintele nostru Filotei I (Kokkinos) a fost Patriarh al Constantinopolului în secolul al XIV-lea în două rânduri: între 1354 și 1355, iar apoi între 1364 și 1376. A fost anti-unionist (împotriva unirii cu Roma), împotrivindu-se împăratului Ioan al V-lea în dorința acestuia de la negocia o reuniune bisericească - între Biserica Răsăritului (ortodoxă) și Biserica Romei (catolică) - cu papii Urban al V-lea și Grigorie al XI-lea. Prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă se face la 8 octombrie.

Viața

Filotei (sau Filoteu) era de loc din Tesalonic și se crede că s-a născut în jurul anului 1300. Mama sa a fost o evreică convertită la creștinism. Filotei a intrat în viața călugărească pe când era tânăr, făcându-se călugăr în Muntele Sinai. Mai târziu a devenit stareț al Mănăstirii Marea Lavră în Muntele Athos. La Muntele Athos a devenit prieten apropiat cu Sfântul Grigorie Palama, susținător și următor în viața lui a Isihasmului.

În anul 1347 Filotei a devenit mitropolit de Heraclea, în Tracia. Devenind apropiat al co-împăratului Ioan al VI-lea Cantacuzinul, mitropolitul Filotei și-a petrecut cea mai mare parte a timpului la Constantinopol. În 1354 a fost numit pătriarh al Constantinopolului de către împăratul Ioan al VI-lea. În 1355, după ce Ioan al V-lea Paleologul a obținut abdicarea co-împăratului Ioan al VI-lea și l-a forțat să devină călugăr sub numele de Iosif Christodoulos, Filotei a fost depus de către noul împărat.

În 1364, Patriarhul Calist s-a retras și l-a ajutat pe Filotei să urce din nou pe tronul patriarhal. În 1376, Patriarhul Filotei a fost depus din nou, de această dată de către împăratul Andronic al IV-lea, când acesta s-a urcat pe tronul imperial.

Patriarhul Filotei a adormit întru Domnul în exil, în anul 1379.

Administration

In 1354. the Ottoman Turks gained a foothold in Europe, at Gallopoli, threatening Constantinople from a new side. Threatened anew, John V appealed to the West for help in defending Constantinople against the Turks, proposing, in return, to end the schism between Constantinople and Rome. Opposed to re-union on political terms, Patr. Philotheus was against the efforts by John V to negotiate with Popes Urban V and Gregory XI.

Patr. Philotheus pursued an ecclesiastical policy to consolidate under the jurisdiction of the Constantinople patriarchate the Orthodox churches of the Serbians, Russians, and Bulgarians and to assert a primacy over the entire Eastern Church. He actively intervened in the affairs of Russia such that all the ecclesiastical administrative functions were consolidated under the Metropolitan of Kiev, Cyprian, who resided in Moscow.

Patr. Philotheus was an advocate of Hesychasm, and aided the cause of the Hesychasts in 1368 by supporting the canonization of Gregory Palamas at a local synod.

Patr. Philotheus was a writer of note, writing works on the theology of the Uncreated Energies of God and attacking the scholastic philosophy that was then current in the Western church. His most famous work is the Hagiorite Tome, the manifesto of the Mount Athos monks on how the Saints partake of the Divine and uncreated Light that the Apostles beheld at the Transfiguration of Christ.

Casetă de succesiune:
Filotei I (Kokkinos) al Constantinopolului
Precedat de:
?
Metropolit de Heraclea
1347-1354
Urmat de:
?
Precedat de:
Calist I
Patriarh al Constantinopolului
1354-1355
Urmat de:
Calist I
Precedat de:
Calist I
Patriarh al Constantinopolului
1364-1376
Urmat de:
Macarie



Surse