Listă a mitropoliților Moldovei

Aceasta este o listă a mitropoliților Moldovei.

Mitropolia Moldovei este atestată documentar din septembrie 1386. În anul 1401 (la 26 iulie) a fost recunoscută oficial de Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului, în timpul mitropolitului Iosif Mușat (rudă a voievodului Petru I Mușat).

Sediul mitropoliei era inițial la Rădăuți, dar a fost mutat la Suceava în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Ulterior, pe la mijlocul secolului al XVII-lea, sediul a fost mutat la Iași, unde se află și în prezent.

În secolul al XVIII-lea, odată cu anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), Mitropolia Moldovei nu a mai avut jurisdicție asupra părții de nord a Moldovei (zonă numită de austrieci Bucovina). De asemenea, după 1812 Mitropolia Moldovei nu a mai avut jurisdicție nici asupra Basarabiei, anexată de Imperiul Țarist.

În anul 1950 denumirea oficială a mitropoliei a devenit Mitropolia Moldovei și Sucevei, iar din 1990 Mitropolia Moldovei și Bucovinei, titulatură utilizată și în prezent.

Lista mitropoliților Moldovei

1. Iosif Mușat (1386–1415?) - recunoscut în 1401 de Patriarhia Ecumenică.
2. Macarie (1416-1428)
3. Damian (1436–1447)
4. Ioachim (1447–1452)
5. Teoctist I (1453–1477)
6. Gheorghe I de la Neamț (1477–1508)
7. Teoctist II (1509–1528)
8. Calistrat (1528–1530)
9. Teofan I (1530–1546)
10. Grigorie Roșca (1546–1551)
11. Gheorghe II de la Bistrița (1551–1552)
12. Grigorie II de la Neamț (1552–1564)
13. Teofan II (1564–1572)
14. Anastasie (1572–1578)
15. Teofan II (1578–1579)
16. Teofan II (1582–1588)
17. Gheorghe III Movilă (1588–1591)
18. Nicanor (1591–1594)
19. Gheorghe III Movilă (1595–1600)
20. Gheorghe III Movilă (1601–1605)
21. Teodosie Barbovschi (1605–1608)
22. Anastasie Crimca (1608–1629)
23. Anastasie II (1629–1632)
24. Varlaam (1632–1653), proslăvit de Biserica Ortodoxă Română, cu data de prăznuire la 30 august
25. Ghedeon (1653–1659)
26. Sava (1659–1666)
27. Ghedeon (1670–1671)
28. Dosoftei (1671–1674; 1675–1686), proslăvit de Biserica Ortodoxă Română, cu data de prăznuire la 13 decembrie. Reședința Mitropoliei Moldovei se mută oficial la Iași (1677)
29. Teodosie de la Brazi (1674–1675), proslăvit de Biserica Ortodoxă Română, cu data de prăznuire la 22 septembrie
30. Calistrat Vartic (1686–1689)
31. Sava de la Roman (1689–1701)
32. Ghedeon (1708–1722)
33. Gheorghe IV (1722–1730)
34. Antonie (1730–1740)
35. Nechifor (1740–1750)
36. Iacob Putneanul (1750–1760), proslăvit de Biserica Ortodoxă Română, cu data de prăznuire la 15 mai
37. Gavriil Callimachi (1761–1786)
38. Leon Gheucă (1786–1788)
39. Ambrozie Serebrenicov (1788–1792)
40. Iacob Stamati (1792–1803)
41. Veniamin Costachi (1803–1842) – înființarea Seminarului teologic de la Socola (1803)
42. Meletie Lefter (1844–1848)
43. Sofronie Miclescu (1851–1860)
44. Calinic Miclescu (1865–1875) – adoptarea Legii organice pentru alegerea mitropoliților și a episcopilor eparhioți. Cei doi mitropoliți din România (cel al Ungro-Vlahiei și cel al Moldovei) urmau să facă parte de jure din Sfântul Sinod (1872)
45. Iosif Naniescu (1875–1902) – proslăvit de Biserica Ortodoxă Română, cu data de prăznuire la 26 ianuarie
46. Partenie Clinceni (1902–1908)
47. Pimen Georgescu (1909–1934)
48. Nicodim Munteanu (1934–1939)
49. Irineu Mihălcescu (1939–1947)
50. Iustinian Marina (1947–1948)
51. Sebastian Rusan (1950–1956) – denumirea oficială a mitropoliei devine Mitropolia Moldovei și Sucevei
52. Iustin Moisescu (1957–1977)
53. Teoctist Arăpașu (1977–1986)
54. Daniel Ciobotea (1990–2007) – denumirea oficială a mitropoliei devine Mitropolia Moldovei și Bucovinei
55. Teofan Savu (2008–prezent)

Bibliografie

• Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor, Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908.