Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Modificări

Colivă

5.156 de octeți adăugați, 29 octombrie 2023 23:23
fără descrierea modificării
[[Image:Koliva.jpg|thumb|200px|Colivă ([[Mănăstirea Vatopedi (Muntele Athos)]].]] '''Coliva''' (sl. ''kolivo'', gr. ''kollyvon'') este un preparat de grâu fiert amestecat cu zahăr (sau miere) şi și cu nuci pisate şi și ornat cu bomboane şi și zahăr pudră, care se împarte ca pomană la [[Înmormântare|înmormântări]] şi și la [[parastas]]edupă ce este sfințită de [[preot]] în cadrul slujbei respective.
==SemnificaţieIstoric==[[Image:Orthodoxer Gottesdienst.jpg|right|thumb|200px|Carte poștală (cca.1916), slujbă de binecuvântare a colivelor.]]Colivaa fost introdusă în practica Bisericii după minunea sfântului [[Teodor Tiron]], săvârșită la 50 de ani după moartea sfântului<ref>Sfântul mare mucenic Teodor Tiron a trăit pe vremea [[persecuții]]lor împăraților Maximian și Maximin și era de fel din mitropolia Amasiei, făcută din grâu fiertsatul ce se cheamă Himialon. Fiind încorporat de curând în oastea tironilor și făcând parte din ceata prepozitului Vringa, a fost chemat de acesta la cercetare și a mărturisit că Hristos este Dumnezeu, batjocorind idolii elinilor ca pe niște statui neînsuflețite și lucruri făcute de mâinile omenești. Dându-i-se vreme să se gândească mai bine, el nu a cheltuit aceea vreme în nelucrare, îndulcită ci a săvârșit o faptă cât se poate de mare. A ars cu miere sau cu zahărfoc statuia aceleia pe care elinii o socoteau mama idolilor. Drept aceea, închipuie însuşi trupul mortuluifiind prins și mărturisind că el singur a fost cel care a dat foc statuii, deoarece hrana principală a trupului omenesc fost chinuit în felurite chipuri; și fiind băgat într-un cuptor aprins și-a primit sfârșitul acolo. Și se face pomenirea lui în sfânta sa mănăstire ce este grâul în Torachia, în sâmbăta dintâi a Postului Mare, când a săvârșit el o minune deosebită și a izbăvit poporul ortodox de mâncarea din animalele junghiate idolilor. (cf. [http://www.calendar-ortodox.ro/luna/februarie/februarie17.htm Sinaxar 17 februarie])</ref>, în vremea împăratului [[Iulian Apostatul]] (361-363), care dorind să-i batjocorească pe creștini, a dat ordin guvernatorului orașului [[Constantinopol]] să stropească toate proviziile din care se face pâineapiețele de alimente cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a [[Postul Mare|Postului Mare]]. Sf. Teodor, apărându-i în vis Arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului (360-370), i-a poruncit acestuia să-i anunțe pe creștini să nu cumpere nimeni nimic din piață, ci mai degrabă să mănânce grâu fiert cu miere (coliva). Nu mult după aceasta, sărbătoarea a Sf. Mare Mucenic Teodor în prima sâmbătă a Postului Mare a fost rânduită în [[calendar]], pe vremea Patriarhul Nectarie al Constantinopolului (381-397).
Ea este totodată o expresie materială La început deci coliva a credinţei noastre în nemurire şi înviere, fiind făcută din boabe de grâu, pe care Domnul însuşi le-a înfăţișat servit ca simboluri ale învierii trupurilor: după cum bobul de grâu, ca să încolţească şi să aducă roadă, trebuie să fie îngropat mai întâi în pământ şi să putrezeascăhrană, tot asa şi trupul omenesc iar mai întâi se îngroapă şi putrezeşte, pentru ca să învieze apoi întru nestricăciune (vezi Ioan 12la pomenirea morților, 24 şi I Corinteni 15, 36)după modele și [[Sfânta Tradiție|tradiții]] care existau deja în lumea păgână a timpului.
Dulciurile şi ingredientele care intră în compoziţia colivei reprezintă virtuţile sfinţilor sau ale răposaţilor pomeniţi ori dulceaţa vieţii celei veşnice pe care nădăjduim că a dobândit==Semnificație==[[Image:Kollyva-o mortulSaturday of Souls. (cf. Pr. Prof. dr. [[Ene Braniştejpg|thumb|right|200px|Colive pregătite pentru Sâmbăta morților]]Coliva, ''Liturgica Specială''făcută din grâu fiert, Ed. Nemiraîndulcită cu miere sau cu zahăr, 2002închipuie însuși trupul mortului, pg. 379deoarece hrana principală a trupului omenesc este grâul (din care se face pâinea).
==Reţetă Ea este totodată o expresie materială a credinței noastre în nemurire și înviere, fiind făcută din boabe de colivă=====Ingrediente===grâu, pe care Domnul însuși le-a înfățișat ca simboluri ale învierii trupurilor: după cum bobul de grâu, ca să încolțească și să aducă roadă, trebuie să fie îngropat mai întâi în pământ și să putrezească, tot așa și trupul omenesc mai întâi se îngroapă și putrezește, pentru ca să învieze apoi întru nestricăciune (vezi Ioan 12, 24 și I Corinteni 15, 36).
1 kg de grâu (arpacaş); 1Dulciurile și ingredientele care intră în compoziția colivei reprezintă virtuțile sfinților sau ale răposaților pomeniți ori dulceața vieții celei veșnice pe care nădăjduim că a dobândit-2 Kg o mortul. <ref>Cf. Pr. Prof. Dr. [[Ene Braniște]], ''Liturgica Specială'', Ed. Nemira, 2002, pg. 379</ref>. ===Legănarea colivei===Legănarea colivei cu mâinile este, pe de nuci; 200-250 g o parte, expresia legăturii sufletești vii și reale cu cei adormiți, iar pe de zahăr; coajă altă parte, încă un semn al învierii, asemănător celui din [[Sfânta Liturghie]] când preoții leagănă [[aer|Sfântul Aer]] deasupra Darurilor la citirea [[Crez]]ului până la momentul când se zic cuvintele "Și a înviat a treia zi, după Scripturi", închipuind cutremurul care a avut loc cu ocazia morții și învierii lui [[Iisus Hristos]] ([http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=27#51 Matei 27, 51]). Legănarea colivei este o formă de ritual în timpul serviciului divin la 1parastase când, într-un moment al slujbei, ofrandele aduse pentru pomenirea răposatului se ridică, ținându-2 lămâi şi se în mâini de membrii familiei și se leagănă (coliva, colacii, vinul), apoi se așează pe masă. La originea ritualului stă înălțarea ofrandelor la 1/2-1 portocalătemplul iudaic, așa cum aflăm din Vechiul Testament: „Să mai iei o pâine, din cele cu untdelemn, o turtă cu untdelemn și o azimă din panerul ce nu au fost tratateeste pus înaintea Domnului; scorţisoarăsă le pui toate pe brațele lui Aaron și pe brațele fiilor lui, ca să le aducă, legănându-le, înaintea Domnului“ (Ieșire 29, 23-24; rom comp. și Levitic 7,30 ș.a.). Termenul ἀναφορά, ἡ — anafórá (de la ἀναφέρω — anáfero = a înălța, a ridica) a însemnat inițial „înălțare, ridicare“, ca apoi să ia înțelesul de Jertfa, ofrandă“ (oblatie sau altă esenţă; zahăr pudră şiillatio), pentru că oferirea jertfei se face prin ridicarea, înălțarea darului de jertfă spre a fi primit de Domnul. Înălțarea și legănarea colivei este o formă de rugăciune către Domnul, facultativ: cacaope care Îl implorăm să Se milostivească de sufletele răposaților noștri, bomboanesă primească ofranda care se aduce pentru iertarea și odihna lor, miere.„ca Domnul să-i primească în împărăția Sa“.În Liturghia creștină Anaforáua este rugăciunea în timpul căreia se săvârșește jertfa liturgică (sfințirea și prefacerea darurilor), este centrul Sfintei Liturghii.
===Preparare===
Coliva se prepară în doi timpi. Primul timp este seara înainte de a merge la biserică, când se fierbe grâul, iar cel ==Rețetă de-al doilea timp este colivă=====Ingrediente <ref>Rețetă inspirată de dimineaţăCorina Veersé, chiar în ziua în care urmează să fie adusă ca ofrandă la biserică şi de aceea trebuie prevazută cam o oră pentru această ultimă preparare (depinde cât de mult timp stăruiţi pentru a o orna)revista "Lumina lumii" [http://toussaints.free.fr/Lumen3ro.htm]</ref>===
*'''Primul timp1 kg de grâu (arpacaș); 1-2 Kg de nuci; 200-250 g de zahăr; coajă de la 1-2 lămâi și de la 1/2-1 portocală, seara'''ce nu au fost tratate; scorțișoară; rom sau altă esență; zahăr pudră și, facultativ: cacao, bomboane, miere...
:Grâul se alege, îndepărtându-se pleava şi bucăţelele de grâu sparte. După aceea se spală în 9 ape călduţe (corespunzătoare celor 9 cete îngereşti) şi se pune la fiert în 3 litri de apă, de preferinţă într-o oală de teflon. Focul este la început potrivit de mare, iar când începe să fiarbă apa, se dă mai mic. În timpul fierberii nu se amestecă cu lingura, ci se mişcă oala din când în când, astfel ca grâul să nu se lipească. Se ţine pe foc până ce apa scade şi, când apa a scăzut aproape complet, se adaugă puţină sare şi zahărul, amestecându-se uşor cu lingura de lemn. Se mai lasă 5-10 minute până când nu mai este apă, iar bobul de grâu este "înflorit". După fiert, grâul se răstoarnă într-o oală smălţuită şi se acoperă cu un ştergar umed pentru a nu face coajă. Tot seara puteţi curăţa nucile de coajă, astfel încât să aveţi o farfurie adâncă plină de mieji. Jumătate din ei se dau prin maşina de nuci (sau, dacă nu avem, putem să găsim în comerţ o răzătoare manuală de brânză şi care poate fi folosită cu succes pentru a fărâmiţa nuca). Cealaltă jumătate din miejii de nucă se vor tăia cu cuţitul în bucăţele mai mici. Se are în vedere a se opri jumătăţi de mieji de nuca (10-20) pentru a forma o cruce pe colivă.===Preparare===
*'''Al Coliva se prepară în doi timpi. Primul timp este seara înainte de a merge la biserică, când se fierbe grâul, iar cel de-al doilea timpeste de dimineață, chiar în ziua în care urmează să fie adusă ca ofrandă la biserică și de aceea trebuie prevăzută cam o oră pentru această ultimă preparare (depinde cât de dimineaţă'''mult timp stăruiți pentru a o orna).
*'''Primul timp, seara'''[[Image:Dacă s-a format coaja la grâu, se îndepărteazăKoliva4. Se adaugă miejii de nucă ce au fost sfărâmaţi şi cam un sfert din cantitatea de nucă ce a fost dată prin maşinăjpg|thumb|right|200px|Colivă simplă]]. Se aromatizează adăugându:Grâul se alege, îndepărtându-se coaja pleava și bucățelele de lămâie dată prin răzătoarea micăgrâu sparte. După aceea se spală în 9 ape călduțe (Se poate adăuga corespunzătoare celor 9 cete îngerești) și se pune la fiert în egală măsură şi coaja 3 litri de la o jumătate apă, de portocală). Se mai adaugă preferință într-o sticluţă de esenţă oală de rom (sau, dacă nu avem, o altă aromă) şi scorţişoară teflon. Se gustă şi, dacă nu Focul este destul la început potrivit de dulcemare, iar când începe să fiarbă apa, se pot adăuga o lingură-două de mieredă mai mic. Toată compoziţia În timpul fierberii nu se frământă bine amestecă cu mâna şi lingura, ci se aşază pe platourimișcă oala din când în când, nivelându-se bine. Se adaugă pe deasupra restul de nucă măcinată astfel încât să fie un strat destul de gros, pentru ca zahărul farin ce se va pune pe urmă grâul să nu se umezeascălipească. Printr-o strecurătoare mică se pudrează Se ține pe deasupra zahăr farin foc până ce apa scade și, când apa a scăzut aproape complet, se adaugă puțină sare și zahărul, amestecându-se acoperă toată nucaușor cu lingura de lemn. Se nivelează cu ajutorul unei foi albe mai lasă 5-10 minute până când nu mai este apă, iar bobul de hârtie care grâu este "înflorit". După fiert, grâul se aşază pe deasupra şi răstoarnă într-o oală smălțuită și se presează uşor acoperă cu mânaun ștergar umed pentru a nu face coajă. După ce s-a omogenizat suprafaţaTot seara puteți curăța nucile de coajă, astfel încât să aveți o farfurie adâncă plină de mieji. Jumătate din ei se formează dau prin mașina de nuci (sau, dacă nu avem, putem să găsim în comerț o cruce răzătoare manuală de brânză și care poate fi folosită cu succes pentru a fărâmița nuca). Cealaltă jumătate din jumătaţile miejii de nucă păstratese vor tăia cu cuțitul în bucățele mai mici. Se poate însă să are în vedere a se facă opri jumătăți de mieji de nuca (10-20) pentru a forma o cruce şi din cacao, folosindu-se un şablon. Dacă preferaţi, puteţi folosi pentru decorare bomboane etc..pe colivă.
(reţetă inspirată *'''Al doilea timp, de Corina Veersédimineață'''[[Image:Κόλλυβα.jpg|thumb|right|200px|Colivă grecească împodobită, revista "Lumina lumii" httpcu inițialele celui adormit.]] ://toussaintsDacă s-a format coaja la grâu, se îndepărtează.freeSe adaugă miejii de nucă ce au fost sfărâmați și cam un sfert din cantitatea de nucă ce a fost dată prin mașină.fr/Lumen3roSe aromatizează adăugându-se coaja de lămâie dată prin răzătoarea mică. (Se poate adăuga în egală măsură și coaja de la o jumătate de portocală).htm Se mai adaugă o sticluță de esență de rom (sau, dacă nu avem, o altă aromă)și scorțișoară . Se gustă și, dacă nu este destul de dulce, se pot adăuga o lingură-două de miere. Toată compoziția se frământă bine cu mâna și se așază pe platouri, nivelându-se bine. Se adaugă pe deasupra restul de nucă măcinată astfel încât să fie un strat destul de gros, pentru ca zahărul farin ce se va pune pe urmă să nu se umezească. Printr-o strecurătoare mică se pudrează pe deasupra zahăr farin până ce se acoperă toată nuca. Se nivelează cu ajutorul unei foi albe de hârtie care se așază pe deasupra și se presează ușor cu mâna. După ce s-a omogenizat suprafața, se formează o cruce din jumătățile de nucă păstrate. Se poate însă să se facă o cruce și din cacao, folosindu-se un șablon. Dacă preferați, puteți folosi pentru decorare bomboane etc...
==Legături externeSurse==* [[Ene Braniște]] și Ecaterina Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2*[https://www.trinitas.tv/de-ce-facem-coliva/ De ce facem colivă?] - Protoiereu Gheorghe Colțea, protopoiatul de Bran-Zărnești, Arhiepiscopia Sibiului, Trinitas TV.
*[http:==Note==<references//www.coliva.ro coliva.ro] - Pe acest site puteti cititi despre tradiţiile de pomenire ortodoxe din banat şi comanda online colivă şi colaci.>
[[Categorie:Liturgică]]
[[Categorie:Obiecte liturgice]]
 
 
[[en:Kollyva]]
Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
18.281 de modificări