Modificări

În [[Sfânta Scriptură]] iudeo-creștină, în [[Cartea Facerii|Facere]], săptămâna de șapte zile este definită prin descrierea eforturilor lui Dumnezeu în crearea lumii și a universului cu a șaptea fiind '''sabatul''', care amintește de ziua de odihnă a Domnului. În vremurile [[ApostoliApostol|apostolice]], este menționat în [[Faptele Apostolilor|Fapte]] faptul că se adunau împreună în prima zi a săptămânii pentru Jertfa [[Euharistie|Euharistică]], zi numită Ziua Domnului în amintirea Învierii Domnului. Începând cu secolul al II-lea, Ziua Domnului a devenit zi de odihnă și ziua slujirii [[Sfânta Liturghie|Sfintei Liturghii]], înlocuind astfel sabatul evreiesc. În 325, [[Sinodul I Ecumenic|Sinodul de la Niceea]] a declarat oficial că Ziua Domnului, duminica, este ziua de închinare a creștinilor ortodocși.

Practica slujirii Sfintei Liturghii în prima zi a săptămânii datează din vremurile apostolice. Pe atunci, prima zi a săptămânii era o zi de ceremonie aparte pentru comunitatea creștină care se aduna pentru prăznuirea frângerii pâinii așa cum se specifică Fapte 20:7 și 1 Cor 16:2. Mai târziu, ''[[Didahia]]'' din secolele I și al II-lea dă următoarea dispoziție: ''"În „În Ziua Domnului strângeți-vă împreună și frângeți pâinea. Şi Și mulțumiți, după ce v-ați mărturisit păcatele ca jertfa voastră să fie curată."”'' Scriitorii creștini Sfântul [[Iustin Martirul]] și [[Tertulian]], din secolele II și III, menționează adunarea credincioșilor pentru închinare în prima zi a săptămânii. Începând cu secolul al IV-lea, practica primelor secole de alocare a primei zile a săptămânii pentru adunare și odihnă a început să fie inclusă atât în codurile juridice civile cât și în [[canon|canoanele]] bisericii. Pentru Biserica Ortodoxă, momentul exact al adoptării canoanelor îl constituie [[Sinodul I Ecumenic|Sinodul de la Niceea]].

Pentru creștinii ortodocși, duminica este ziua învierii Domnului din morți, ziua judecății lui Dumnezeu și a victoriei anunțate de profeți. Duminica inaugurează prezența și puterea "împărăției „împărăției ce va să vină"vină”, deja prezentă în viața lumii acesteia. Este prăznuirea săptămânală a [[Sfintele Paști|Sfintelor Paști]].

Liturgic, Ziua Domnului începe la apusul de sâmbătă, cu slujirea [[VecerniaVecernie|vecerniei]]. În multe parohii, după această slujbă, se țin [[Spovedania|spovedanii]] ale credincioșilor care se pregătesc pentru [[Euharistie|Împărtășanie]] în dimineața următoare. De asemenea, ei nu mai mănâncă nimic, de obicei începând cu miezul nopții.Înainte de Sfânta Liturghie de duminica dimineața, în multe parohii se slujește [[Utrenie|Utrenia]], iar în altele doar se citesc [[Ceasurile]].

:Propovăduirea Învierii cea luminată înțelegând-o de la [[Îngeri|înger]] ucenițele Domnului și lepădând osândirea cea strămoșească, [[ApostoliApostol]]lor ilor lăudându-se au zis: Jefuitu-s-a moartea, sculatu-S-a Hristos Dumnezeu, dăruind lumii mare milă.

:Stricat-ai cu Crucea Ta moartea, deschis-ai tâlharului raiul; plângerea [[mironosițeMironosiță|mironosițelor]]lor o ai schimbat și Apostolilor a propovădui ai poruncit că ai înviat, Hristoase Dumnezeule, dăruind lumii mare milă.

==Vezi A se vedea și==

*[http://www.oca.org/QA.asp?ID=11 Q & A About Orthodoxy] by Fr. John Matusiak ([[Biserica Ortodoxă din America|OCA]])*[http://www.oca.org/OCchapter.asp?ID=77 Post-Easter Sundays] from ''The Orthodox Faith'' by Fr. Thomas Hopko ([[Biserica Ortodoxă din America|OCA]])