Vrăjitoria: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
 
(Nu s-au afișat 45 de versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Îmbunătăţire}}
+
{{Spiritualitate didactică}}
==Păcatul  apelării la vrăjitorii, farmece, descântece şi alte lucruri diavoleşti, oculte în scopul dobândirii unui ajutor==
+
'''Vrăjitoria, ghicitoria, chemarea duhurilor''' reprezintă un [[păcat]] care îmbină aflarea unor „informații” din viitor sau trecut, cu un ,,ajutor" concret pe baza acestor „informații”. Acest „serviciu” este în toate cazurile plătit, fiind expresia [[iubirea de arginți|iubirii de arginți]]. De cele mai multe ori, persoanele care oferă astfel de „servicii” sunt  simpli șarlatani cu îndrăzneală care refuză munca cinstită și speculează necredința, ignoranța și disperarea oamenilor în vederea unei îmbogățiri rapide și ușoare. În cazurile în care puterea acestor slujitori ai [[diavol|duhurilor rele]] este reală, ajutorul oferit de ei este înșelător, afundând omul în păcate, necazuri și probleme și mai mari. [[Biserica]] rânduiește canoane aspre pentru practicanții vrăjitoriei și pentru cei ce apelează la aceștia, oprindu-i de la [[euharistie|împărtășanie]] de la 3 la 20 de ani pentru vrăjitoare și până la câțiva ani pentru cei ce merg la vrăjitoare, în funcție de gravitatea păcatelor dar și de [[pocăință|pocăința]] arătată. Dacă nu se pocăiesc, cei ce practică vrăjitoria nu vor vedea [[împărăția lui Dumnezeu]]. Cei care au înclinația de a merge la vrăjitoare sunt chemați să vină la biserică la [[liturghie]], să țină [[post]] și se [[rugăciune|roage]], să se [[spovedania|spovedească]], se [[euharistie|împărtășească]], să facă fapte bune și le ceară sfatul [[preot|preoților]] bisericii.
Trebuie să fim conştienţi că există cele două realităţi: Dumnezeu şi Satana. Bunul Dumnezeu vrea să ne mântuiască, însă Satana nu doreşte mântuirea noastră şi vrea să ne ducem cu el în infernul cel veşnic. De aceea întinde fel de fel de curse omenirii pentru a prinde pe cât mai mulţi. Întinde multe momeli printre care momeala aceasta a ocultismului, vrăjitoriei, despre care se crede că ar fi binefăcătoare. Satana, fiind spirit, ia diferite înfăţişări, cunoaşte tot trecutul vieţii noastre, lucrează prin oameni, prin animale şi prin obiecte, are puterea de a distruge şi aceasta o face servindu-se de oamenii înrăiţi, cu mintea pervertită şi întunecată de patimi. Oamenii vrăjitori, spun Sfinţii Părinţi, vor fi cel mai aspru pedepsiţi de Dumnezeu, deoarece ei, conştienţi fiind, se leapădă de Dumnezeu încă din această viaţă, de bunăvoie chiar. Dumnezeul lor devine Satana; lui i se închină toată viaţa, lui îi slujesc, lui îi aduc jertfe.
 
Spunea cândva un mare părinte, următoarea întâmplare: pe când era preot într-o comună din Moldova a venit să se spovedească la el o vrăjitoare cam de 60 de ani. După ce şi-a spus toate păcatele din copilărie, toate relele ce făcuse oamenilor prin vrăjitoriile ei, acel părinte i-a dat canonul necesar pentru ispăşirea acestor păcate. Unul din canoane i-a fost acela de a nu se împărtăşi 7 ani de zile. Auzind acea femeie că preotul nu-i dă împărtăşania, deoarece nu avea cum să o poată împărtăşi din cauza păcatelor ei, a intrat diavolul deznădejdii în ea spunându-i că nu va mai trăi atâţia ani şi va muri neîmpărtăşită. Şi biata femeie primind gândul acesta al deznădejdii de la Satana, după ce a ieşit de la spovedanie, parcă a intrat un duh în ea; a început să alerge atât de tare pe drum încât s-a izbit cu capul de o stâncă şi a murit pe loc. La înmormântare, bineînţeles că a fost chemat preotul ce o spovedise. El o cunoştea foarte bine pentru că tocmai o spovedise şi şi-a dat seama că diavolul deznădejdii i-a făcut un asemenea rău. Toată viaţa săraca femeie slujise Satanei şi iată că nu a lăsat-o până când nu a luat-o la el. La înmormântare preotul a pus epitrahilul pe trupul ei în sicriu, în momentul citirii dezlegării mari. Pe când citea acea dezlegare mare preotul a observat cum epitrahilul se lasă în sicriu. La sfârşitul rugăciunii, incredibil, trupul acelei femei vrăjitoare dispăruse. Toată lumea rămăsese încremenită. În urma acestei întâmplări preotul acela care avea o viaţă de sfinţenie s-a rugat lui Dumnezeu câteva zile cu post să-i descopere această minune. Dumnezeu i-a descoperit că Satana şi-a luat acea ucenică a lui cu trupul ei pământesc. Aşa cum fiecare om în momentul încetării din viaţă trece prin nişte judecăţi ale lui Dumnezeu, aşa a arătat că vrăjitorii sunt cei mai aspru pedepsiţi. Ei de bună voie s-au lepădat de Dumnezeu şi s-au închinat diavolului; de aceea atunci când mor îi ia cu trup cu tot, deci nu mai trec prin acele judecăţi.
 
Este o mare greşeală când cineva apelează la vrăjitori pentru a li se îndeplini o dorinţă în casă. Se poate îndeplini pe moment acea dorinţă cu puterea satanei, însă nu are viaţă lungă, nu poate avea un efect îndelungat. Sunt cunoscute atâtea cazuri când unii părinţi şi-au căsătorit copii cu ajutorul farmecelor. Totul a fost foarte bine pe moment, însă nu a durat mult timp şi a venit inevitabila despărţire. Trebuie fim conştienţi că diavolul nu ne face nici un bine pentru viaţa noastră. Tot binele săvârşit prin vrăji nu numai că nu are viaţă lungă, ci şi distruge totul. Trebuie ne ferim a merge la vrăjitori ca şi cum am pune mâna pe foc.  
 
==Ce spun sfintele Biserici Ortodoxe despre cei care apeleaza la vrajitorie==
 
Păcatele care opresc de la Sfânta Împărtăsanie si canonisirea lor după Sfîntele Canoane
 
  
  1. Fermecătorii sau vrăjitorii, 20 de ani să nu se împărtăsească.
+
==Caracterizare generală==
  2. Cei care se duc la fermecători, 6 ani să nu se împărtăsească.
+
[[Dumnezeu]] interzice orice fel de practică ocultă: trecerea fiului sau fiicei prin foc, ghicirea, citirea în stele, vestirea viitorului, vrăjitoria, descântarea, chemarea duhurilor, datul cu ghiocul, întrebarea morților. Oricine face aceste lucruri este o urâciune înaintea Domnului. Ele erau specifice neamurilor contemporane cu israeliții și reprezentau motivul pentru care Dumnezeu urma izgonească aceste neamuri dinaintea neamului ales.<ref>Deut 18.9-14</ref> Apelul la cei ce cheamă duhurile morților sau la vrăjitori este o spurcăciune.<ref>Lev19.31</ref> Apelul la cei ce cheamă pe morți sau la ghicitori reprezintă o curvie<ref>Lev20.6</ref>(căci reprezintă o trădare a relației cu Dumnezeu). Ghicirea după vârcolaci sau după nori este interzisă.<ref>Lev19.26</ref> Isaia tună împotriva conaționalilor săi pe care-i acuză sunt plini de idolii Răsăritului și dedați la vrăjitorie ca filistenii.<ref>Is2.6</ref>Descântecele, vrăjitoriile, previziunile celor ce citesc în stele sunt fără putere în fața voinței lui Dumnezeu.<ref>Num23.18-24, Is47.1-15</ref>Când [[Saul]] nu a ascultat cuvântul Domnului și a cruțat animalele amaleciților și pe Agag, împăratul amaleciților, judecătorul [[Samuel]] îi spune împăratului Saul că neascultarea este tot atât de vinovată ca ghicirea și împotrivirea este nu mai puțin vinovată ca închinarea la idoli și terafimi, apoi îi spune Dumnezeu îl leapădă ca împărat.<ref>1Sam15</ref> Conducătorii luminați ai Israelului  au nimicit vrăjitoria: Saul (până spre sfârșitul vieții<ref>Sam28.3,9</ref> când el însuși a apelat la o vrăjitoare<ref>1Sam28.4-10</ref>) și [[Iosia]]<ref>4Regi23.5</ref>
  3. Cei care dau în cărti, care dau cu bobii, care ghicesc în cafea, care dau cu ghiocul, care descântă si cei care se duc la ei; cei care poartă talismane, mărtisoare, buruieni descântate sau altceva de acest fel; cei care pun semne la copii si la vite să nu se deoache, 6 ani să nu se împărtăsească.(Canonul 61 Trulan.)
 
  4. Cine cheamă vrăjitori sau fermecători pentru a face rău altora, ca un ucigas se socoteste si 20 de ani să nu se împărtăsească.(Canonul 72 al Sfântului Vasile cel Mare.68.)
 
  5. Preacurvarii (Cei căsătoriti, desfrânând cu persoane străine căsătorite se numesc preacurvari.) , homosexualii (Homosexuali se numesc aceia care desfrânează anal bărbat cu bărbat sau bărbatul cu sotia lui desfrânând in chipul arătat mai sus.), cei care se împreună cu dobitoacele, cei ce se împreună cu femeile lor peste fire (împreunarea peste fire este atunci când bărbatul sau o femeie îsi fac demonica plăcere sarutându-se unde nu trebuie.), 15 ani să nu se împărtăsească.
 
  6. Curvarii (Curvie se cheamă atunci când doi necăsătoriti sau văduvi desfrânează.), sapte ani să nu se împărtăsească.
 
  7. Cine va curvi cu sora lui de un tată si de o mamă, 20 de ani să nu se împărtăsească.
 
  8. Cine va curvi cu nora sau cu mama soacrei, 11 ani nu se împărtăsească.
 
  9. Cine va curvi cu cumnata lui sau cu vara primară, 10 ani să nu se împărtăsească.
 
  10. Cine va curvi cu a doua vară, 9 ani să nu se împărtăsească.
 
  11. Cine va curvi cu nasa care 1-a botezat, 20 de ani să nu se împărtăsească.
 
  12. Cine va curvi cu cumătra, adică cu mama nasei care a botezat, cine va curvi cu două surori sau, femeia, cu doi frati, 11 ani să nu se împărtăsească.
 
  13. Cine va curvi cu mama vitregă si cine a desvirginat o fecioară mai mică de 12 ani, acela 12 ani să nu se împărtăsească.
 
  14. Cel ce a curvit cu femeia sa peste fire(împreunarea peste fire este atunci când bărbatul sau o femeie îsi fac demonica plăcere sarutându-se unde nu trebuie.), să nu se împărtăsească 15 ani; la fel si femeia se canoniseste dacă a fost cu voia ei; iar dacă a fost silită (adică fară voia ei), 6 ani să nu se împărtăsească.
 
  15. Cel ce s-a căsătorit a doua oară, 1 an să nu se împărtăsească.
 
  16. Cel ce s-a căsătorit a treia oară, 10 ani să nu se împărtăsească; iar de are copii si are sub 40 de ani, 5 ani să nu se împărtăsească. Dacă a trecut de 40 de ani si are copii, să nu i se mai îngăduie a treia căsătorie.
 
  17. A patra căsătorie nu este îngăduită; iar dacă cineva a încheiat-o, acea căsătorie să se desfacă si 8 ani să nu se împărtăsească.
 
  18. Dacă se va împreuna cineva înainte de cununia religioasă, 1 an să nu se împărtăsească.
 
  19. Dacă cineva va curvi cu mama logodnicei lui sau cu o altă rudă a ei, acea căsătorie se opreste.
 
  20. Cel ce a facut malahie (Onania), 40 de zile să mănânce hrană uscată si să facă câte o sută de mătănii pe zi, si cu mare căintă în suflet hotărându-se de a nu mai gresi; se poate împărtăsi cu Sfintele Taine. Dacă nu îndeplineste canonul arătat mai sus, 1 an să nu se împărtăsească.
 
  21. Femeia fiind în timpul periodului, adică în zilele necurătiei ei, să nu se împreune cu bărbatul si nici în biserică nu poate să intre, însă ia anaforă si aghiazmă, ori să sărute sfintele icoane, mai înainte de opt zile, adică mai înainte de a fi trecut periodul ei. Dacă femeia, după opt zile nu s-a facut bine, atunci mai prelungeste timpul până s-a facut deplin sănătoasă. In duminici si sărbători, miercuri si vineri si în cele patru sfînte posturi de peste an, sotul ei si sotia să se păstreze în curătie ( Pentru duminici si sărbători sotul si sotia să nu aibă împreunare de vineri orele 24 si până duminică orele 17. Cei căsătoriti dorind să se împărtăsească la praznice, sărbători duminica, sau în oricare alt timp să aibă 7 zile. fără împreunare înainte si trei zile după împărtăsanie. Cei tineri. însă, de curând căsătoriti, pot să se împărtăsească cu trei zile de curătie mai înainte de a se împărtăsi, si o zi după aceea.).
 
  22. Cei care fac malahie unul cu altul sau femeie cu femeie, 80 de zile să se canonisească mâncând hrană uscată în toate zilele si facând câte o sută de mătănii pe zi. De nu va împlini acest canon, 2 ani să nu se împărtăsească si să facă câte o sută de mătănii pe zi.
 
  23. Cel ce a ucis de bunăvoie, 20 de ani să nu se împărtăsească.
 
  24. Cel ce a ucis fară voia lui (din greseală), 10 ani să nu se împărtăsească.
 
  25. Cel ce a ucis în război sau apărându-se de tâlhari, 3 ani să nu se împărtăsească.
 
  26. Cel ce de bunăvoia lui s-a lepădat de Hristos si revine, la sfârsitul vietii lui să se împărtăsească.
 
  27. Cel ce din cauza chinurilor s-a lepădat de Hristos, 8 ani să nu se împărtăsească.
 
  28. Cel ce a furat si singur a spus fapta sa, după ce va înapoia cele furate, 1 an să nu se împărtăsească; iar dacă a fost descoperit de altii, 2 ani să nu se împârtăsească si să înapoieze cele furate sau costul lor, dacă nu le mai are.
 
  29. Jefuitorii de morminte, 10 ani să nu se împărtăsească.
 
  30. Furtul de cele sfinte, fie din biserică sau din altă parte, 15 ani să nu se împărtăsească.
 
  31. Călcătorii de jurământ, ca si cei care au jurat strâmb, 10 ani să nu se împărtăsească.
 
  32. Cei ce joacă în horă, cad sub afurisenie (Afurisenie înseamnă despărtire si lepădare de la Biserica Ortodoxă).
 
  33. De se va căsători un bărbat cu o femeie evreică sau o femeie ortodoxă cu un bărbat evreu sau cu bărbat eretic, sau bărbatul ortodox cu femeie eretică, acea căsătorie să se desfacă; dar dacă iudeul sau ereticul primeste credinta ortodoxă, atunci căsătoria să rămână încheiată.
 
  34. De va muri pruncul nebotezat din neglijenta părintilor, acestia 3 ani să nu se împărtăsească si să facă câte o sută de mătănii pe zi.
 
  35. Femeia care si-a omorât pmncul fară să vrea, în timpul somnului, 7 ani să nu se împărtăsească.
 
  36. Femeile care îsi omoară pruncii în pântece, care avortează sau fac raclaj, 10 ani să nu se împărtăsească, iar dacă se feresc să nu facă copii, 1 an să nu se împărtăsească.
 
  37. Femeia care pierde pruncul fară voia ei, 1 an să nu se împărtăsească.
 
  38. Cel ce ocărăste sau batjocoreste pe cineva, trei zile să se afurisească si să mănânce numai pâine cu apă. pentru : " ... cel ce va zice fratelui meu nebun, vinovat este de gheena focului " (Matei XIII, 12).
 
  39. De va avea cineva vrajbă asupra altuia si unul dintre ei moare fară ca ei să se fi împăcat, cel rămas în viată se opreste de la Sfânta Impărtasanie 1 an, si timp de 40 de zile va merge la mormântul celui mort si-si va cere iertare cu lacrimi de durere, si va face câte 50 de mătănii pe zi.
 
  40. Dacă va ocărî si va batjocori cineva pe părintii săi, cu greu canon să se canonisească, iar dacă îi va bate, pe unul ca acela numai arhiereul, iar la mare nevoie si preotul, poate a-l dezlega de acel mare păcat si numai după ce si-a împlinit canonul ce i-a fost dat si numai după ce si părintii lui iarăsi 1-au primit si 1-au iertat.
 
  41. Părintii care îsi neîndreptătesc copii, pe unii iubindu-i iar pe altii defâimându-i, desi ei sunt cu bună cuviintă, si nu le impart drept zestrea ce li se cuvine, dacă nu se vor îndrepta să fie lipsiti de Sfânta împărtăsanie si lepădati de Biserică, adică să se afurisească.
 
  42. Acela care ar ocărî, ar bârfi, ar necinsti sau ar bate pe vreun preot, chiar dacă ar fi preotul vinovat, unul ca acela va fi dat anatemei si lepădat de la Biserică ca unul ce s-a îndepărtat de Sfânta Treime si la un loc cu Iuda va fi partea lui si 2 ani să nu se împărtăsească, chiar de 1-ar lerta preotul, căci zice Scriptura: "Pe mai marele poporului tău să nu-1 vorbesti de rău".
 
  43. Cel învrăjbit cu cineva, mai înainte de a se împăca, nu poate intra în biserică si nici să trimită prinos si să facă câte 50 de mătănii pe zi până ce se va împăca cu cel pe care 1-a supărat, cerându-si iertare cu toată umilinta, iar dacă acela este vinovat si tot el nu vrea să se împace, vina rămâne asupra lui, iar acesta nu mai este sub canon.
 
  44. Dacă va mânca cineva de dulce miercurea sau vinerea precum si în Postul Pastelui, 2 ani să nu se împărtăsească (Fără numai cei ce au pogorământ deoarece sunt în armată, pe santiere, în cămine etc.).
 
  45. Dacă va intra cineva ca să se roage cu ereticii: catolicii, protestantii, adventistii, pocăitii, tudoristii, baptistii si altii de acest fel, dau dacă va mânca la praznicele lor, unul ca acela să se afurisească si dacă nu.se va căi să se taie cu totul de la Biserica lui Hristos, ca unul ce a căzut din har.
 
  46. Dacă va lucra cineva în duminici sau în sărbători, să se afurisească, fară numai dacă va face aceasta fară voia lui.
 
  47. Acela care nu merge la Sfânta Liturghie trei duminici la rând, să se afurisească, fară numai dacă este greu bolnav, încât să nu poată iesi din casă.
 
  48. Dacă a stiut cineva despre altul păcătuieste si nu 1-a oprit, cu toate că putea să-1 oprească, unul ca acela să se canonisească, la fel cu acela care a săvârsit păcatul.
 
  49. Dacă cineva se împodobeste ca să facă sminteală si se dă cu mirodenii, dacă îsi vopseste părul, unghiile, fata, sprâncenele si buzele, să se afurisească (Canonul 103 Trulan).
 
  50. Sinucigasului nu i se face prohodire (înmormântare cu preot) si nici în cimitir nu se îngroapă; aceasta însă numai dacă n-a fost inconstient (nebun) când s-a sinucis.
 
  51. Dacă cineva ar vrea să intre în cler, dar a căzut în vreunul din păcatele prevăzute mai sus la punctele: 1 până la 19 inclusiv, de la 23 si până la 27 inclusiv, acela nu se mai poate face preot.(Molitfelnicul Mare de Chisinău, ed.1820, pag.501-527.)
 
===Ce este vrăjitoria şi de câte feluri este ?===
 
Prin cuvântul vrăjitorie înţelegem invocarea puterii demonice în ajutorul oamenilor, în locul lui Dumnezeu, cu scopul împlinirii anumitor dorinţe omeneşti. Vrăjitoria s-a practicat, atât la poporul evreu în timpul Legii Vechiului Testament, cât şi la creştini din Legea Darului, până în vremea noastră. în Legea Veche a cerut ajutorul diavolului, apelând la vrăjitoare, regele Saul, pentru care a fost aspru pedepsit de Dumnezeu. Vrăjitori au fost atât Valaam, cât şi cei trei magi care practicau astrologia.
 
  
După învăţătura Sfântului Nicodim Aghioritul, vrăjitoria se împarte în mai multe părţi şi anume: Vrăjitoria propriu-zisă prin care se înţelege chemarea diavolilor pentru a descoperi oamenilor comori ascunse, lucruri pierdute şi altele de acest fel. Ghicirea, al doilea fel de vrăjitorie, prin care unii oameni spun cele viitoare prin semnele din palmă, numită chiromanţie şi prin alte obiecte (bobi, cărţi de joc, cafea etc).
+
Uneori proorocii, ghicitorii spun [[minciuna|minciuni]] fiind vorba de o simplă înșelare.<ref>Is44.25 Zah10.1-2</ref> , de îndrăzneală<ref>Deut18.15-22</ref>, alteori proorocirile lor sunt adevărate<ref>FA16.17, Deut.13.1-5</ref>, duhurile celor adormiți spun adevărul<ref>1 Sam28.5-19</ref> și vrăjile lor sunt reale<ref>Exod7.11,12, Exod7.22, Exod8.7</ref> fiind îngăduite și limitate de puterea și voința lui Dumnezeu.<ref>FA16.17, Deut.13.1-5</ref>
 +
 +
[[Cartea Deuteronomului|Deuteronomul]] vorbește de proorocul care va avea îndrăzneala de a spune în Numele Domnului ceva ce nu-i fusese poruncit, care va fi recunoscut astfel după faptul că acel cuvânt nu se va împlini. Proorocul acela a spus acel cuvânt din îndrăzneală, nu trebuie să ne temem de el.<ref>Deut18.15-22</ref> Dumnezeu zădărnicește semnele prorocilor mincinoși și îi arată pe ghicitori ca înșelători, dar întărește cuvântul robului Său și împlinește ce proorocesc trimișii lui, arată proorocul Isaia.<ref>Is44.25</ref>Prorocul Zaharia îndeamnă să se ceară de la Domnul ploaie de primăvară și Dumnezeu va scoate fulgerele și va trimite ploaie îmbelșugată pentru verdeața de pe câmp căci ,,terafimii (un fel de idoli) vorbesc nimicuri, ghicitorii proorocesc minciuni și visurile mint și mângâie cu deșertăciuni”<ref>Zah10.1-2</ref>
  
Descântarea, spiritismul, adică chemarea ajutorului diavolilor în camere obscure sau la morminte, pentru a pedepsi pe cei ce sunt în viaţă. Descântătorii pretind cheamă sufletele morţilor din iad, precum ghicitorii din timpul Proorocului Samuel (I Regi 21,3), pentru a afla cele viitoare sau pentru a se răzbuna pe cineva. în zilele noastre se practică descântecul în rândul credincioşilor, precum stingerea cărbunilor, rostirea anumitor cuvinte amestecate cu rugăciuni, pentru cei bolnavi, care pretind că sunt "vrăjiţi" etc.
+
[[Apostolul Luca]] relatează în [[Faptele Apostolilor]] cum pe când se duceau ([[apostolul Pavel|Pavel]] și ucenicii săi) la locul de [[rugăciune]] le-a ieșit înainte o roabă care avea un duh de ghicire (duh pitonicesc) și care aducea mult câștig stăpânilor ei. Aceasta s-a luat după ei și striga ,,Oamenii aceștia sunt robii Dumnezeului Celui Prea Înalt și ei vă vestesc calea mântuirii” ceea ce a făcut mai multe zile. Pavel, necăjit s-a întors, și a zis duhului: ,,În Numele lui Iisus Hristos îți poruncesc să ieși din ea.`` Și a ieșit chiar în ceasul acela. Când au văzut stăpânii roabei [[iubirea de arginți|s-a dus nădejdea câștigului]] lor, au pus mâna pe Pavel și pe Sila și i-au târât în piață înaintea fruntașilor. I-au dat pe mâna dregătorilor, și i-au acuzat de introducerea unor obiceiuri noi. Norodul s-a ridicat și el împotriva lor și dregătorii au poruncit să fie bătuți cu nuielele și apoi au fost întemnițați.<ref>FA16.16-23</ref> Vrăjitorii egipteni reușesc să facă și ei minuni(prefacerea toiagului în șarpe <ref>Exod7.11,12</ref>, prefacerea apelor în sânge<ref>Exod7.22</ref> , aducerea broaștelor<ref>Exod8.7</ref>), dar până la un anumit punct. Prefacerea țărânei în păduchi la atingerea cu toiagul este o minune pe care vrăjitorii lui Faraon o încearcă, dar nu o reușesc, recunoscând că este,, degetul lui Dumnezeu” cel care a făcut această minune a lui [[Moise]].<ref>Exod8.18</ref> Deuteronomul amintește de proorocul sau visătorul de vise al cărui semn sau minune se împlinește.<ref>Deut.13.1-5</ref>
  
Ghitia, adică ghicirea sau vrăjitoria prin lucruri sfinte, precum ghicirea prin Psaltire, numită astăzi deschiderea pravilei; ghicirea cu obiectele bisericii, cum ar fi resturi de veşminte clericale, cheia bisericii, cenuşă din cădelniţă, scrierea unor nume pe toacă, pe clopote, pe ziduri de biserică, sau introducerea lor în candele etc. Fermecătoria, adică vrăjirea unor tineri spre a se căsători unii cu alţii sau a se despărţi, prin invocarea ajutorului diavolesc, numită popular "ursită".
+
==Neamurile vremii  și împărații necredincioși ai Israelului apelau la ghicitoare, vrăjitoare, tălmăcitori de visuri sau la cei ce cheamă morții==
  
Ghicirea prin măruntaiele animalelor, numită "iconoscopia" în acest fel de vrăjitorie intră şi visurile, zodiile, ceasurile bune şi rele, ghicirea prin membrele trupului, numită şi prevestire (ţiuitul urechilor, zbaterea ochiului, mâncărimea palmelor). Baierele prin care se înţelege purtarea la mână sau la piept a unor semne satanice, aţe, chei, obiecte (amulete) sau bucăţi de stofă vopsite spre păzirea de boli, de primejdii şi de pagube, după ce mai întâi s-a invocat asupra lor puterea diavolului. Chemătorii de demoni (clindonii) sunt cei ce ghicesc cele viitoare prin chemarea diavolilor. Între aceştia se numără cei ce fac focuri înaintea caselor şi sar prin foc, ghicitorii din pântece precum şi cei ce ghicesc în măruntaiele animalelor sau iau mana vitelor, vrăjitorie ce se practică în zilele noastre.
+
Faraonul din vremea lui Moise ținea la curtea lui vrăjitori care încearcă fară succes să-l concureze pe Moise.<ref>Exod7.11</ref>Neamurile pe care Israelul urma a le izgoni ascultau de cititorii în stele.<ref>Deut 18.14</ref>[[Daniel]], Hanania, Mișael și Azaria au fost dăruiți de Dumnezeu cu  ,,știință și pricepere pentru tot felul de scrieri și [[înțelepciunea|înțelepciune]]) iar Daniel a fost făcut ,,priceput în toate vedeniile și în toate visele” au fost selectați pentru a intra în slujba împăratului Nebucadnețar care dorea ,,niște tineri fără vreun cusur trupesc, frumoși la chip, înzestrați cu înțelepciune în orice ramură a științei, cu minte ageră și pricepere, în stare să slujească în casa împăratului, și pe cari să-i învețe scrierea și limba Haldeilor”. În toate lucrurile care cereau înțelepciune și pricepere și despre care îi întreba împăratul, îi găsea de zece ori mai destoinici decât  toți vrăjitorii și cititorii în stele ai împăratului.<ref>Dan1.20</ref> Nebucadnețar cere vrăjitorilor, cititorilor în stele, descântătorilor, haldeilor tălmăcitori de vise, pe care-i ținea la curte, să-i spună ce vis avusese sub amenințarea cu moartea iar aceștia răspund că nu este nimeni pe pământ care să poată spune asta și că de aceea niciodată niciun împărat n-a cerut așa ceva de la vreun vrăjitor, cititor în stele sau haldeu. Ei adaugă că acesta este un lucru greu, că nu există nimeni care să spună lucrul acesta împăratului afară de zei. Înțelepții împăratului începuseră să fie omorâți, Daniel află, îi roagă pe cei trei prieteni ai lui să ceară îndurarea Dumnezeului Cerurilor pentru această taină și în timpul nopții i se descoperă taina într-o vedenie. Binecuvântează și dă slavă lui Dumnezeu pentru descoperirea tainei, îi spune împăratului visul și tâlcuirea pe care o primise.<ref>Dan2.1-30, Ier39.3</ref> Dumnezeu hotărăște să pedepsească Egiptul: duhul egiptenilor va pieri din ei și sfatul lor va fi nimicit de Dumnezeu; atunci vor întreba pe idoli și pe vrăjitori, pe cei ce cheamă morții și pe ghicitori, spune proorocul [[Isaia]].<ref>Is19.1-4</ref> Speriați de urgiile declanșate de prezența chivotului Domnului la ei, filistenii i-au chemat pe preoți și pe ghicitori.<ref>1Sam6.2</ref>
 +
Unii regi([[Manase]]<ref>2Cron33.6, 4Regi21.6</ref>, [[Ioram]]<ref>4Regi9.22</ref>, [[Osea]]<ref>4Regi17.17</ref>  au încurajat vrăjitoria. Saul apelează el însuși la serviciile unei femei care chema morții.<ref>1Sam28.5-25</ref>  Unul dintre motivele morții lui Saul îl reprezintă apelul la femeia care chema morții.<ref>1Cron10.13</ref> Manase s-a ocupat  personal de vrăjitorie până când a fost smerit și s-a întors la Dumnezeu.<ref>2Cron33.6</ref>
  
Astrologia este o vrăjitorie practicată din cele mai vechi timpuri până astăzi. Prin astrologie se înţelege ghicirea celor viitoare prin mişcările stelelor, planetelor, vânturilor, norilor şi ale celorlalte fenomene ale universului. Astrologii pretind că fiecare om are o stea proprie.
+
==Motivele alergării la vrăjitoare==
  
lată câteva din cele mai obişnuite feluri de vrăjitorii, unele aproape uitate, altele practicate şi în zilele noastre, pe care le combatem şi de care trebuie să fugim, fiind iscodiri diavoleşti care amăgesc şi înşeală pe mulţi creştini spre a lor pierzare.
+
Părintele Cleopa arată că oamenii aleargă la vrăjitoare ,,pentru că a slăbit în ei [[credința]] și frica de Dumnezeu; pentru că nu se roagă îndeajuns creștinii de astăzi, ca să-și împlinească cererile lor prin [[rugăciune]], iar nu prin ghicire; pentru că nu citesc [[Sfânta Scriptură]] să vadă ce osândă ajung pe cei vrăjitori și pentru că nu merg regulat la biserică, nu se [[spovedanie|spovedesc]] în cele patru [[post]]uri și nu cer la nevoie sfatul și [[rugăciune|rugăciunile]] preotului. Mai aleargă unii creștini la ghicit pentru că au uitat făgăduințele pe care le-au dat lui [[Hristos]] la [[Botez|Sfântul Botez]], când au spus: Mă lepăd de Satana, și de toate lucrurile lui, și de toată slujirea lui... De asemenea, mai aleargă creștinii la ajutorul [[diavol|diavolului]] când nu li se împlinește cererea lor la [[Biserică]] sau pentru că uită de moarte și de ziua [[Judecată|judecății]] lui Hristos."<ref>"Ne vorbeste Părintele Cleopa" vol.4</ref>
  
Poate, într-adevăr, să ajute diavolul pe oameni prin vrăji, mai mult decât ne ajută puterea şi harul lui Dumnezeu?
+
==Cel rău nu poate vindeca==
  
Să se ştie că diavolii nu au nici o putere de a vindeca pe cineva, de a descoperi pagube sau pe răufăcători. Ei nu pot niciodată să facă minuni adevărate, ci numai cu năluciri mincinoase înşeală pe cei necredincioşi şi slabi în credinţă. Acest adevăr ni-l arată dumnezeiescul părinte loan Gură de Aur, zicând: ,,Nu vezi cum diavolii n-au putut să vindece nici chiar pe vrăjitorii şi fermecătorii care le slujeau lor, de beşicile şi de bubele date de Moise în Egipt, şi pe tine oare au să te vindece? (lesire 9, 11). Şi dacă dracii nu se milostivesc de sufletul tău, cum se vor întrista pentru durerea trupului tău?
+
Părintele Cleopa învață ,,că diavolii nu au nici o putere de a vindeca pe cineva, de a descoperi pagube sau pe răufăcători. Ei nu pot niciodată să facă minuni adevărate, ci numai cu năluciri mincinoase înșeală pe cei [[necredința|necredincioși]] și slabi în [[credința|credință]]. Acest adevăr- continuă părintele- ni-l arată dumnezeiescul părinte [[Ioan Gură de Aur]], zicând: ,,Nu vezi cum diavolii n-au putut să vindece nici chiar pe vrăjitorii și fermecătorii care le slujeau lor, de beșicile și de bubele date de [[Moise]] în Egipt, și pe tine oare au să te vindece? (lesire 9, 11). Și dacă dracii nu se [[mila|milostivesc]] de sufletul tău, cum se vor întrista pentru durerea trupului tău?Dacă dracii se silesc să te izgonească pe tine din [[împărăția lui Dumnezeu]], cum te vor izbăvi pe tine de boli? Acestea sunt râsuri și basme. Deci nu te amăgi, creștine, că niciodată lupul nu se poate face oaie, nici diavolul nu se face cândva doctor. Că mai lesne poate face focul să înghețe și zăpada să încălzească, decât diavolul să te vindece pe tine cu adevărat" (Împărțire de grâu,pag.324).
 +
==Vrăjitoria împotriva credinței==
 +
Uneori vrăjitoria se manifestă fățiș împotriva credinței. Un vrăjitor, un prooroc mincinos, un iudeu pe nume Elima căuta să abată de la [[credința|credință]] pe dregătorul [[înțelepciunea|înțelept]] Sergius Paulus. Atunci Pavel, fiind plin de [[Duhul Sfânt|Duh Sfânt]], s-a uitat țintă la el și a zis:,,Om plin de toată viclenia și de toată răutatea, fiul dracului, vrăjmaș al oricărei neprihăniri, nu mai încetezi tu să strâmbi căile drepte ale Domnului?/Acum, iată că mâna Domnului este împotriva ta: vei fi orb, și nu vei vedea soarele până la o vreme.`` Îndată a căzut peste el ceață și întunerec și căuta bâjbâind niște oameni, care să-l ducă de mână. Atunci dregătorul, când a văzut ce se întâmplase, a crezut, și a rămas uimit de învățătura Domnului.<ref>FA13.6-12</ref>
  
Dacă dracii se silesc te izgonească pe tine din împărăţia lui Dumnezeu, cum te vor izbăvi pe tine de boli? Acestea sunt râsuri şi basme. Deci nu te amăgi, creştine, că niciodată lupul nu se poate face oaie, nici diavolul nu se face cândva doctor. mai lesne poate face focul să îngheţe şi zăpada să încălzească, decât diavolul să te vindece pe tine cu adevărat" (Împărţire de grâu,pag.324).
+
==Ghicirea cu cărțile sfinte==
 +
Părintele Cleopa arată că ,,vrăjirea cu lucruri și cu cărți sfinte este al patrulea fel de vrăjitorie și se cheamă "ghitia". Acești vrăjitori amestecă vrăjile lor cu [[rugăciunea|rugăciuni]], cu psalmi și cu alte cuvinte sfinte, adresate către [[Maica Domnului]] și către sfinți, ca poată înșela mai ușor pe cei slabi în [[credința|credință]]. Acest fel de vrăji îl obișnuiesc mai ales femeile cele rele, bătrânele și țigăncile, pentru a amăgi pe cei slabi la minte.
 +
lată ce zice despre acestea Sfântul [[Ioan Gură de Aur]]: "Tu zici că bătrâna aceea este creștină și omul acela este ghicitor creștin și când descântă sau deschid cartea, nu zic, nici nu scriu alt nume, decât numele lui Hristos, al Născătoarei de Dumnezeu și al sfinților; deci ce rău fac ei? La aceasta îți răspund că pentru aceasta se cuvine mai cu seamă să urăști pe femeia cea rea și pe acel rău fermecător și ghicitor (din cărți) 5 fiindcă [[Decalog|folosesc spre ocară și necinste numele lui Dumnezeu]].
 +
Creștini fiind, lucrează ca păgânii. Pentru că și diavolii, cu toate că numesc numele lui Dumnezeu, însă tot diavoli sunt. Unii, voind a se îndrepta, zic este creștină femeia care a descântat și nimic alta nu zice, fără numai numele lui Dumnezeu. Eu pentru aceea mai vârtos o urăsc și mă întorc de la ea, că întrebuințează numele lui Dumnezeu spre ocară. Numindu-se pe dânsa creștină, se arată pe sine că lucrează cele ale păgânilor" (Hristoitia, op. cit p. 305-320).
 +
,,Cei ce ghicesc prin deschiderea [[Psaltirea|Psaltirii]] și a altor cărți sfinte, se opresc de [[spovedanie|împărtășanie]] până la 7 ani",avertizează părintele,,,, pentru că Psaltirea este o carte sfântă cu multe proorocii în ea, însuflată de [[Duhul Sfânt]] și este pentru [[rugăciune]], iar nu pentru ghicit și [[iubirea de arginți|câștigat bani]] spre osândă. Același [[păcat]] fac și unii preoți care "deschid cartea cum se spune în popor, și cad sub grea osândă, atât ei, cât și cei care cer să le deschidă Sfânta [[Evanghelie]]", încheie părintele Cleopa.
  
Deci, noi când ne îmbolnăvim sau avem necazuri, sau suntem nedreptăţiţi, sau avem pagube, sau feciori de căsătorit, sau alte greutăţi în familie, să nu mai alergăm la ajutorul diavolului şi al slugilor lui, care sunt vrăjitorii şi ghicitorii, ci la biserică să alergăm şi la preoţi, la rugăciune şi la post şi îndată ne va ajuta Bunul nostru Tată, Care ne-a zidit căci are milă de noi.
+
==Pedepsele prevăzute de Vechiul Testament==
  
===Care sunt urmarile pacatului vrajitoriei?===
+
Vrăjitoarele nu trebuiau lăsate să trăiască.<ref>Exod22.18</ref> Cei care chemau duhul unui mort sau se îndeletniceau cu ghicirea erau pedepsiți cu moartea prin ucidere cu pietre.<ref>Lev20.27</ref>, în timp ce împotriva aceluia ce apela la aceste practici (curvarul) Dumnezeu își întorcea Fața, urmând a-l nimici din mijlocul poporului.<ref>Lev20.6</ref>
  
Cei ce fac vrăji si aleargă la vrăjitori, fac un mare păcat împotriva Duliului Sfânt, căci lasă pe Dumnezeu si cer ajutorul diavolilor. Se leapădă de slujitorii lui Hristos, adică de sfintii preoti si se duc la slujitorii satanei. Adică, lasă apa cea vie, preotul si harul mântuirii din Biserică si, pentru interesele lor pătimase si omenesti cer ajutorul vrajmasilor lui Hristos, adică al vrăjitorilor si vrăjitoarelor. Se leapădă de adevăr si primesc în loc minciuna, căci toate cuvintele vrăjitorilor sunt minciună si amăgire diavolească. Un păcat asa de mare împotriva Duhului Sfânt nu se iartă celor vinovati nici în veacul de acum, nici în cel ce va sa vină, după cum spune Hristos, de nu se vor pocăi toată viata. Pentru un astfel de păcat vin asupra celor vinovati, care aleargă la vrăji, tot felul de răutăti si primejdii. Mai întâi, mustrarea constiintei că au lăsat pe Dumnezeu si au cerut ajutor vrăjmasului lui Dumnezeu.
+
Cel care făcea ce este rău înaintea Domnului, călca legământul Lui [[horoscop|și mergea după alți dumnezei ca să le slujească și să se închine înaintea lor, după soare, lună sau toată oștirea cerurilor]], așa după cum Dumnezeu nu poruncise, acela săvârșea o urâciune și trebuia pedepsit cu moartea prin ucidere cu pietre.<ref>Deut17.2-7</ref>
  
Apoi, este oprirea pe mai multi ani de la Sfanta împărtăsanie, de la 7 pâna la 15, si chiar 20 de ani. Apoi, cei ce cred si aleargă la vrăji, alungă din inima lor darul lui Dumnezeu si aduc în casa si în inima lor duhul diavolului. Apoi, cei ce fac vraji si cred în ajutorul lor, se leapădă de Hristos si se unesc cu diavolul. Apoi, cei ce fac vrăji si aleargă la acestea nu se cade a se mai numi crestini ci apostati. Apoi, cei vinovati de acest greu păcat sunt pedepsiti de Dumnezeu cu boli grele si fară leac, cu suferintă în familia lor, cu pagube si neîntelegere, cu sărăcie si moarte cumplită. Si dacă nu se spovedesc la preot si nu-si plâng păcatul acesta cu lacrimi toata viata, nu se pot mântui.
+
Proorocul sau visătorul de vise închinător la alți dumnezei, al cărui semn sau minune se împlinea, și el îndemna la slujirea altor dumnezei nu trebuie ascultat, căci Dumnezeu pune la încercare oamenii să vadă dacă este iubit din toată inima și din tot sufletul. Acest prooroc trebuia omorât ca unul care a vorbit de răzvrătire împotriva Domnului, Dumnezeului vostru, care a scos pe Israel din țara Egiptului și i-a izbăvit din casa robiei, și a voit să  abată pe om de la calea în care i-a poruncit Dumnezeu să umble. Să scotea astfel răul din mijlocul poporului.<ref>Deut.13.1-5</ref>
  
Vrăjitorii si cei ce cred si aleargă la ajutorul diavolului, dacă nu se părăsesc de aceasta si nu se pocăiesc, "se leapădâ cu totul din Biserică", adică se despart de Hristos si se dau de bunăvoie în mâinile vrajmasului, iar dacă mor în acest păcat, nici nu se îngroapă cu preot; ci, asemenea celor păgâni si lepădati de credintă, spre vesnica lor osândă în muncile iadului. lată urmările grozave ale vrăjitoriei.
+
Proorocul  care  avea îndrăzneala de a spune în Numele Domnului un cuvânt pe care Acesta nu-l spusese (și acesta este cazul când cuvântul său nu se împlinea), acela era pedepsit cu moartea. El vorbește din îndrăzneală, nu trebuie să avem teamă de acea persoană.<ref>Deut 18.20-22</ref>
  
===Ce canon rânduiesc Sfintii Pârinti vrajitorilor si celor ce aleargă la vrăji?===
+
Proorocul care vorbea în numele altor dumnezei era pedepsit cu moartea.<ref>Deut18.15-22</ref>
  
Cel mai aspru pedepseste pe vrajitori Sfântul Vasile cel Mare. lată ce spune el în canonul 72: "Cel ce se dă vrăjitorilor, sau unora ca acestora, se va canonisi cu canonul ucigasilor". (Sfantul Vasile 72; Sfântul Grigore de Nyssa, 3; Laodiceea, 36). El pune pe vrăjitori în rândul ucigasilor de oameni si a celor lepădati de Dumnezeu, adică îi opreste de cele sfinte de la 10 la 20 de ani. în canonul 65, acelasi Sfânt Vasile cel Mare, zice: "femeia ce va fermeca pe străini si pe ai săi (se opreste de cele sfînte) ani 9 si metanii 500 pe zi.
+
==Canonul==
 +
Cel mai aspru pedepsește pe vrăjitorii Sfântul [[Vasile cel Mare]]. lată ce spune el în canonul 72: "Cel ce se dă vrăjitorilor, sau unora ca acestora, se va canonisi cu canonul ucigașilor". (Sfântul Vasile 72; Sfântul Grigore de Nyssa, 3; Laodiceea, 36). El pune pe vrăjitori în rândul [[uciderea|ucigașilor de oameni]] și a celor lepădați de Dumnezeu, adică îi oprește de cele sfinte de la 10 la 20 de ani. în canonul 65, același Sfânt Vasile cel Mare, zice: "femeia ce va fermeca pe străini și pe ai săi (se oprește de cele sfinte) ani 9 și metanii 500 pe zi. lar canonul 61 al [[Sinodul VI Ecumenic|Sinodului Ecumenic al VI-lea]] oprește de [[euharistie|Sfânta împărtășanie]] pe cei ce merg la ghicitori, la cărți de joc și altele asemenea, spre a afla cele viitoare, timp de șase ani de zile. lar "dacă vor stărui în acestea și nu se vor feri de aceste meșteșuguri pierzătoare și păgânești, hotărâm să se lepede cu totul de la Biserică, precum și Sfintele Canoane învață..." "Sfântul [[Ioan Postitorul]] scurtează canonul vrăjitorilor și al celor ce aleargă la vrăji, numai la 3 ani oprire de cele sfinte, dacă se mărturisesc de păcat, dacă îl părăsesc definitiv, dacă țin post zilnic până la orele 3 după masă și fac câte 250 de metănii pe zi.
  
lar canonul 61 al Sinodului Ecumenic al VI-lea opreste de Sfanta împărtăsanie pe cei ce merg la ghicitori, la cărti de joc si altele asemenea, spre a afla cele viitoare, timp de sase ani de zile. lar "dacă vor stărui în acestea si nu se vor feri de aceste mestesuguri pierzătoare si păgânesti, hotărâm să se lepede cu totul de la Biserică, precum si Sfîntele Canoane învată..." "Sfantul loan Postitorul scurtează canonul vrăjitorilor si al celor ce aleargă la vraji, numai la 3 ani oprire de cele sfinte, dacă se mărturisesc de păcat, dacă îl părăsesc definitiv, dacă tin post zilnic până la orele 3 după masă si fac câte 250 de metanii pe zi.
+
==Practicanții vrăjitoriei sau astrologiei nu vor vedea împărăția lui Dumnezeu==
  
Dar si Sfanta Scriptură arată cât de greu pedepseste Dumnezeu pe cei ce alergau la vrăjitori, că auzi ce zice: Pe fermecatori nu-i lăsati să trăiască (lesire 22, 18). Si iarăsi zice: Si bărbatul sau femeia, oricare dintre ei se vor face descântători sau vrăjitori, cu moarte să se omoare; pe amândoî cu pietre să-i ucideti vinovati sunt (Levitic 29, 27) Si iarăsi: Sufletul care se va duce la descântători sau la vrăjitori ca să curvească in urma lor, Eu voi întoarce fata Mea împoiriva sufletului aceluia sî-l voi pierde din poporul lui(Levitic 20, 6).
+
Dumnezeu va mărturisi împotriva celor ce au practicat vrăjitoria, arată profetul [[Maleahi]].<ref>Mal3.5</ref> În ziua [[Judecată|Judecății]] cei ce au practicat vrăjitoria, împreună cu vrăjile lor, vor fi nimiciți, arată proorocul Miheia.<ref>Miheia 5.10-12-15</ref>
 +
Cei care [[horoscop|împart cerul, care pândesc stelele, care vestesc, după lunile noi, ce are să se întâmple]], vor ajunge ca miriștea pe care o arde focul, și nu-și vor scăpa viața din flăcări. Căci nu va fi jăratec la care să se încălzească, nici vatră ca stea dinaintea ei, avertizează proorocul Isaia.<ref>Is47.12-15</ref>  [[Apostolul Ioan]] arată vrăjitorii sunt printre acele categorii care nu vor avea acces la împărăția lui Dumnezeu:
  
Vedem că pe împăratul Manase l-a pedepsit Dumnezeu cu robie amară si grea în Babilon, că "trecea pe fiii lui prin foc si facea descântece si felurite vraji si a facut grăitori din pântece si vrajitori si a înmultit a face rău înaintea Domnului, ca să-l înlăture pe el de la împărătie" (II Paralipomena 33, 6) Pe împăratul Saul l-a pedepsit Dumnezeu cu pierderea împărătiei si cu moarte de ocară, pentru că a lăsat pe Dumnezeu si a chemat femeie grăitoare din pântece, urmând ghiciturile ei (I Regi 28, 7) lar pe împăratul Ohozia s-a mâniat Dumnezeu foarte tare, că a trimis să întrebe pe vrăjitoarea din Ecron.
+
,,Afară sunt câinii <ref>pervertiții erotici de orice fel cf. notei lui Anania în Noul Testament, Editura Institului Biblic și de Misiune al BOR, București, 1995, ISBN 973-9130-08-9, pag 469</ref> și vrăjitorii, și desfrânații și ucigașii și închinătorii la idoli, și toți cei ce lucrează și iubesc minciuna!”.<ref>Apoc22.15</ref>
  
===Spuneti-ne mai pe larg despre păcatul ghicirii cu carti sfinte, sau cum se numeste "deschiderea pravilei", care se obisnuieste astăzi la credinciosi===
+
==Sfaturi==
  
Vrajirea cu lucruri si cu cărti sfinte este al patrulea fel de vrajitorie si se cheamă "ghitia". Acesti vrăjitori amestecă vrăjile lor cu rugăciuni, cu psalmi si cu alte cuvinte sfinte, adresate către Maica Domnului si către sfmti, ca poată însela mai usor pe cei slabi în credintă. Acest fel de vrăji îl obisnuiesc mai ales femeile cele rele, bătrânele si tigăncile, pentru a amăgi pe cei slabi la minte.
+
Oamenii trebuie să-l întrebe întotdeauna pe [[Dumnezeu]], spune proorocul [[Isaia]]<ref>Is8.19</ref>. Și acest lucru îl vor face prin intermediul [[preot|preoților]] care le vor oferi îndrumări și sfaturi ziditoare, ei întorcându-se astfel la lege (legea lui Dumnezeu), precum spune același prooroc.<ref>Is8.20</ref>
 +
Sfinții Părinți ne îndeamnă să alergăm numai la Dumnezeu, numai la Biserică și la preoți, iar nu la diavoli și la slugile lor, arată părintele Cleopa. lar Sfântul loan Gură de Aur- continuă același părinte- ne sfătuiește, zicând: "Vă rog, fiți curați de această înșelăciune... și când voiești a călca pragul casei tale, să zici mai întâi acest cuvânt: Mă lepăd de tine, satană, și de cinstirea ta, și de slujirea ta și mă împreun cu tine, Hristoase! Fără cugetarea aceasta niciodată să nu ieși din casă. Aceasta să-ți fie toiag, aceasta armă, aceasta cetate de apărare, și împreună cu aceste cuvinte fă și semnul crucii pe fruntea ta. Că așa, de te vei înarma pretutindeni, nu numai om, ci chiar diavolul de te va întâlni, nu va putea să te vatăme pe tine" (Hristoitia, p. 316-317).
  
lată ce zice despre acestea Sfântul loan Gură de Aur: "Tu zici că bătrâna aceea este crestină si omul acela este ghicitor crestin si când descântă sau deschid cartea, nu zic, nici nu scriu alt nume, decât numele lui Hristos, al Născătoarei de Dumnezeu si al sfintilor; deci ce rău fac ei? La aceasta îti răspund că pentru aceasta se cuvine mai cu seamă să urăsti pe femeia cea rea si pe acel rău fermecător si ghicitor (din cărti) 5 fimdcă folosesc spre ocară si necinste numele lui Dumnezeu.
+
==Bibliografie==
 +
#Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6.
 +
#Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea și purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, 1997, București, ISBN 973-9130-88-7.
 +
#English Standard Version Bible, 1971
 +
#"Ne vorbeste Părintele Cleopa" vol.4
  
Crestini fiind, lucrează ca păgânii. Pentru că si diavolii, cu toate că numesc numele lui Dumnezeu, însă tot diavoli sunt. Unii, voind a se îndrepta, zic că este crestină femeia care a descântat si nimic alta nu zice, fară numai numele lui Dumnezeu. Eu pentru aceea mai vârtos o urăsc si mă întorc de la ea, că întrebuintează numele lui Dunmezeu spre ocară. Numindu-se pe dânsa crestina, se arată pe sine că lucrează cele ale păgânilor" (Hristoitia, op. cit p. 305-320).
+
==Note==
 +
<div style="font-size:85%; -moz-column-count:2; column-count:2;"><references /></div>
  
Cei ce ghicesc prin deschiderea Psaltirii si a altor cărti sfinte, se opresc de împărtăsanie până la 7 ani, pentru că Psaltirea este o carte sfântă cu multe proorocii în ea, insuflată de Duhul Sfânt si este pentru rugăciune, iar nu pentru ghicit si câstigat bani spre osândă. Acelasi păcat fac si unii preoti care "descid cartea cum se spune în popor, si cad sub grea osândă, atât ei, cât si cei care cer să le deschidă Sfânta Evanghelie.
 
  
===Pentru ce au căzut crestinii în vrăjitorie?===
+
[[Categorie:Spiritualitate]]
 
+
[[Categorie:Păcate]]
Pentu că a slăbit în ei credinta si frica de Dumnezeu; pentru că nu se roagă îndeajuns crestinii de astăzi, ca să-si împlinească cererile lor prin rugăciune, iar nu prin ghicire; pentru că nu citesc Slânta Scriptură să vadă ce osândă ajung pe cei vrajitori si pentru că nu merg regulat la biserică, nu se spovedesc în cele patru posturi si nu cer la nevoie sfatul si rugaciunile preotului. Mai aleargă unii crestini la ghicit pentru că au uitat fagăduintele pe care le-au dat lui Hristos la Sfantul Botez, când au spus: Mă lepăd de satana, si de toate lucrurile lui, si de toată slujirea lui... De asemenea, mai aleargă crestinii la ajutorul diavolului când nu li se împlineste cererea lor la Bisericâ sau pentru că uită de moarte si de ziua judecătii lui Hristos.
 
 
 
De aceea, Sfîntii Părinti ne îndeamnă să alergăm numai la Dumnezeu, numai la Biserică si la preoti, iar nu la diavoli si la slugile lor. lar Sfantul loan Gură de Aur ne sfatuieste, zicând: "Vă rog, fiti curati de această înselăciune... si când voiesti a călca pragul casei tale, sâ zici mai întâi acest cuvânt: Mă lepăd de tine, satană, si de cinstirea ta, si de slujirea ta si mă împreun cu tine, Hristoase! Fără cugetarea aceasta niciodată să nu iesi din casă. Aceasta să-ti fie toiag, aceasta armă, aceasta cetate de apărare, si împreună cu aceste cuvinte fa si semnul crucii pe fruntea ta. Că asa, de te vei înarma pretutindeni, nu numai om, ci chiar diavolul de te va întâlni, nu va putea să te vatăme pe tine" (Hristoitia, p. 316-317).
 
 
 
===Cum pot crestinii sâ se izbăvească de vrăjitorii si de tot felul de farmece izvodite de diavolul?===
 
 
 
Cel ce crede cu tărie în Dumnezeu, cel ce se roagă neîncetat lui Dumnezeu si aleargă regulat la Sfanta Biserică, nu va cere niciodată ajutorul diavolului si al vrăjitorilor, care sunt vrăjmasii lui Dumnezcu.
 
 
 
Deci, cei ce au credintă tare în Dumnezeu, să-I ceară neîncetat ajutorul. lar cei slabi in credintă, care au cerut vreodată ajutorul vrăjitorilor, dacă vor să se mântuiască, mai întâi să se spovedească de acest păcat si să ceară canon. Apoi, să nu mai apeleze la ajutorul satanei în orice nevoie ar fi, ci numai la Dumnezeu să alerge. Apoi să se roage cât mai mult cu rugăciuni si lacrimi din inimă (Deuteronom 4, 29; Psalm 118, 58; leremia 29, 13) si asa cu răbdare si cu credintă se vor izbăvi de vrăji si vor primi darul Duhului Sfânt.
 
 
 
===Ce sunt visurile si vedeniile, care este deosebirea între ele si de câte feluri sunt?===
 
 
 
Vă răspund cu cuvintele Sfântului loan Scărarul, care zice: "Visul este miscarea mintii în vremea nemiscării trupului. lar nălucirea (vedenia falsă) este amăgirea ochilor, când doarme cugetarea. Nălucirea este iesirea mintii când trupul veghează. Nălucirea este o vedere a ceva fară ipostas (nereal) " ( Filocâlîa vol. IX, Cuvântul 3, p. 75) lată dar ce sunt visele si vedeniile. Ele sunt de două feluri: vise si vedenii bune si rele. lar deosebirea dintre ele este aceasta: Visele si vedeniile bune sunt de la Dumnezeu, prin care se descoperă voia Lui cea mare, numai la cei ce sunt cu totul desăvârsiti si sfinti si care fac poruncile Lui, precum a fost dreptul losif, căruia i s-a arătat Arhanghelul Gavriil în vis, poruncindu-i să fugă cu Pruncul lisus si cu Fecioara Maria în Egipt. Visele bune vin de la îngeri si ne amintesc de moarte si de osândă, iar după ce ne desteptăm, ne îndeamnă la rugăciune si la pocăintă. Dimpotrivă, visele si nălucirile rele sunt de la diavoli, prefacuti în îngeri de lumină sau în sfinti, care ne amăgesc în somn că suntem buni si vrednici de rai; iar după ce ne desteptăm "ne scufundăm în mândrie si în bucurie" (Filocalia vol. IX, Cuvântul 3, p. 76).
 
 
 
===Este păcat să creadă crestinii în vise si vedenii?===
 
 
 
Spune Sfântul loan Scărarul că "cel ce crede în vise, este asemenea celui ce aleargă după umbra sa si încearcă s-o prindă" Tot el spune, că "diavolii slavei desarte sunt în visuri prooroci. Ei închipuiesc, ca niste vicleni, cele viitoare si ni le vestesc mai dinainte. lar dacă se împlinesc vedeniile, ne minunăm si ne mândrim cu gândul, ca si cum am avea darul înaintevederii (proorociei). Cei ce ascultă pe diavolul, acestia s-au făcut adeseori prooroci mincinosi. Si mai departe zice: "Diavolii nu stiu nimic de cele viitoare, dintr-o cunostintă de mai înainte, căci si doctorii pot să ne spună moartea de mai înainte". Apoi încheie, zicând" Când începem să credem în visele diavolilor, ei îsi bat joc de noi, chiar când suntem treji.
 
 
 
Cel ce crede visurilor si nălucirilor din somn este cu totul necercat. lar cel ce nu crede nici unora este fîlosof' ( Filocalia, vol. IX, Cuvântul 3, p. 76).
 
 
 
Deci, este păcat să credem în visuri si în vedenii, că prin acestea ne amăgesc foarte usor diavolii si ne aruncă în păcatul cel cumplit al mândriei si al slavei desarte, când omul se încrede în sine mai mult decât în cuvântul lui Dumnezeu. Cu acest mestesug ispititor, diavolul a amăgit pe multi crestini si călugări, aruncându-i apoi în prăpastia pierzării. lar dacă cineva are totusi îndoială de visul sau vedenia sa, să se spovedească la duhovnic si să-i ceară sfatul lui, că prin duhovnic grăieste Dumnezeu.
 
 
 
===Din câte pricini se înseala oamenii de vedenii si de visuri desarte?===
 
 
 
Din sapte pricini se însală crestinii de vedenii si visuri, ca si cum ar fi de la Dumnezeu, si anume: din mândrie, din slavă desartă, care este prima fiică a mândriei; din cauza mintii slabe si neiscusite a crestinilor, din cauza râvnei nesocotite a unor crestini, care se roagă si postesc mult ca să aibă vedenii, de care spune Sfantul Isaac Sirul: "Cu mare boală boleste cel ce are râvna cea rea" (Filocalia, vol. X, Cuvântul 58). A cincea pricină a amăgirii prin vedenii si visuri este neascultarea de duhovnici si îndărătnicia unor credinciosi, mai ales a celor mândri, din care cauză usor sunt vânati de diavolul; a sasea pricină vine din cauza vietii de sine ascunse a unora si din nemărturisirea curată a gândurilor la duhovnic. lar ultima pricină prin care se însală crestinii cu visuri si vedenii mincinoase este necunostinta de sine si lipsa de citire a Sfintei Scripturi si a Sfintilor Părinti.
 
 
 
Despre acestea spune si înteleptul Sirah, zicând: "Visurile cele rele sunt desertăciune, ca vrajile si descântecele, si pe multi visurile i-au înselat si au căzut toti cei ce au nădăjduit într-însele" (Isus Sirah 34, 1-7) Cel ce crede lesne in visuri si în vedenii, fară multă cercetare si sfat, să se canonisească, la fel cu cei ce merg la vrăji si descântece, adică până la 7 ani să se oprească de la Sfânta împărtăsanie.
 

Versiunea curentă din 12 septembrie 2014 17:51

Acest articol face parte din seria
Spiritualitate didactică
Sfânta Treime
Dumnezeu Tatăl - Dumnezeu Fiul - Duhul Sfânt
Duhuri (spirite)
Îngeri - Diavoli
Viața viitoare
Judecată - Rai - Iad
Sfintele Taine
Botezul - Mirungerea
Sf. Împărtășanie - Mărturisirea
Căsătoria - Preoția
Sf. Maslu
Condiția omului
Omul - Îmbrăcămintea - Munca - Alimentația - Grijile - Visele
Teama - Gelozia - Cercetarea - Plictiseala
Libertatea - Ispita - Virtutea - Păcatul - Patima
Vârstele omului
Sărăcia - Bogăția- Luxul
Plăcerea - Boala - Bucuria- Tristețea- Suferința - Fericirea
Diverse
Cerșetoria - Extratereștri - Superstiții
Patimi ce afectează libertatea omului
Dependența de televizor
Dependența de internet - Dependența de jocurile pe calculator
Jocurile pe bani
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului
Fumatul - Drogurile
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului și sufletului
Prostituția
Decalogul
Decalogul
Rugăciunea, veghea și postul
Rugăciunea
Rugăciunea Tatăl Nostru - Rugăciunea inimii
Veghea - Postul
Virtuți
Virtuțile teologice

Credința - Nădejdea - Iubirea

Credința la români
Virtuțile morale

Înțelepciunea - Smerenia - Mulțumirea - Adevăr
Răbdarea - Stăruința în bine
Prietenia - Blândețea - Iertarea - Pacea
Mila - Dreptatea - Hărnicia

Păcate
Păcate strigătoare la cer
Uciderea - Homosexualitatea
Asuprirea orfanilor, văduvelor, străinilor, săracilor, năpăstuiților
Întârzierea sau oprirea plății lucrătorilor
Păcate capitale
Mândria - Desfrânarea
Iubirea de arginți - Invidia - Lăcomia
Mânia - Lenea
Alte păcate
Necredința - Închinarea la dumnezei străini
Pretexte și justificări pentru necredință - Atitudinea față de cei necredincioși

Vrăjitoria - Credința în astrologie - Credința în reîncarnare
Egoism - Furt - Nedreptatea - Lovirea - Gândurile rele
Nesocotirea părinților - Nesăbuința - Nepăsarea

Păcatele limbii
Minciuna - Mărturia mincinoasă - Hula - Cârtirea
Cearta - Bârfa - Limbuția
Editați această casetă

Vrăjitoria, ghicitoria, chemarea duhurilor reprezintă un păcat care îmbină aflarea unor „informații” din viitor sau trecut, cu un ,,ajutor" concret pe baza acestor „informații”. Acest „serviciu” este în toate cazurile plătit, fiind expresia iubirii de arginți. De cele mai multe ori, persoanele care oferă astfel de „servicii” sunt simpli șarlatani cu îndrăzneală care refuză munca cinstită și speculează necredința, ignoranța și disperarea oamenilor în vederea unei îmbogățiri rapide și ușoare. În cazurile în care puterea acestor slujitori ai duhurilor rele este reală, ajutorul oferit de ei este înșelător, afundând omul în păcate, necazuri și probleme și mai mari. Biserica rânduiește canoane aspre pentru practicanții vrăjitoriei și pentru cei ce apelează la aceștia, oprindu-i de la împărtășanie de la 3 la 20 de ani pentru vrăjitoare și până la câțiva ani pentru cei ce merg la vrăjitoare, în funcție de gravitatea păcatelor dar și de pocăința arătată. Dacă nu se pocăiesc, cei ce practică vrăjitoria nu vor vedea împărăția lui Dumnezeu. Cei care au înclinația de a merge la vrăjitoare sunt chemați să vină la biserică la liturghie, să țină post și să se roage, să se spovedească, să se împărtășească, să facă fapte bune și să le ceară sfatul preoților bisericii.

Caracterizare generală

Dumnezeu interzice orice fel de practică ocultă: trecerea fiului sau fiicei prin foc, ghicirea, citirea în stele, vestirea viitorului, vrăjitoria, descântarea, chemarea duhurilor, datul cu ghiocul, întrebarea morților. Oricine face aceste lucruri este o urâciune înaintea Domnului. Ele erau specifice neamurilor contemporane cu israeliții și reprezentau motivul pentru care Dumnezeu urma să izgonească aceste neamuri dinaintea neamului ales.[1] Apelul la cei ce cheamă duhurile morților sau la vrăjitori este o spurcăciune.[2] Apelul la cei ce cheamă pe morți sau la ghicitori reprezintă o curvie[3](căci reprezintă o trădare a relației cu Dumnezeu). Ghicirea după vârcolaci sau după nori este interzisă.[4] Isaia tună împotriva conaționalilor săi pe care-i acuză că sunt plini de idolii Răsăritului și dedați la vrăjitorie ca filistenii.[5]Descântecele, vrăjitoriile, previziunile celor ce citesc în stele sunt fără putere în fața voinței lui Dumnezeu.[6]Când Saul nu a ascultat cuvântul Domnului și a cruțat animalele amaleciților și pe Agag, împăratul amaleciților, judecătorul Samuel îi spune împăratului Saul că neascultarea este tot atât de vinovată ca ghicirea și împotrivirea este nu mai puțin vinovată ca închinarea la idoli și terafimi, apoi îi spune că Dumnezeu îl leapădă ca împărat.[7] Conducătorii luminați ai Israelului au nimicit vrăjitoria: Saul (până spre sfârșitul vieții[8] când el însuși a apelat la o vrăjitoare[9]) și Iosia[10]

Uneori proorocii, ghicitorii spun minciuni fiind vorba de o simplă înșelare.[11] , de îndrăzneală[12], alteori proorocirile lor sunt adevărate[13], duhurile celor adormiți spun adevărul[14] și vrăjile lor sunt reale[15] fiind îngăduite și limitate de puterea și voința lui Dumnezeu.[16]

Deuteronomul vorbește de proorocul care va avea îndrăzneala de a spune în Numele Domnului ceva ce nu-i fusese poruncit, care va fi recunoscut astfel după faptul că acel cuvânt nu se va împlini. Proorocul acela a spus acel cuvânt din îndrăzneală, nu trebuie să ne temem de el.[17] Dumnezeu zădărnicește semnele prorocilor mincinoși și îi arată pe ghicitori ca înșelători, dar întărește cuvântul robului Său și împlinește ce proorocesc trimișii lui, arată proorocul Isaia.[18]Prorocul Zaharia îndeamnă să se ceară de la Domnul ploaie de primăvară și Dumnezeu va scoate fulgerele și va trimite ploaie îmbelșugată pentru verdeața de pe câmp căci ,,terafimii (un fel de idoli) vorbesc nimicuri, ghicitorii proorocesc minciuni și visurile mint și mângâie cu deșertăciuni”[19]

Apostolul Luca relatează în Faptele Apostolilor cum pe când se duceau (Pavel și ucenicii săi) la locul de rugăciune le-a ieșit înainte o roabă care avea un duh de ghicire (duh pitonicesc) și care aducea mult câștig stăpânilor ei. Aceasta s-a luat după ei și striga ,,Oamenii aceștia sunt robii Dumnezeului Celui Prea Înalt și ei vă vestesc calea mântuirii” ceea ce a făcut mai multe zile. Pavel, necăjit s-a întors, și a zis duhului: ,,În Numele lui Iisus Hristos îți poruncesc să ieși din ea.`` Și a ieșit chiar în ceasul acela. Când au văzut stăpânii roabei că s-a dus nădejdea câștigului lor, au pus mâna pe Pavel și pe Sila și i-au târât în piață înaintea fruntașilor. I-au dat pe mâna dregătorilor, și i-au acuzat de introducerea unor obiceiuri noi. Norodul s-a ridicat și el împotriva lor și dregătorii au poruncit să fie bătuți cu nuielele și apoi au fost întemnițați.[20] Vrăjitorii egipteni reușesc să facă și ei minuni(prefacerea toiagului în șarpe [21], prefacerea apelor în sânge[22] , aducerea broaștelor[23]), dar până la un anumit punct. Prefacerea țărânei în păduchi la atingerea cu toiagul este o minune pe care vrăjitorii lui Faraon o încearcă, dar nu o reușesc, recunoscând că este,, degetul lui Dumnezeu” cel care a făcut această minune a lui Moise.[24] Deuteronomul amintește de proorocul sau visătorul de vise al cărui semn sau minune se împlinește.[25]

Neamurile vremii și împărații necredincioși ai Israelului apelau la ghicitoare, vrăjitoare, tălmăcitori de visuri sau la cei ce cheamă morții

Faraonul din vremea lui Moise ținea la curtea lui vrăjitori care încearcă fară succes să-l concureze pe Moise.[26]Neamurile pe care Israelul urma a le izgoni ascultau de cititorii în stele.[27]Daniel, Hanania, Mișael și Azaria au fost dăruiți de Dumnezeu cu ,,știință și pricepere pentru tot felul de scrieri și înțelepciune) iar Daniel a fost făcut ,,priceput în toate vedeniile și în toate visele” au fost selectați pentru a intra în slujba împăratului Nebucadnețar care dorea ,,niște tineri fără vreun cusur trupesc, frumoși la chip, înzestrați cu înțelepciune în orice ramură a științei, cu minte ageră și pricepere, în stare să slujească în casa împăratului, și pe cari să-i învețe scrierea și limba Haldeilor”. În toate lucrurile care cereau înțelepciune și pricepere și despre care îi întreba împăratul, îi găsea de zece ori mai destoinici decât toți vrăjitorii și cititorii în stele ai împăratului.[28] Nebucadnețar cere vrăjitorilor, cititorilor în stele, descântătorilor, haldeilor tălmăcitori de vise, pe care-i ținea la curte, să-i spună ce vis avusese sub amenințarea cu moartea iar aceștia răspund că nu este nimeni pe pământ care să poată spune asta și că de aceea niciodată niciun împărat n-a cerut așa ceva de la vreun vrăjitor, cititor în stele sau haldeu. Ei adaugă că acesta este un lucru greu, că nu există nimeni care să spună lucrul acesta împăratului afară de zei. Înțelepții împăratului începuseră să fie omorâți, Daniel află, îi roagă pe cei trei prieteni ai lui să ceară îndurarea Dumnezeului Cerurilor pentru această taină și în timpul nopții i se descoperă taina într-o vedenie. Binecuvântează și dă slavă lui Dumnezeu pentru descoperirea tainei, îi spune împăratului visul și tâlcuirea pe care o primise.[29] Dumnezeu hotărăște să pedepsească Egiptul: duhul egiptenilor va pieri din ei și sfatul lor va fi nimicit de Dumnezeu; atunci vor întreba pe idoli și pe vrăjitori, pe cei ce cheamă morții și pe ghicitori, spune proorocul Isaia.[30] Speriați de urgiile declanșate de prezența chivotului Domnului la ei, filistenii i-au chemat pe preoți și pe ghicitori.[31] Unii regi(Manase[32], Ioram[33], Osea[34] au încurajat vrăjitoria. Saul apelează el însuși la serviciile unei femei care chema morții.[35] Unul dintre motivele morții lui Saul îl reprezintă apelul la femeia care chema morții.[36] Manase s-a ocupat personal de vrăjitorie până când a fost smerit și s-a întors la Dumnezeu.[37]

Motivele alergării la vrăjitoare

Părintele Cleopa arată că oamenii aleargă la vrăjitoare ,,pentru că a slăbit în ei credința și frica de Dumnezeu; pentru că nu se roagă îndeajuns creștinii de astăzi, ca să-și împlinească cererile lor prin rugăciune, iar nu prin ghicire; pentru că nu citesc Sfânta Scriptură să vadă ce osândă ajung pe cei vrăjitori și pentru că nu merg regulat la biserică, nu se spovedesc în cele patru posturi și nu cer la nevoie sfatul și rugăciunile preotului. Mai aleargă unii creștini la ghicit pentru că au uitat făgăduințele pe care le-au dat lui Hristos la Sfântul Botez, când au spus: Mă lepăd de Satana, și de toate lucrurile lui, și de toată slujirea lui... De asemenea, mai aleargă creștinii la ajutorul diavolului când nu li se împlinește cererea lor la Biserică sau pentru că uită de moarte și de ziua judecății lui Hristos."[38]

Cel rău nu poate vindeca

Părintele Cleopa învață ,,că diavolii nu au nici o putere de a vindeca pe cineva, de a descoperi pagube sau pe răufăcători. Ei nu pot niciodată să facă minuni adevărate, ci numai cu năluciri mincinoase înșeală pe cei necredincioși și slabi în credință. Acest adevăr- continuă părintele- ni-l arată dumnezeiescul părinte Ioan Gură de Aur, zicând: ,,Nu vezi cum diavolii n-au putut să vindece nici chiar pe vrăjitorii și fermecătorii care le slujeau lor, de beșicile și de bubele date de Moise în Egipt, și pe tine oare au să te vindece? (lesire 9, 11). Și dacă dracii nu se milostivesc de sufletul tău, cum se vor întrista pentru durerea trupului tău?Dacă dracii se silesc să te izgonească pe tine din împărăția lui Dumnezeu, cum te vor izbăvi pe tine de boli? Acestea sunt râsuri și basme. Deci nu te amăgi, creștine, că niciodată lupul nu se poate face oaie, nici diavolul nu se face cândva doctor. Că mai lesne poate face focul să înghețe și zăpada să încălzească, decât diavolul să te vindece pe tine cu adevărat" (Împărțire de grâu,pag.324).

Vrăjitoria împotriva credinței

Uneori vrăjitoria se manifestă fățiș împotriva credinței. Un vrăjitor, un prooroc mincinos, un iudeu pe nume Elima căuta să abată de la credință pe dregătorul înțelept Sergius Paulus. Atunci Pavel, fiind plin de Duh Sfânt, s-a uitat țintă la el și a zis:,,Om plin de toată viclenia și de toată răutatea, fiul dracului, vrăjmaș al oricărei neprihăniri, nu mai încetezi tu să strâmbi căile drepte ale Domnului?/Acum, iată că mâna Domnului este împotriva ta: vei fi orb, și nu vei vedea soarele până la o vreme.`` Îndată a căzut peste el ceață și întunerec și căuta bâjbâind niște oameni, care să-l ducă de mână. Atunci dregătorul, când a văzut ce se întâmplase, a crezut, și a rămas uimit de învățătura Domnului.[39]

Ghicirea cu cărțile sfinte

Părintele Cleopa arată că ,,vrăjirea cu lucruri și cu cărți sfinte este al patrulea fel de vrăjitorie și se cheamă "ghitia". Acești vrăjitori amestecă vrăjile lor cu rugăciuni, cu psalmi și cu alte cuvinte sfinte, adresate către Maica Domnului și către sfinți, ca să poată înșela mai ușor pe cei slabi în credință. Acest fel de vrăji îl obișnuiesc mai ales femeile cele rele, bătrânele și țigăncile, pentru a amăgi pe cei slabi la minte. lată ce zice despre acestea Sfântul Ioan Gură de Aur: "Tu zici că bătrâna aceea este creștină și omul acela este ghicitor creștin și când descântă sau deschid cartea, nu zic, nici nu scriu alt nume, decât numele lui Hristos, al Născătoarei de Dumnezeu și al sfinților; deci ce rău fac ei? La aceasta îți răspund că pentru aceasta se cuvine mai cu seamă să urăști pe femeia cea rea și pe acel rău fermecător și ghicitor (din cărți) 5 fiindcă folosesc spre ocară și necinste numele lui Dumnezeu. Creștini fiind, lucrează ca păgânii. Pentru că și diavolii, cu toate că numesc numele lui Dumnezeu, însă tot diavoli sunt. Unii, voind a se îndrepta, zic că este creștină femeia care a descântat și nimic alta nu zice, fără numai numele lui Dumnezeu. Eu pentru aceea mai vârtos o urăsc și mă întorc de la ea, că întrebuințează numele lui Dumnezeu spre ocară. Numindu-se pe dânsa creștină, se arată pe sine că lucrează cele ale păgânilor" (Hristoitia, op. cit p. 305-320). ,,Cei ce ghicesc prin deschiderea Psaltirii și a altor cărți sfinte, se opresc de împărtășanie până la 7 ani",avertizează părintele,,,, pentru că Psaltirea este o carte sfântă cu multe proorocii în ea, însuflată de Duhul Sfânt și este pentru rugăciune, iar nu pentru ghicit și câștigat bani spre osândă. Același păcat fac și unii preoți care "deschid cartea cum se spune în popor, și cad sub grea osândă, atât ei, cât și cei care cer să le deschidă Sfânta Evanghelie", încheie părintele Cleopa.

Pedepsele prevăzute de Vechiul Testament

Vrăjitoarele nu trebuiau lăsate să trăiască.[40] Cei care chemau duhul unui mort sau se îndeletniceau cu ghicirea erau pedepsiți cu moartea prin ucidere cu pietre.[41], în timp ce împotriva aceluia ce apela la aceste practici (curvarul) Dumnezeu își întorcea Fața, urmând a-l nimici din mijlocul poporului.[42]

Cel care făcea ce este rău înaintea Domnului, călca legământul Lui și mergea după alți dumnezei ca să le slujească și să se închine înaintea lor, după soare, lună sau toată oștirea cerurilor, așa după cum Dumnezeu nu poruncise, acela săvârșea o urâciune și trebuia pedepsit cu moartea prin ucidere cu pietre.[43]

Proorocul sau visătorul de vise închinător la alți dumnezei, al cărui semn sau minune se împlinea, și el îndemna la slujirea altor dumnezei nu trebuie ascultat, căci Dumnezeu pune la încercare oamenii să vadă dacă este iubit din toată inima și din tot sufletul. Acest prooroc trebuia omorât ca unul care a vorbit de răzvrătire împotriva Domnului, Dumnezeului vostru, care a scos pe Israel din țara Egiptului și i-a izbăvit din casa robiei, și a voit să abată pe om de la calea în care i-a poruncit Dumnezeu să umble. Să scotea astfel răul din mijlocul poporului.[44]

Proorocul care avea îndrăzneala de a spune în Numele Domnului un cuvânt pe care Acesta nu-l spusese (și acesta este cazul când cuvântul său nu se împlinea), acela era pedepsit cu moartea. El vorbește din îndrăzneală, nu trebuie să avem teamă de acea persoană.[45]

Proorocul care vorbea în numele altor dumnezei era pedepsit cu moartea.[46]

Canonul

Cel mai aspru pedepsește pe vrăjitorii Sfântul Vasile cel Mare. lată ce spune el în canonul 72: "Cel ce se dă vrăjitorilor, sau unora ca acestora, se va canonisi cu canonul ucigașilor". (Sfântul Vasile 72; Sfântul Grigore de Nyssa, 3; Laodiceea, 36). El pune pe vrăjitori în rândul ucigașilor de oameni și a celor lepădați de Dumnezeu, adică îi oprește de cele sfinte de la 10 la 20 de ani. în canonul 65, același Sfânt Vasile cel Mare, zice: "femeia ce va fermeca pe străini și pe ai săi (se oprește de cele sfinte) ani 9 și metanii 500 pe zi. lar canonul 61 al Sinodului Ecumenic al VI-lea oprește de Sfânta împărtășanie pe cei ce merg la ghicitori, la cărți de joc și altele asemenea, spre a afla cele viitoare, timp de șase ani de zile. lar "dacă vor stărui în acestea și nu se vor feri de aceste meșteșuguri pierzătoare și păgânești, hotărâm să se lepede cu totul de la Biserică, precum și Sfintele Canoane învață..." "Sfântul Ioan Postitorul scurtează canonul vrăjitorilor și al celor ce aleargă la vrăji, numai la 3 ani oprire de cele sfinte, dacă se mărturisesc de păcat, dacă îl părăsesc definitiv, dacă țin post zilnic până la orele 3 după masă și fac câte 250 de metănii pe zi.

Practicanții vrăjitoriei sau astrologiei nu vor vedea împărăția lui Dumnezeu

Dumnezeu va mărturisi împotriva celor ce au practicat vrăjitoria, arată profetul Maleahi.[47] În ziua Judecății cei ce au practicat vrăjitoria, împreună cu vrăjile lor, vor fi nimiciți, arată proorocul Miheia.[48] Cei care împart cerul, care pândesc stelele, care vestesc, după lunile noi, ce are să se întâmple, vor ajunge ca miriștea pe care o arde focul, și nu-și vor scăpa viața din flăcări. Căci nu va fi jăratec la care să se încălzească, nici vatră ca să stea dinaintea ei, avertizează proorocul Isaia.[49] Apostolul Ioan arată că vrăjitorii sunt printre acele categorii care nu vor avea acces la împărăția lui Dumnezeu:

,,Afară sunt câinii [50] și vrăjitorii, și desfrânații și ucigașii și închinătorii la idoli, și toți cei ce lucrează și iubesc minciuna!”.[51]

Sfaturi

Oamenii trebuie să-l întrebe întotdeauna pe Dumnezeu, spune proorocul Isaia[52]. Și acest lucru îl vor face prin intermediul preoților care le vor oferi îndrumări și sfaturi ziditoare, ei întorcându-se astfel la lege (legea lui Dumnezeu), precum spune același prooroc.[53] Sfinții Părinți ne îndeamnă să alergăm numai la Dumnezeu, numai la Biserică și la preoți, iar nu la diavoli și la slugile lor, arată părintele Cleopa. lar Sfântul loan Gură de Aur- continuă același părinte- ne sfătuiește, zicând: "Vă rog, fiți curați de această înșelăciune... și când voiești a călca pragul casei tale, să zici mai întâi acest cuvânt: Mă lepăd de tine, satană, și de cinstirea ta, și de slujirea ta și mă împreun cu tine, Hristoase! Fără cugetarea aceasta niciodată să nu ieși din casă. Aceasta să-ți fie toiag, aceasta armă, aceasta cetate de apărare, și împreună cu aceste cuvinte fă și semnul crucii pe fruntea ta. Că așa, de te vei înarma pretutindeni, nu numai om, ci chiar diavolul de te va întâlni, nu va putea să te vatăme pe tine" (Hristoitia, p. 316-317).

Bibliografie

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6.
  2. Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea și purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, 1997, București, ISBN 973-9130-88-7.
  3. English Standard Version Bible, 1971
  4. "Ne vorbeste Părintele Cleopa" vol.4

Note

  1. Deut 18.9-14
  2. Lev19.31
  3. Lev20.6
  4. Lev19.26
  5. Is2.6
  6. Num23.18-24, Is47.1-15
  7. 1Sam15
  8. Sam28.3,9
  9. 1Sam28.4-10
  10. 4Regi23.5
  11. Is44.25 Zah10.1-2
  12. Deut18.15-22
  13. FA16.17, Deut.13.1-5
  14. 1 Sam28.5-19
  15. Exod7.11,12, Exod7.22, Exod8.7
  16. FA16.17, Deut.13.1-5
  17. Deut18.15-22
  18. Is44.25
  19. Zah10.1-2
  20. FA16.16-23
  21. Exod7.11,12
  22. Exod7.22
  23. Exod8.7
  24. Exod8.18
  25. Deut.13.1-5
  26. Exod7.11
  27. Deut 18.14
  28. Dan1.20
  29. Dan2.1-30, Ier39.3
  30. Is19.1-4
  31. 1Sam6.2
  32. 2Cron33.6, 4Regi21.6
  33. 4Regi9.22
  34. 4Regi17.17
  35. 1Sam28.5-25
  36. 1Cron10.13
  37. 2Cron33.6
  38. "Ne vorbeste Părintele Cleopa" vol.4
  39. FA13.6-12
  40. Exod22.18
  41. Lev20.27
  42. Lev20.6
  43. Deut17.2-7
  44. Deut.13.1-5
  45. Deut 18.20-22
  46. Deut18.15-22
  47. Mal3.5
  48. Miheia 5.10-12-15
  49. Is47.12-15
  50. pervertiții erotici de orice fel cf. notei lui Anania în Noul Testament, Editura Institului Biblic și de Misiune al BOR, București, 1995, ISBN 973-9130-08-9, pag 469
  51. Apoc22.15
  52. Is8.19
  53. Is8.20