Vohodul Mic: Diferență între versiuni
(etimologie) |
Oql (Discuție | contribuții) m (→Desfășurare: Actualizare link-uri. Corectare diacritice.) |
||
| Linia 5: | Linia 5: | ||
Atât în limba greacă (gr. ''eisodos'') cât și în limba slavonă (''vohod'' sau ''vŭchodŭ'') termenul desemnează „acțiunea de a intra”, pentru că desemnează intrarea cu darurile sau cu cărțile sfinte. În liturghia Bisericii primelor secole, darurile erau pregătite afară din biserică într-un loc special amenajat și tot afară, într-o anexă numită diaconicon erau păstrare veșmintele, obiectele să cărțile sfinte. De aceea procesiunile de aducere a darurilor și, respectiv, a cărților sfinte, erau la propriu intrări. În limba liturgică românească recentă s-a preferat termenul de „ieșire”, pentru că ceea ce se vede în primul rând în ritualul liturghiei de azi este o ieșire cu darurile sau cărțile sfinte din altar, urmată desigur de o intrare. | Atât în limba greacă (gr. ''eisodos'') cât și în limba slavonă (''vohod'' sau ''vŭchodŭ'') termenul desemnează „acțiunea de a intra”, pentru că desemnează intrarea cu darurile sau cu cărțile sfinte. În liturghia Bisericii primelor secole, darurile erau pregătite afară din biserică într-un loc special amenajat și tot afară, într-o anexă numită diaconicon erau păstrare veșmintele, obiectele să cărțile sfinte. De aceea procesiunile de aducere a darurilor și, respectiv, a cărților sfinte, erau la propriu intrări. În limba liturgică românească recentă s-a preferat termenul de „ieșire”, pentru că ceea ce se vede în primul rând în ritualul liturghiei de azi este o ieșire cu darurile sau cărțile sfinte din altar, urmată desigur de o intrare. | ||
| − | == | + | ==Desfășurare== |
| − | Dacă [[preot]]ul | + | Dacă [[preot]]ul slujește singur [[Sfânta Liturghie]], fără [[episcop]], Ieșirea Mică este făcută de cler care înconjoară [[masa altarului]] și apoi prin mijlocul bisericii cu Sfânta Evanghelie. Apoi intră în altar prin [[Ușile Împărătești|ușile împărătești]] ale [[iconostas]]ului însoțit de [[imn]]ul Ieșirii. |
| − | Dacă episcopul | + | Dacă episcopul slujește, Sfânta Evanghelie îi este adusă afară în mijlocul bisericii, în mijlocul oamenilor unde este de la începutul Sfintei Liturghii. Aceasta îi este adusă de un diacon (care duce Cartea Sfântă în procesiune) și este urmat de preoți în ordinea rangului. |
==Semnificaţie== | ==Semnificaţie== | ||
Versiunea curentă din 19 aprilie 2013 21:50
| Acest articol face parte din seria Sfânta Liturghie | |
| Liturghia pregătitoare | |
| Proscomidia Obiecte liturgice Veșminte | |
| Liturghia cuvântului | |
| Ectenia Mare Antifoanele Ieșirea cu Sfânta Evanghelie Troparul sărbătorii Trisaghionul Apostolul Evanghelia Predica Ectenia cererii stăruitoare Ectenia celor chemați | |
| Liturghia euharistică | |
| Heruvicul Ieșirea cu Cinstitele Daruri Ectenia credincioșilor Crezul Anaforaua Anamneza Epicleza Axionul Rugăciunea „Tatăl nostru” Împărtășirea Încheierea Anafura | |
| Liturghia Darurilor Înainte Sfințite | |
| Editați această casetă | |
Vohodul Mic sau Ieşirea Mică este procesiunea cu Sfânta Evanghelie a clerului, spre altar. Uneori este numită şi "Prima" Ieşire.
Cuprins
Etimologie și sens
Atât în limba greacă (gr. eisodos) cât și în limba slavonă (vohod sau vŭchodŭ) termenul desemnează „acțiunea de a intra”, pentru că desemnează intrarea cu darurile sau cu cărțile sfinte. În liturghia Bisericii primelor secole, darurile erau pregătite afară din biserică într-un loc special amenajat și tot afară, într-o anexă numită diaconicon erau păstrare veșmintele, obiectele să cărțile sfinte. De aceea procesiunile de aducere a darurilor și, respectiv, a cărților sfinte, erau la propriu intrări. În limba liturgică românească recentă s-a preferat termenul de „ieșire”, pentru că ceea ce se vede în primul rând în ritualul liturghiei de azi este o ieșire cu darurile sau cărțile sfinte din altar, urmată desigur de o intrare.
Desfășurare
Dacă preotul slujește singur Sfânta Liturghie, fără episcop, Ieșirea Mică este făcută de cler care înconjoară masa altarului și apoi prin mijlocul bisericii cu Sfânta Evanghelie. Apoi intră în altar prin ușile împărătești ale iconostasului însoțit de imnul Ieșirii.
Dacă episcopul slujește, Sfânta Evanghelie îi este adusă afară în mijlocul bisericii, în mijlocul oamenilor unde este de la începutul Sfintei Liturghii. Aceasta îi este adusă de un diacon (care duce Cartea Sfântă în procesiune) și este urmat de preoți în ordinea rangului.
Semnificaţie
Ieşirea Mică semnifică mişcarea întregii Biserici condusă de Capul ei Iisus Hristos în persoana celui care slujeşte (şi în Cartea Evangheliilor pe care acesta o duce) spre altar care simbolizează că Împărăţia lui Dumnezeu poate fi văzută.
Dar cantonarea în "simbolismul istorico-reprezentaţional" poate duce la o separare între cler şi laici şi la o interpretare greşită a celor două grupuri de participanţi deplini la lucrarea comună de slujire şi ascultare. (see: SIMBOL ŞI REALITATE ÎN SFÂNTA LITURGHIE)
Istoric
Iniţial, Ieşirea Mică marca începutul slujbei, dar în prezent este precedată de numeroase litanii şi Psalmi. Era modul de a aduce Cartea Sfântă din locul unde era păstrată în altar.
Articole înrudite
Sursa
Legături externe
- ro: Vohodul Mic (textul liturgic)
- ro: Vohodul Mic - explicație de Pr. Florin BOTEZAN
- ro: Vohodul Mic (Video, pe youtube)
- fi: Ieşirea Mică (Video)
