Modificări

Salt la: navigare, căutare

Visarion Mărturisitorul

186 de octeți adăugați, 21 octombrie 2016 12:32
m
Actualizare link-uri. Corectare diacritice.
Sfântul Cuvios '''Visarion Mărturisitorul''' a fost un cuvios monah originar din Bosnia care a trăit în secolul al XVIII-lea. S-a opus catolicizării forţate forțate a Transilvaniei. [[Biserica Ortodoxă]] îl [[prăznuirePraznic|prăznuieşteprăznuiește]] pe [[21 octombrie]], împreună cu Sf. [[Sofronie de la Cioara|Sofronie]], [[Oprea (MiclăuşMiclăuș) din SălişteSăliște|Oprea Nicolae]], în aceeaşi aceeași zi cu Sfinţii Sfinții [[Moise Măcinic]] şi și [[Ioan din GaleşGaleș]].
==ViaţaViața==Sfântul Visarion Mărturisitorul s-a născut în districtul Maidan din Bosnia, ca fiu al lui Maxim şi și al Mariei Sarai-Tiurcia (stabiliţi stabiliți ulterior în KoštiniţaKoštinița), primind la botez numele de Nicolae. După alte informaţiiinformații, era originar din Bolovar, în dioceza de PakraţPakraț. În 1738 a fost tuns în monahism la mânăstirea Sfântul Sava, de către Patriarhul Ierusalimului, primind numele de Visarion. Ajunge la [[Muntele Athos]], şiși, după o vreme, în 1742, se reîntoarce în Serbia, la mânăstirea Pakra. Se crede că a stat o vreme şi și în Ţara Șara Românească.
Potrivit mărturiilor vremii, era un [[călugăr]] cunoscut pentru nevoinţele nevoințele sale şi și pentru viaţa viața lui simplă, modestă. Potrivit unor surse, pentru viaţa viața lui duhovnicească aleasă se învrednicise şi și de darul facerii de minuni, iar vestea darurilor sale duhovniceşti duhovnicești se răspândise rapid şi și avea să-l însoţească însoțească prin toate locurile pe unde trecea. Vorbea limba sârbă, probabil greacă şi puţină și puțină română.
Chemat de patriarhul [[Biserica Ortodoxă Sârbă|Bisericii sârbe]], Arsenie Ioanovici ŞakabentȘakabent, pleacă la Carloviţ Carloviț în 1744. După întâlnirea cu patriarhul, care probabil îi încredinţează încredințează misiunea pe care avea s-o urmeze mai departe, pleacă mai departe la TimişoaraTimișoara, apoi la mănăstirile din Banat, oprindu-se la Lipova, unde a fost primit de o mare mulţime mulțime de ţăranițărani, care veniseră să primească cuvântul şi și binecuvântarea lui.
La sfârşitul sfârșitul secolului al XVII-lea, o parte din românii ortodocşi ortodocși din Transilvania, supuşi supuși presiunilor politice, acceptaseră trecerea sub ascultarea Papei, dar cu condiţia condiția păstrării tradiţiei tradiției lor liturgice şi și teologice. Intrarea în Biserica Catolică le permitea totodată dobândirea unor drepturi politice de care românii ortodocşi ortodocși în general (Ortodoxia având doar statut de religie tolerată, nu recunoscută) erau lipsiţi lipsiți în Imperiul habsburgic. În deceniile următoare, au continuat presiunile asupra românilor rămaşi ortodocşi rămași ortodocși de a trece la catolicism. În acest context, ortodocşii ortodocșii din Imperiu şi și din afara acestuia s-au mobilizat pentru a pune capăt avansării procesului de convertire a ortodocşilor ortodocșilor la catolicism, trimiţând trimițând misionari în teritoriile cele mai expuse presiunilor.
Aşezarea Așezarea monahului Visarion la Lipova pentru o vreme avea tocmai acest scop, anume apărarea dreptei credinţe şi credințe și chemarea la păstrarea credinţei credinței ortodoxe. La Lipova, ridică mai întâi o cruce de lemn pe o colină din apropierea oraşuluiorașului, şi și de lângă ea le vorbeşte mulţimilor vorbește mulțimilor de oameni adunaţi adunați ca să-i asculte cuvântul. Mărturiile vremii spun că predicile monahului Visarion împotriva trecerii la catolicism erau foarte simple şi și aspre, el avertizându-i pe credincioşi credincioși că lepădarea de credinţa credința ortodoxă însemna pierderea sufletului. După o serie de predici care adună mulţimi mulțimi mari de ascultători, monahul Visarion pleca mai departe, însă la crucea pe care o ridicase pe dealul de lângă Lipova continuă să se strângă mulţimi mulțimi impresionante, în pelerinaj, ceea ce atrage atenţia administraţiei atenția administrației imperiale care încearcă să le pună capăt.
Visarion pleacă mai departe prin Banat şi și apoi spre Transilvania. Trece prin Deva, Orăştie şi Orăștie și apoi la Săliştea Săliștea Sibiului, peste tot fiind întâmpinat de mulţimi mulțimi ca un sfânt şi și predicând apărarea şi și păstrarea credinţei credinței ortodoxe, împotriva catolicismului. Probabil la Sălişte Săliște se întâlneşte întâlnește cu episcopul unit Inochentie Micu (Klein), pe care îl înfruntă cu cuvinte aspre.
Pe 26 aprilie 1744 a fost arestat şi și închis la Sibiu pentru protest faţă față de catolicizarea forţată forțată Transilvaniei. A fost interogat în legătură cu misiunea lui, dar a răspuns prudent. A fost dus apoi sub escortă la Alba-Iulia, la Deva, apoi la TimişoaraTimișoara, unde a fost interogat din nou şi și în cele din urmă escortat în secret la Viena. După această dată nu mai există informaţii informații despre monahul Visarion, însă se crede că ar fi fost eliberat şi și trimis în Rusia.
Consiliul de război imperial continuă ancheta, investigându-l şi și pe patriarhul sârb Arsenie în legătură cu misiunea monahului Visarion în Banat şi și Transilvania, acesta fiind acuzat de tulburarea ordinii şi și provocarea de neînţelegeri neînțelegeri între greco-catolici şi ortodocşiși ortodocși. Patriarhul răspunde că monahul fusese trimis în Transilvania să predice doar credincioşilor ortodocşicredincioșilor ortodocși, participarea unor persoane de alte confesiuni la întruniri fiind voluntară. Consiliul imperial nu l-a pus sub acuzare pe patriarh. În schimb, politica de represiune a ortodocşilor ortodocșilor continuă şi și se aspreşteasprește, iar în 1761 mănăstirile din Transilvania fiind distruse.
Despre impactul extraordinar al predicilor monahului Visarion mărturisesc mai multe surse, inclusiv din rândul greco-catolicilor, precum şi și mai multe surse oficiale, în care se arată că, datorită acestuia, multe familii care acceptaseră unirea s-au întors la Biserica Ortodoxă şi și încă şi și mai mulţi mulți rămăseseră cu inima îndoită, uneori mergând în ascuns la preoţii ortodocşi preoții ortodocși pentru săvârşirea săvârșirea [[Sfintele Taine|Tainelor]].
===Proslăvirea===
Pentru râvna sa în apărarea şi și propovăduirea credinţei credinței ortodoxe, precum şi și pentru suferinţele suferințele pe care le-a avut de îndurat din pricina râvnei sale misionare, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa ședința sa din [[28 februarie]] 1950 a hotărât trecerea în rândul sfinţilor sfinților a Sfântului Cuvios Visarion Mărturisitorul, împreună cu Sf. Cuvios Sofronie de la Cioara şi și Sf. Mucenic Oprea Nicolae (MiclăuşMiclăuș) din Săliştea Săliștea Sibiului, aşezânduașezându-li-se ca dată de prăznuire ziua de [[21 octombrie]]. Canonizarea sa a fost proclamată solemn în anul 1955.
==Imnografie==
[[Tropar]], [[glas]]ul 1:
: Luptătorilor pentru Ortodoxie, ca nişte îngereşti trâmbiţe aţi niște îngerești trâmbițe ați înviorat în suflete îndrăznirea mărturisirii dreptei credinţecredințe, şi și ca nişte înţelepţi niște înțelepți propovăduitori, pe popor l-ati ați hrănit cu dreaptă şi și luminată învăţăturăînvățătură. Mari au fost ostenelile lucrării voastre; mare şi și osârdia propovăduirii; mare a fost şi și rodul luptei voastre drepte, pururea pomeniţilor ostaşi pomeniților ostași ai lui Hristos.
[[Condac]], glasul al 4-lea:
:''[[Podobie]]: Arătatu-Te-ai astăzi lumii...''
:Văzând noi astăzi toate nevoinţele nevoințele voastre, cu nespusă bucurie facem pomenirea voastră, prealăudaţilor prealăudaților apărători ai Ortodoxiei; căci cu puterea lui Hristos fiind întrarmaţiîntrarmați, strălucite biruinţe biruințe pentru poporul dreptcredincios aţi ați secerat, voi cei ce aţi ați fost adevăraţi adevărați soli cereşti şi cerești și mucenicească pătimire aţi ați pătimit.
==A se vedea şiși==
*[[Sofronie de la Cioara]]
*[[Oprea (MiclăuşMiclăuș) din SălişteSăliște]]*[[Sinaxar al Sfinţilor Sfinților Români]]
==Sursa==
*Pr. Ion B. MureşianuMureșianu, [http://sfintiromani.ro/ro/pagina/256/octombrie_visarion_sofronie_oprea_viata.html Sfântul Visarion Mărturisitorul], în Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, Sfinţi Sfinți români şi și apărători ai Legii strămoşeştistrămoșești, E.I.B.M.B.O.R., BucureştiBucurești, 1987, p. 466-476.
==Legături externe==
*[http://sfintiromani.ro/ro/pagina/128/octombrie_visarion_sofronie_oprea.html Cuvioşii Cuvioșii mărturisitori Visarion, Sofronie şi și Sf. Mucenic Oprea], - viaţaviața, slujba, acatistul, icoane.
*[http://www.calendar-ortodox.ro/luna/octombrie/octombrie21.htm Sinaxar 21 octombrie]
*[http://paginiortodoxe.tripod.com/vsoct/10-21-sf_visarion_marturisitorul.html Sf. Visarion Mărturisitorul], în Vieţile sfinţilorViețile sfinților, 21 octombrie.*[http://www.doxologia.ro/sfantul-cuvios-marturisitor-visarion doxologia.ro/sfantul-cuvios-marturisitor-visarion]  [[Categorie:Sfinți români]][[Categorie:Monahi]][[Categorie:Mărturisitori]]
1.062 de modificări

Meniu de navigare