Modificări

Salt la: navigare, căutare

Veniamin Costachi

4.996 de octeți adăugați, 9 martie 2020 10:41
Surse
{{În lucru}}
{{Cutie Biografie Episcopi
| Nume = IPS Veniamin Costachi
| Data naşterii = 1768
| Locul naşterii = Roșieşti, județul Vaslui
| Data morţii = d. [[18 decembrie]] 1846
| Locul morţii = Mănăstirea Slatina
|}}
'''Veniamin Costachi''' (pe numele de mirean '''Vasile Costachi'''; n. 1768, RoșieştiRoșiești, județul Vaslui - d. [[18 decembrie]] 1846, Mănăstirea Slatina, județul Suceava) a fost episcop al Hușilor (1792-1796), al Romanului (1796-1783) și [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolit al Moldovei]] (1803-1842).
==Viața==
Vasile Costachi , fiul lui Grigorie Costachi, se trăgea dintr-o veche familie boierească din Moldova. A învățat carte la „Academia Vasiliană” Unul dintre strămoșii lui era vornicul Boldur, sfetnic al lui [[Ștefan cel Mare]]. Alți strămoși ai lui din Iași partea tatălui au fost, de asemenea, sfetnici domnești și la [[Mănăstirea Neamțctitor]]i de lăcașuri sfinte (pe la 1622 un Gavriil Costachi a ctitorit mănăstirea Bursuci). Mama sa, Maria, născută Cantacuzino, apoiprovenea din vechea familie a Cantacuzinilor, la vârsta care dăduse mulți oameni de 16 aniseamă în viața politică și culturală a Țării Românești și a Moldovei. Frații viitorului mitropolit erau: Matei, ajuns mare postelnic, în 1784Constantin, călugărit sub numele de Chesarie - dichiu la dorința tatălui său care era grav bolnavEpiscopia Romanului -, s-a [[călugăr]]itElena, primind călugărită sub numele de Ecaterina, iar după primirea schimei mari Elisabeta - [[monahstareț]]al '''Veniamin'''. Protectorul săuă la mănăstirea Socola, Iacob Stamatiapoi, pe atunci [[Episcop]] al Hușilortimp de 30 de ani, l-a recomandat la [[Mitropolit]]ului Leon Gheucă Mănăstirea Agapia (1786–1788Neamț), și astfel Veniamin Costachi este [[Hirotonie|hirotonitAgapia]] [[ieromonah]] la [[Catedrala mitropolitană din Iași]] în 1788- și vornicul Șerban Costachi, fiind numit mare eclesiarh al catedralei mitropolitane. În anul 1789 este numit [[arhimandrit]] și [[egumen]] al Mănăstirii Sf. Spiridon care a ajuns mai târziu unul din Iașisfătuitorii mitropolitului.
După ce A învățat carte mai întâi în casa părintească, apoi la „Academia Vasiliană” din Iași și la [[Mănăstirea Neamț]]. La vârsta de 16 ani, în 1784, la dorința tatălui său care era grav bolnav, s-a [[călugăr]]it, primind numele [[monah]]al '''Veniamin'''. Protectorul său, Iacob Stamati ajunge , pe atunci [[Episcop]] al Hușilor, l-a recomandat [[Mitropolia Moldovei|Mitropolit al Moldovei]]ului Leon Gheucă (1786–1788), și astfel Veniamin Costachi este ales episcop al Hușilor ([[26 iunieHirotonie|hirotonit]] [[ieromonah]] 1792). A păstorit acea la [[eparhieCatedrala mitropolitană din Iași]] până 1796în 1788, când a fost ales episcop fiind numit mare eclesiarh al Romanului (catedralei mitropolitane. În anul 1789 este numit [[arhimandrit]] și [[1 iunieegumen]] 1796)al Mănăstirii Sf. Spiridon din Iași.
După ce Iacob Stamati ajunge [[Mitropolia Moldovei|Mitropolit al Moldovei]], Veniamin este ales episcop al Hușilor ([[26 iunie]] 1792). A păstorit acea [[eparhie]] până 1796, când a fost ales episcop al Romanului ([[1 iunie]] 1796). Atât în eparhia Hușilor, cât și în cea a Romanului, s-a ocupat, printre altele, de îmbunătățirea școlilor și a bisericilor (de exemplu actuala biserică din satul Ulmi, comuna Belcești, județul Iași, a fost construită cu sprijinul său). A făcut numeroase acte de caritate care i-au atras recunoștința celor care îl cunoșteau și l-au făcut cunoscut și iubit în toată Moldova. Aceste fapte au contribuit și ele la alegerea sa ca Mitropolit al Moldovei în anul 1803, după moartea lui Iacob Stamati.
 
În activitatea sa de mitropolit, pe lângă îndatoririle bisericești, a dus o activitate neobosită pentru ridicarea culturală a țării. În primul rând s-a ocupat de școli și a izbutit să-l convingă pe Alexandru Moruzi (Domnitorul Moldovei între 1802-1807) să dea hrisovul domnesc din 24 mai 1803, care cuprindea următoarele hotărâri:
# Se instituie pentru conducerea școlilor o eforie compusă din mitropolit și doi mari boieri
# Se înființează 6 școli românești județene în principalele orașe ale Moldovei
# Școlile sunt deschise deopotrivă și pământenilor și străinilor, și bogaților și săracilor, iar pentru copiii lipsiți de mijloace se instituie un număr de burse
# Pe lângă taxa de 4 lei, percepută de la preoți pentru întreținerea școlilor, se va lua și din visteria țării o sumă însemnată
 
Tot în anul 1803, la inițiativa sa, a fost înființat Seminarul Teologic de la Iași („Seminarul de la Socola”, numit mai târziu „Seminarul Veniamin”).<ref>[https://seminariasi.ro/istoric/seminarul-vremea-mitropolitului-veniamin-costachi Pr. Prof. Dragoș Bahrim și Prof. Adrian Timofti, ''Seminarul în vremea Mitropolitului Veniamin Costachi''], accesat 2 ianuarie 2020</ref> IPS Veniamin Costachi s-a ocupat și cu traducerea și tipărirea de cărți necesare bisericii și învățământului.
 
Mitropolitul Veniamin a fost de două ori caimacam (locțiitor al domnului țării): între ianuarie 1807 - iulie 1812 și între martie - mai 1821. Anexarea Moldovei răsăritene (Basarabia) de către Imperiul Rus (1812) a fost energic contestată de Veniamin Costachi, care a trimis note de protest atât la Înalta Poartă, cât și țarului Nicolae I.<ref>[https://adevarul.ro/locale/botosani/cum-ajuns-basarabia-stapanire-ruseasca-teritoriul-prut-nistru-vandut-schimbul-pacii-intr-un-han-bucuresti-1_5bba105ddf52022f75439492/index.html Cosmin Pătrașcu Zamfirache, ''Cum a ajuns Basarabia sub stăpânire rusească''], 9 octombrie 2018, ''Adevarul.ro'', accesat 5 ianuarie 2020</ref>
 
Veniamin Costachi a fost și un important [[ctitor]] de sfinte lăcașuri. În anul 1833 a inițiat construcția monumentalei [[Catedrala mitropolitană din Iași|Catedrale mitropolitane din Iași]], care, mai târziu, avea să fie refăcută de unul dintre urmașii săi la scaunul de Mitropolit al Moldovei, [[Iosif Naniescu]]. A contribuit la refacerea sau repararea a numeroase mănăstiri și [[schit]]uri din Moldova, printre care: [[Mănăstirea Neamț|Neamț]], [[Mănăstirea Agapia (Neamț)|Agapia]], Miclăușeni, Durău, [[Mănăstirea Sihăstria|Sihăstria]] și [[Mănăstirea Slatina|Slatina]].
 
În timpul domniei lui Mihail Sturdza (1834-1849), nefiind de acord cu amestecul guvernului în treburile bisericești, s-a retras din înalta sa funcție arhierească în 1842, stabilindu-se la Mănăstirea Slatina, unde a murit după patru ani, la [[18 decembrie]] 1846.
==Lucrări publicate==
De la Veniamin Costachi au rămas o serie de traduceri de cărți dogmatice, cărți necesare serviciului bisericesc și lucrări de istorie bisericească:
* ''Tâlcuirea celor șapte taine'', Iași, 1807
* ''Chiriacodromionul la Apostolii duminecilor de preste an'', Mănăstirea Neamț, 1811
* ''Pidalionul'' (o colecție de canoane), Mănăstirea Neamț, 1844
* ''Îndeletnicire despre buna murire'', Iași, 1845
 
==Note==
<references />
==Bibliografie==
* [http://biserica.org/WhosWho/DTR/C/VeniaminCostachi.html Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, ''Dicționarul Teologilor Români: Sofronie Miclescu, mitropolit al Moldovei'']
* Nicolae Iorga, ''Viața și faptele mitropolitului Moldovei Veniamin Costachi'', București, 1907
* Gheorghe Adamescu, ''Istoria literaturii române'', București, 1913
* ''Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900'', București, 1979
 
==Surse==
* [https://ro.wikipedia.org/wiki/Veniamin_Costache ro.Wikipedia: Veniamin Costache]
{{start box}}
{{succesiune|
înainte=[[Iacob Stamati]]|
titlu=[[Listă a mitropoliților Moldovei|Mitropolit al Moldovei]]|
ani=1803-1842|
[[Categorie:Mitropoliți români]]
[[Categorie:Mitropolia Moldovei]]
14.991 de modificări

Meniu de navigare