Vechiul Testament

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Vechiul Testament – Septuaginta
Pentateuhul și Legea lui Moise
Facerea – Ieșirea – Leviticul – Numerii – Deuteronomul
Cărțile istorice
Iosua Navi – Judecători – Rut

I Regi – II Regi – III Regi – IV Regi
I Cronici – II Cronici – I Ezdra – Neemia – Estera

Cărțile poetice
Cărți de înțelepciune
Iov – Cartea Psalmilor – Pildele lui Solomon – Ecclesiastul
Alte cărți
Cântarea Cântărilor – Plângerile profetului Ieremia
Cărțile Profeților
Profeții Mari

Isaia – Ieremia – Iezechiel – Daniel

Profeții Mici, sau „Cei Doisprezece”

Osea – Amos – Miheia – Ioil – Avdie – Iona – Naum
Avacum – Sofonie – Agheu – Zaharia – Maleahi

Cărțile deuterocanonice și „bune de citit”
Tobit – Iudita – Baruh – Epistola lui Ieremia
Cântarea celor trei tineri – III Ezdra – Cartea înțelepciunii lui Solomon
Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
Istoria Susanei
Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel
I Macabei – II Macabei – III Macabei
Rugăciunea regelui Manase
Persoane din Vechiul Testament
Patriarhi: Enoh – Noe – Avraam – Isaac – Lot
Iacov (Israel) – Iosif – Moise – Aaron – Finees
Prooroci și Drepți: Ilie Tesviteanul – Elisei – Iezechia
Isaia – Ieremia – Iezechiel – Daniel
Iona – Osea – David – Solomon
Avacum – Iov – Miheia – Maleahi - Baruh
Samuel – Zaharia – Ioil – Naum – Amos
Regi Iuda (după diviziune): Roboam – Abia – Asa – Iosafat
Atalia – Ioram – Ahazia – Ioas – Amația
Ozia – Iotam – Ahaz – Iezechia (Ezechia) – Manase
Amon – Iosia – Ioahaz – Eliachim (Ioiachim)
Ioiachin (Iehonia) – Sedechia (Matania)
Regi Israel (după diviziune): Ieroboam I – Nadab – Baeșa
Ela – Zimri – Omri – Ahab – Izabela
Ahazia – Ioram – Iehu – Ioahaz – Ioas – Ieroboam al II-lea
Zaharia – Șalum – Menahem – Pecahia – Pecah – Osea (rege)
Descoperiri arheologice biblice
Editați această casetă

Vechiul Testament este prima din cele două părţi ale Sfintei Scripturi (Biblia). Vechiul Testament cuprinde revelaţia făcută de Dumnezeu prin patriarhii vechi şi prin prooroci, timp de aproximativ 1000 de ani (sec. XV - sec. V î.d.Hr.), fiind „călăuză spre Hristos” (Galateni 3,24), pregătind venirea Lui. Vechiul Testament începe cu Pentateuhul (primele cinci cărţi - Facerea, Ieşirea, Leviticul, Numeri şi Deuteronomul) în care este relatată crearea lumii şi a neamului omenesc şi sunt evocate istoria, legile, religia, instituţiile, obiceiurile poporului evreu până la aşezarea în Canaan, pământul făgăduinţei. Următoarele cărţi urmăresc destinul poporului evreu după acel moment, îndeosebi sub raport politic şi militar, evocându-se regimul judecătorilor şi apoi al monarhiei, care culminează cu regatele lui David şi Solomon. Cartea lui Iov tratează problema suferinţei umane, propunând pe Iov ca model grăitor de răbdare şi credinţă neclintită, lămurite prin crâncene încercări. Cartea Psalmilor cuprinde psalmii lui David şi ai altor autori care sunt de diverse feluri: psalmi de laudă, psalmi de cerere, psalmi istorici, psalmi didactici, psalmi de căinţă, psalmi mesianici, etc. Cartea Pildele lui Solomon cuprinde proverbe aparţinând în principal lui Solomon care acoperă o paletă extrem de largă de situaţii de viaţă, fiind un ghid esenţial de înţelepciune. Ecclesiastul este o meditaţie asupra vieţii dar şi un îndreptar de viaţă înţeleaptă. Cântarea Cântărilor este un poem de dragoste. Cărţile profetice îi au în centru pe profeţi care îi mustră, îi sfătuiesc şi îi încurajează pe regii vremii din Israel.

Istorie

Conform istoricilor Bibliei, Revelaţia divină s-a transmis în principal prin cuvânt, şi a început să fie pusă în scris abia după secolul VIII î.Hr., când societăţile regatelor Iuda şi Israel încep să se alfabetizeze. Procesul de punere în scris a tradiţiei religioase a vechiului Israel se accelerează în secolul VII î.Hr., aşa încât la momentul exilului evreilor în Babilon (597 î.Hr.) cele mai multe cărţi ale ceea ce numim azi Vechiul Testament erau deja scrise [1].

Unele scrieri însă (precum cărţile Macabeilor [2]) au fost scrise mai târziu, adică între secolul V şi II î.Hr.

Împărţire

Împărțirea tradițională a cărților Vechiului Testament se face după cum urmează. Se disting cărțile legilor (Pentateuhul și cărțile istorice), Psalmii și celelalte cărți de înțelepciune, și profeții, conform cuvintelor Mântuitorului ( Luca 24, 44):

"Şi le-a zis: Acestea sunt cuvintele pe care le-am grăit către voi fiind încă împreună cu voi, că trebuie să se împlinească toate cele scrise despre Mine în Legea lui Moise, în prooroci şi în psalmi."

Termenul Vechiul Testament este o traducere a latinului Vetus Testamentum sau din grecescul η Παλαια Διαθηκη (hē Palaia Diathēkē), toate având sensul de "Vechiul Legământ" sau "Testament". Sensul cuvântului latin testamentum îl cuprindea și pe acela de "mărturie" (testimonium) într-un proces și este mai răspândit; atât în limba română, cât și în alte limbi, termenul, ca în expresia "a-și face testamentul" (care semnifică un act cu o valoare legală bine definită) a căpătat o importantă conotație legalistă, desi sensul său inițial se dorea a fi sinonim cu cel de "legământ" sau "alianță".

Biserica Ortodoxă include între cărțile canonice ale Vechiului Testament și zece cărți care se regăsesc în Septuaginta dar nu și în biblia ebraică, numite Cărţile deuterocanonice, precum și cărți pe care critica protestantă le numește Apocrife.

Pentateuhul

Prima parte a Vechiului Testament este numită Pentateuh, care în greceşte înseamnă "cinci cărţi". Mai este numită şi Tora, care în ebraică înseamnă "Legea". Uneori aceste cărţi sunt numite "Cărţile lui Moise".

Pentateuhul cuprinde:

  • Facerea sau Geneza בראשית - Întâia Carte a lui Moise
  • Ieşirea sau Exodul שמות - A Doua Carte a lui Moise
  • Leviticul ויקרא - A Treia Carte a lui Moise
  • Numerii במדבר - A Patra Carte a lui Moise
  • Deuteronomul ("a doua Lege") דברים - A Cincea Carte a lui Moise

Evenimentele descrise în aceste cărţi, de la chemarea lui Avraam până la moartea lui Moise, s-au petrecut probabil în al doilea mileniu înainte de Hristos (2000-1200 î.Hr.).

Biserica leagă cărțile Pentateuhului de persoana lui Moise, cel căruia Domnul... [îi] grăia... faţă către faţă, cum ar grăi cineva cu prietenul său" (Exodul 33, 11).

Cărţile istorice

Următoarele cărţi prezintă istoria poporului lui Israel de la așezarea în Canaan, pământul făgăduinței, până în primele secole înainte de Hristos. Acestea sunt:

În canonul Bisericii Ortodoxe, care în general îl urmează pe cel din Septuaginta, traducerea greacă a Bibliei în ebraică, 1 și 2 Samuel din canonul occidental sunt numite 1 și 2 Regi, iar cărțile 1 și 2 ale Regilor devin 3 și 4 Regi.

Cărţile poetice

Cărţile profetice

16 cărți din Vechiul Testament au primit numele unor profeţi. Profetul este acea persoană care transmite cuvântul primit direct de la Dumnezeu (prin inspirație), nu doar cineva care prezice viitorul.

Profeţii mari

Patru din cărțile profetice sunt numite "ale profeților mari":

Profeţii mici

Cele douăsprezece cărți ale "profeţilor mici" sunt:

Cărţi necanonice

Rugăciunea regelui Manase este inclusă în slujba ortodoxă a Pavecerniţei Mari.

Alte cărţi

În unele Biserici Ortodoxe, mai apar:

Note

  1. ↑ cf. William M. Schniedewind, Comment la Bible est devenue un livre, Ed. Bayard, 2006 - ISBN : 2227474815
  2. ↑ Macabeii sunt sfinţi martiri - prăznuiţi la 1 august - care au trait în secolul II înainte de Hristos sub domnia regelui Siriei Antioh Epifaniu, din dinastia Seleucizilor (175-164 î.Hr.)

Bibliografie

Nicolae Ciudin - Studiul Vechiului Testament, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2002, ISBN 973-9332-59-5 (pentru profeţi: Isaia - pag. 182, Ieremia - pag. 190, Iezechiel - pag. 199, Daniel - pag. 207, Moise - pag. 49: clasificarea cărţilor Bibliei - pag. 355-356)

Legături externe

În limbă română:

În limbă engleză:

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Vechiul_Testament&oldid=32173”