Vecernie

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.


Vecernia (εσπερινός) este prima slujbă din Slujbele zilei slujite în Biserica Ortodoxă. Deoarece ziua liturgică începe la apus, Vecernia este slujită, în mod tradiţinal, seara devreme. Pentru multe parohii, vecernia este slujirea de seară principală.

Structura generală a Vecerniei mari

  • Vecernia mare se deschide de către preot cu Binecuvântat este Domnul ... şi apoi Rugăciunea Trisaghionului. (Notă: dacă Vecernia mare urmează imediat după Ceasul al IX-lea atunci Rugăciunea Trisaghionului este omisă.)
  • Este citit Psalmul proemial? (Psalmul 103 Binecuvintează suflete al meu pe Domnul ...), în timpul căruia preotul citeşte în linişte cele şapte rugăciuni ale aprinderii candelelor.
  • Diaconul citeşte Litania păcii.
  • Este cântată sau citită catisma zilei. După catismă, diaconul cântă Litania mică.
  • Pe glasul săptămânii respective sunt cântaţi Psalmii 140, 141, 129 şi 116 (Doamne, către Tine am strigat ...). Ultimele versuri sunt alternate cu stihira zilei sau anotimpului. În timpul acestei citiri, diaconul sau preotul realizează cădirea principală.
  • Preotul sau diaconul realizează Intrarea mică.
  • Este cântat imnul Lumină lină.
  • Este cântat prochimenul vecerniei. Dacă sunt programate citiri din Vechiul Testament, acestea urmează după prochimen.
  • Diaconul intonează Ectenia.
  • Este spusă rugăciunea de seară Binevoieşte, Doamne.
  • Diaconul intonează Litania implorării fervente.
  • Preotul spune Rugăciunea plecării capetelor.
  • Sunt cântate apostiha şi versurile aferente.
  • În funcţie de obiceiul locului este cântat sau citit imnul Sfântului Simeon de Dumnezeu Purtător (numit şi Nunc Dimittis).
  • Este spusă Rugăciunea Trisaghionului.
  • Sunt cântate apolytikion? şi theotokion?.
  • Preotul dă binecuvântarea finală şi face Încheierea mare.

Vecerniile

Forme de bază

Vecernia este slujită în trei forme de bază: Vecernia mare, Vecernia zilnică şi Vecernia mică.

  • Vecernia mare urmează structura descrisă mai sus şi se slujeşte sâmbătă seara sau în ajunul sărbătorilor cu cruce roşie.
  • Vecernia zilnică este o variantă abreviată a Vecerniei mari şi este slujită în oricare zi din an în care nu se slujeşte Vecernia mare. În general, Vecernia zilnică este slujită doar de preot, fără asistenţă din partea diaconului, cu toate că există unele variaţii ale acestei practici. În astfel de cazuri, partea diaconului este realizată de preot. La Vecernia zilnică, de obicei este omisă Intrarea mică; sunt mai puţine stihire inserate în Doamne, către Tine am strigat; iar Ectenia care urmează după prochimenon este abreviată şi mutată după apolytikion. Slujba se termină cu Încheierea mică.
  • Vecernia mică este slujită doar în zilele când se slujeşte şi Privegherea de toată noaptea. Vecernia mică este identică în formă cu Vecernia mică, dar nu conţine Litania Păcii, catisma şi Litania mică de după catismă, Litania implorării frevente şi Rugăciunea plecării capetelor. În plus, ectenia care urmează după apolytikion este şi ea abreviată. La "Doamne, către Tine am strigat" nu sunt mai mult de patru stihire, şi spre deosebire de Vecernia mare şi de cea zilnică, porţiunile variabile ale Vecerniei mici nu sunt niciodată o combinaţie din mai multe izvoare (cum ar fi dubla sărbătorire din minei sau combinaţia mineiului cu octoihul).

Forme speciale

  • Vecernia zilnică pascală se slujeşte în zilele săptămânii din Postul Mare, în afara zilele în care se slujeşte Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite. În serile de luni până joi, forma generală a Vecerniei zilnice este modificată prin includerea unor apolytikia şi mătănii pascale speciale, rugăciuni speciale pascale (inclusiv Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul) şi citiri adiţionale din Psaltire. În plus, este omisă Ectenia fianlă. Vinerea seara sunt incluse apolytikia pascală şi Ectenia finală.
  • Vecernia pascală duminicală este slujită în serile de duminică din Postul Mare. Slujba începe cu Vecernia Mare. După Intarea mică, este cântat unul din cele două prochimene mari pascale urmate de rugăciunea Binevoieşte, Doamne. Restul slujbei respectă ordinea Vecerniei zilnice pascale cu modificări minore.
  • Vecernia iertării este slujită în seara Duminicii Iertării şi este prima slujbă din Postul Mare. Vecernia iertării respectă rânduiala Vecerniei duminicale pascale dar după prokeimenonul mare, clerul îşi schimbă hainele strălucitoare cu cele întunecate iar corul începe să folosească glasurile distinctive pascale. După Încheiere, comunitatea credincioşilor celebrează ritualul mişcător şi frumos al iertării reciproce. Vezi şi Postul Mare.
  • Vecernia din Duminica Ortodoxiei este slujită în seara primei duminici din Postul Mare (Duminica Ortodoxiei). În mod tradiţional, aceasta ar trebui să respecte structura Vecerniei duminicale pascale; însă, a devenit un obicei popular în America de Nord ca toate parohiile şi misiunile ortodoxe dintr-un loc să prăznuiască Duminica Ortodoxiei printr-o Vecernie specială pan-ortodoxă, împreună-slujită de toţi clericii jurisdicţiilor reprezentate. Cu toate că forma acestei Vecernii diferă de la loc la loc, adesea conţine procesiuni cu icoane sfinte şi repetă o formă abreviată a Sinodiconului Ortodoxiei adoptat la Sinodul VII Ecumenic. Adesea, după această Vecernie urmează o masă pascală frăţească la care participă toţi credincioşii.
  • Vecernia din Vinerea Mare (numită uneori şi Vecernia scoaterii cuielor) respectă structura obişnuită a Vecerniei mari, dar nu conţine catisma şi cuprinde o citire atât din Apostol cât şi din Evanghelie după citirile din Vechiul Testament. În timpul acestei slujbe, clerul scoate icoana trupului lui Hristos de pe cruce (corpus (soma)?) şi o aduce în mijlocul bisericii unde o înfăşoară într-o ţesătură albă. Apoi, epitaful este aşezat în mormânt şi cinstit de credincioşi.
  • Vecernia Cinei este slujită în seara Sfintelor Paşti. Respectă structura Vecerniei mari. După prochimen se citeşte Evanghelia mormântului gol (Ioan 20:19-25). Există obiceiul ca această pericopă evanghelică să fie citită în mai multe limbi, ceea ce demonstrează caracterul universal al Veştii celei Bune a biruinţei lui Hristos asupra păcatului şi morţii. De asemenea, există obiceiul ca preoţii şi credincioşii să înconjoare biserica în timp ce cântă apostiha.
  • Vecernia plecării genunchilor este slujită în seara Cincizecimii. În timpul acesteia este reintrodus obiceiul îngenuncherii—o poziţie de pocăinţă care este eliminată în timpul celebrării glorioase şi pline de bucurie a Sfintelor Paşti— în viaţa liturgică a Bisericii. Preotul spune câteva "rugăciuni ale plecării genunchilor" în timp ce credincioşii stau în genunchi.

Privegherea de toată noaptea

În seara unor sărbători importante, Vecernia mare poate fi combinată cu alte slujbe în ceea ce se numeşte Privegherea de toată noaptea.

Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite

În miercurile şi vinerile din Postul Mare şi luni, joi şi vineri din Săptămâna Mare, Vecernia cuprinde şi împărţirea Euharistiei împreună cu unele elemente din Sfânta Liturghie formând Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite.

Sfânta Liturghie cu vecernie

Vecernia mare este urmată de Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare în Joia Mare şi în Sâmbăta Mare. Această combinare mai este slujită şi în ajunul Naşterii Domnului şi al Epifaniei când aceste sărbători se întâmplă să fie în altă zi a săptămânii decât duminică sau luni. În conformitate cu unele tradiţii, atunci când Bunavestire cade în zilele de lucru ale săptămânii din Postul Mare sau în primele trei zile din Săptămâna Mare, Sfânta Liturghie de sărbătoare a Sfântului Ioan Gură de Aur se combină cu Vecernia mare amândouă slujindu-se în ziua sărbătorii împreună.

Sfânta Liturghie de seară

Începând cu 1975 Arhiepiscopia Creştină Ortodoxă Antiohiană a Americii de Nord a permis parohiilor din jurisdicţia sa să prăznuiască anumite sărbători importante care cad în alte zile decât duminică şi luni printr-o Sfântă Liturghie de seară slujită în ajunul sărbătorii. Liturghia de seară combină Vecernia mare cu Sfânta Liturghie de sărbătoare într-un mod puţin diferit faţă de Sfânta Liturghie cu vecernie tradiţională. Această formă a fost dezvoltată de Departamentul de Liturgică şi Traduceri al arhiepiscopiei.

Introducerea Sfntei Liturghii de seară este considerată de unii ca o adaptare pastorală rezonabilă la realitatea vieţii americane şi occidentale în general—datorită obligaţiilor de muncă şi şcoală majoritatea familiilor nu-şi pot modifica programul astfel încât să participe la Sfânta Liturghie de dimineaţă. Alţii argumentează că aceasta este o inovaţie care rupe ciclul liturgic şi continuă un trend negativ de scurtare a slujbelor.

Înţelesul teologic al Vecerniei

Acest articol sau paragraf este o ciornă.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor completându-l cu informațiile și referințele care lipsesc pentru a-l transforma într-un articol adevărat.



Izvoare