Modificări

{{Slujbe}}'''Vecernia''' (''εσπερινός'') este prima slujbă din [[Slujbele zileide peste zi]] slujite în [[Biserica Ortodoxă]]. Deoarece ziua liturgică începe la apus, Vecernia este slujită, în mod tradiţionaltradițional, seara devreme. Pentru multe [[Parohie|parohii]], vecernia este principala slujbă de seară.

*Vecernia mare se deschide de către [[preot]] cu ''Binecuvântat este Dumnezeul nostru...'' şi și apoi Rugăciunea [[Trisaghion]]ului. (Notă: dacă Vecernia mare urmează imediat după [[Slujba ceasurilorCeasurile|Ceasul al IX-lea]] atunci Rugăciunea Trisaghionului este omisă.)*Este citit [[Psalmi|Psalmul]] proemial? (Psalmul 102 103 ''Binecuvintează suflete al meu pe Domnul ...''), în timpul căruia [[preot]]ul citeşte citește în linişte liniște cele şapte șapte rugăciuni ale aprinderii candelelor.*[[Diacon]]ul rosteşte rostește Ectenia păcii.*Este cântată sau citită [[Psaltirea#Catismele|catisma]] zilei. După catismă, diaconul rosteşte rostește Ectenia mică.*Pe glasul săptămânii respective sunt cântaţi cântați Psalmii 140, 141, 129 şi și 116 (''Doamne, strigat-am către Tine ...''). Ultimele versuri sunt alternate cu [[stihiră|stihira]] zilei sau perioadei liturgice respective. În timpul acestei citiri, diaconul sau preotul realizează cădirea principală.

*Este spusă rugăciunea de seară ''ÎnvredniceşteÎnvrednicește-ne, Doamne''.

*Sunt cântate [[apostihaStihiră#Stihirile_de_la_Stihoavnă|stihirile de la Stihoavnă]] şi cu stihurile aferente.*În funcţie funcție de obiceiul locului este cântat sau citit imnul Sfântului [[Simeon, primitorul de Dumnezeu|Simeon de Dumnezeu Purtătorul]] (numit şi și ''Acum slobozește'').

*Sunt cântate [[tropar]]ul şi zilei sau sfântului și [[bogorodocinaTroparele Născătoarei de Dumnezeu|troparul Născătoarei de Dumnezeu]] (theotokarionulcu excepția marilor sărbători, când troparul sărbătorii se cântă singur de trei ori).*Preotul dă binecuvântarea finală şi și face [[Otpustul|Încheierea]] mare.

Vecernia este slujită în trei forme de bază: '''Vecernia mare''', '''Vecernia zilnică''' şi și '''Vecernia mică'''. *'''''Vecernia mare''''' urmează structura descrisă mai sus şi și se slujeşte slujește sâmbătă seara sau în ajunul sărbătorilor cu cruce roşieroșie.*'''''Vecernia zilnică''''' este o variantă abreviată a Vecerniei mari şi și este slujită în oricare zi din an în care nu se slujeşte slujește Vecernia mare. În general, Vecernia zilnică este slujită doar de preot, fără asistenţă asistență din partea diaconului, cu toate că există unele variaţii variații ale acestei practici. În astfel de cazuri, partea diaconului este realizată de preot. La Vecernia zilnică, de obicei este omisă Intrarea mică; sunt mai puţine puține stihire inserate în ''Doamne, către Tine am strigat''; iar Ectenia care urmează după prochimen este abreviată şi și mutată după tropar (''apolytikion''). Slujba se termină cu [[Otpustul|Încheierea]] mică.*'''''Vecernia mică''''' este slujită doar în zilele când se slujeşte şi slujește și [[Privegherea de toată noaptea]]. Vecernia mică este identică în formă cu Vecernia zilnică, dar nu conţine conține ectenia păcii, catisma şi și ectenia mică de după catismă, ectenia cererii stăruitoare şi și Rugăciunea plecării capetelor. În plus, ectenia care urmează după apolytikion este şi și ea abreviată. La ''"Doamne, către Tine am strigat"'' nu sunt mai mult de patru stihire, şi și spre deosebire de Vecernia mare şi și de cea zilnică, porţiunile porțiunile variabile ale Vecerniei mici nu sunt niciodată o combinaţie combinație din mai multe izvoare (cum ar fi o dublă sărbătorire din minei sau combinarea mineiului cu octoihul).

*'''''Vecernia zilnică pascală''''' se slujeşte slujește în zilele săptămânii din Postul Mare, în afara zilelor în care se slujeşte slujește Liturghia Darurilor mai înainte sfinţitesfințite. În serile de luni până joi, forma generală a Vecerniei zilnice este modificată prin includerea unor tropare (''apolytikia şi '') și metanii pascale speciale, rugăciuni speciale pascale (inclusiv [[Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul]]) şi și citiri adiţionale adiționale din Psaltire. În plus, este omisă Ectenia finală. Vinerea seara sunt incluse apolytikia pascală şi troparele pascale și Ectenia finală.*'''''Vecernia pascală duminicală''''' este slujită în serile de duminică din Postul Mare. Slujba începe cu Vecernia Mare. După Intrarea mică, este cântat unul din cele două prochimene mari pascale urmate de rugăciunea ''BinevoieşteBinevoiește, Doamne''. Restul slujbei respectă ordinea Vecerniei zilnice pascale cu modificări minore.*'''''Vecernia iertării''''' este slujită în seara [[Duminica Izgonirii lui Adam din Rai|Duminicii Iertării]] şi și este prima slujbă din Postul Mare. Vecernia iertării respectă rânduiala Vecerniei duminicale pascale dar după prochimenul mare, clerul îşi își schimbă hainele strălucitoare cu cele întunecate iar corul începe să folosească glasurile pascale distincte. După Încheiere, comunitatea credincioşilor credincioșilor celebrează frumosul și mișcătorul ritual al iertării reciproce. Vezi şi și [[Postul Mare]].*'''''Vecernia din Duminica Ortodoxiei''''' este slujită în seara primei duminici din Postul Mare ([[Duminica Ortodoxiei]]). În mod tradiţionaltradițional, aceasta ar trebui să respecte structura Vecerniei duminicale pascale; în America de Nord s-a răspândit obiceiul ca toate parohiile şi și misiunile ortodoxe dintr-un loc să prăznuiască Duminica Ortodoxiei printr-o Vecernie specială pan-ortodoxă, împreună-slujită de toţi toți clericii jurisdicţiilor jurisdicțiilor reprezentate. Cu toate că forma acestei Vecernii diferă de la un loc la altul, adesea conţine conține procesiuni cu sfintele icoane şi și repetă o formă abreviată a [[Sinodiconul Ortodoxiei|Sinodiconului Ortodoxiei]] adoptat la [[Sinodul VII Ecumenic]]. Adesea, după această Vecernie urmează o masă pascală frăţească frățească la care participă toţi credincioşiitoți credincioșii.*'''''Vecernia din Vinerea Mare''''' (numită uneori şi și ''Vecernia scoaterii cuielor'') respectă structura obişnuită obișnuită a Vecerniei mari, dar nu conţine conține catisma şi și cuprinde o citire atât din [[Apostol (liturgică)|Apostol]] cât şi și din [[Evanghelie (liturgică)|Evanghelie]] după citirile din Vechiul Testament. În timpul acestei slujbe, clerul scoate icoana trupului lui Hristos de pe cruce ([[corpus]] (soma)?) şi și o aduce în mijlocul bisericii unde o înfăşoară înfășoară într-o ţesătură țesătură albă. Apoi, [[epitaf]]ul este aşezat așezat în mormânt şi și cinstit de credincioşicredincioși.*'''''Vecernia Cinei''''' este slujită în seara [[Sfintele PaştiPaști|Sfintelor PaştiPaști]]. Respectă structura Vecerniei mari. După prochimen se citeşte citește Evanghelia mormântului gol ([[Evanghelia după Ioan|Ioan]] [20,19-25]). Există obiceiul ca această [[pericopă]] evanghelică să fie citită în mai multe limbi, ceea ce demonstrează caracterul universal al Veştii Veștii celei Bune a biruinţei biruinței lui Hristos asupra păcatului şi morţiiși morții. De asemenea, există obiceiul ca preoţii şi credincioşii preoții și credincioșii să înconjoare biserica în timp ce cântă apostihastihirile de la stihoavnă.*'''''Vecernia plecării genunchilor''''' este slujită în seara [[Pogorârea Duhului Sfânt|Cincizecimii]]. În timpul acesteia este reintrodus obiceiul îngenuncherii - o poziţie poziție de pocăinţă pocăință care este eliminată în timpul celebrării glorioase şi și pline de bucurie a Sfintelor Paşti Paști - în viaţa viața liturgică a Bisericii. Preotul spune câteva "rugăciuni ale plecării genunchilor" în timp ce credincioşii credincioșii stau în genunchi.

În seara unor sărbători importante, Vecernia mare poate fi combinată cu alte slujbe în ceea ce se numeşte numește [[Privegherea de toată noaptea]].

===Liturghia Darurilor mai înainte sfinţitesfințite===În miercurile şi și vinerile din [[Postul Mare]] şi și luni, joi şi și vineri din [[Săptămâna Mare]], Vecernia cuprinde şi împărţirea și împărțirea Euharistiei împreună cu unele elemente din [[Sfânta Liturghie]] formând [[Liturghia Darurilor mai înainte sfinţitesfințite]].

Vecernia mare este urmată de [[Sfânta Liturghie]] a Sfântului Vasile cel Mare în [[Săptămâna Patimilor#Joia Mare|Joia Mare]] şi și în [[Săptămâna Patimilor#Sâmbăta Mare|Sâmbăta Mare]]. Această combinare mai este slujită şi și în ajunul [[Crăciun|NaşteriiNașterii]] Domnului şi și al [[Epifania|Epifaniei]] când aceste sărbători se întâmplă să fie în altă zi a săptămânii decât duminică sau luni.În conformitate cu unele tradiţiitradiții, atunci când [[Bunavestire]] cade în zilele de lucru ale săptămânii din Postul Mare sau în primele trei zile din Săptămâna Mare, Sfânta Liturghie de sărbătoare a Sfântului Ioan Gură de Aur se combină cu Vecernia mare amândouă slujindu-se în ziua sărbătorii împreună.

Începând cu 1975 [[Arhiepiscopia Creştină Creștină Ortodoxă Antiohiană a Americii de Nord]] a permis parohiilor din jurisdicţia jurisdicția sa să prăznuiască anumite sărbători importante care cad în alte zile decât duminică şi și luni printr-o Sfântă Liturghie de seară slujită în ajunul sărbătorii. Liturghia de seară combină Vecernia mare cu Sfânta Liturghie de sărbătoare într-un mod puţin puțin diferit faţă față de Sfânta Liturghie cu vecernie tradiţionalătradițională. Această formă a fost dezvoltată de Departamentul de Liturgică şi și Traduceri al arhiepiscopiei.

Introducerea Sfntei Sfintei Liturghii de seară este considerată de unii ca o adaptare pastorală rezonabilă la realitatea vieţii vieții americane şi și occidentale în general—datorită obligaţiilor obligațiilor de muncă şi şcoală și școală majoritatea familiilor nu-şi și pot modifica programul astfel încât să participe la Sfânta Liturghie de dimineaţădimineață. Alţii Alții argumentează că aceasta este o inovaţie inovație care rupe ciclul liturgic şi și continuă un trend negativ de scurtare a slujbelor.

==Înţelesul Înțelesul teologic al Vecerniei==

Slujba Vecerniei (prima slujbă a zilei liturgice) este menită să ne amintească vremea Vechiului Testament, crearea lumii, căderea în păcat a primilor oameni, alungarea lor din Rai, pocăinţa pocăința lor şi și rugăciunea lor pentru mântuire, nădejdea oamenilor în venirea unui Mântuitor, potrivit făgăduinţei făgăduinței lui Dumnezeu şi și împlinirea acelei făgăduinţe. Slujba începe cu deschiderea Uşilor Împărăteşti şi cu cădirea în tăcere a Sfintei Mese şi a Sfântului Altar, astfel că mireasma de tămâie pătrunde în toate colţurile Sfântului Altar. Cădirea în tăcere simbolizează începutul facerii lumii. Duhul lui Dumnezeu „se poartă” pe deasupra lumii materiale originare, „pământul netocmit şi gol” despre care vorbeşte [[Cartea Facerii]] şi suflă asupra lui putere de viaţă făcătoare, dar cuvântul creator al lui Dumnezeu nu se făcuse încă auzitfăgăduințe.

Psalmul 103 descrie crearea Slujba începe cu deschiderea Ușilor Împărătești și cu cădirea în tăcere a Sfintei Mese și a Sfântului Altar, astfel că mireasma de tămâie pătrunde în toate colțurile Sfântului Altar. Cădirea în tăcere simbolizează începutul facerii lumii şi slăveşte înţelepciunea . Duhul lui Dumnezeu. În vreme ce acesta este cântat„se poartă” pe deasupra lumii materiale originare, „pământul netocmit și gol” despre care vorbește [[preotCartea Facerii]]ul iese din Altar şi cădeşte mai departe întreaga Biserică şi pe toţi credincioşii adunaţi. Prin acest gest sfinţit și suflă asupra lui putere de viață făcătoare, dar cuvântul creator al lui Dumnezeu nu se face doar amintirea facerii lumii, ci şi a vieţii binecuvântate a primilor oameni în grădina Raiului, când Însuşi Domnul Dumnezeu mergea prin mijlocul lor. Uşile Împărăteşti deschise arată faptul că porţile Raiului erau atunci deschise tuturorfăcuse încă auzit.

Apoi Uşile Împărăteşti se închid, simbolizând înşelarea omului de către [[diavol]] şi căderea lui în păcat prin încălcarea voii lui Dumnezeu. Din pricina căderii lor, omenirea a fost lipsită de viaţa binecuvântată din Rai. Primii oameni au fost alungaţi, iar porţile Raiului li s-au închis. Diaconul iese din Sf. Altar şi stă înaintea Uşilor Împărăteşti închise, precum [[Adam şi Eva|Adam]] înaintea porţii pecetluite a Raiului, şi cântă [[Ectenia Mare]], cerând ca „pacea de sus” să ne fie trimisă şi ca Domnul să mântuiască sufletele noastre. În timpul ecteniei, diaconul cădeşte încă o dată biserica. Toată această perioada a sfintei slujbe, de la deschiderea Uşilor Împărăteşti la rugăciunile cuprinse în Ectenia Mare şi la cântarea psalmilor reprezintă starea căzută a omenirii, în care aceasta a ajuns datorită căderii în păcat a protopărinţilor noştri. Odată cu păcatul au intrat în viaţa noastră lipsurile, durerea şi suferinţa. Simţim remuşcări amintindu-ne de faptul că am plecat urechea la sfatul nelegiuit al diavolului. Îi cerem iertare lui Dumnezeu pentru păcatele noastre şi eliberarea de toate necazurile; ne punem toată nădejdea în milostivirea lui Dumnezeu. Această a doua cădire simbolizează jertfele aduse lui Dumnezeu în vremea Vechiului Testament şi rugăciunile oamenilor aduse înaintea Psalmul 103 descrie crearea lumii și slăvește înțelepciunea lui Dumnezeu.

Versetele vetero-testamentare ale Psalmilor de la ''"DoamneÎn vreme ce acesta se cântă „Doamne, strigat-am către Tine"'' alternează cu imne din perioada neo-testamentarăam” și ceilalți psalmi (140, 141, 129 și 116), alcătuite în cinstea sfântului sau a praznicului zilei. Ultimul verset sau strofă este aşa-numitul ''Theotokion'' sau ''Dogmatikon'' ([[tropar dogmaticpreot]])ul iese din Altar și cădește mai departe întreaga Biserică și pe toți credincioșii adunați. Prin acest gest sfințit nu se face doar amintirea facerii lumii, numit astfel pentru că este cântat ci și a vieții binecuvântate a primilor oameni în cinstea [[Maica Domnului|Născătoarei de grădina Raiului, când Însuși Domnul Dumnezeu]] şi cuprinde prezentarea dogmei [[Întruparea|Întrupării]] Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Mariamergea prin mijlocul lor. Ușile Împărătești deschise arată faptul că porțile Raiului erau atunci deschise tuturor.

În vremea cântării acestui troparApoi Ușile Împărătești se închid, se face Intrarea Mică. Acum strana cântă un imn închinat Fiului simbolizând înșelarea omului de către [[diavol]] și căderea lui în păcat prin încălcarea voii lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos, ''"Lumină lină"''. În acest imn, Fiul lui Dumnezeu este numit ''Lumină lină a sfintei slave a Tatălui Ceresc''Din pricina căderii lor, căci El nu omenirea a venit pe pământ în deplinătatea slavei Sale dumnezeieşti, ci în strălucirea blândă, lină a acesteia. Imnul mai spune şi că El nu poate fi mărit şi slăvit cum se cuvine fost lipsită de gurile păcătoşilor, ci numai „cu glasuri cuvioase”viața binecuvântată din Rai. Intrarea mică aminteşte credincioşilor cum drepţii Vechiului Testament Primii oameni au aşteptat venirea Mântuitoruluifost alungați, încrezânduiar porțile Raiului li s-se pe deplin făgăduinţei lui Dumnezeuau închis. Diaconul iese din Sf. Altar și stă înaintea Ușilor Împărătești închise, precum [[Adam și Eva|Adam]] înaintea porții pecetluite a Raiului, care Se descoperea atunci doar prin preînchipuiri şi profeţiiși cântă [[Ectenia Mare]], şi cum El a venit în lume pentru mântuirea oamenilor. Cădirea cerând ca „pacea de la Intrarea mică semnifică prezenţa Duhului Sfânt în Biserică. Binecuvântarea cu semnul Crucii arată că prin Crucea Domnului ni s-au deschis iarăşi uşile Raiuluisus” să ne fie trimisă și ca Domnul să mântuiască sufletele noastre.

Hristos este lăudat ca Lumina ce luminează întunericul În timpul ecteniei, diaconul cădește încă o dată biserica. Toată această perioada a sfintei slujbe, de la deschiderea Ușilor Împărătești la rugăciunile cuprinse în Ectenia Mare și la cântarea psalmilor reprezintă starea căzută a omenirii, Lumina cea neînserată în care aceasta a lumii şi ajuns datorită căderii în păcat a protopărinților noștri. Odată cu păcatul au intrat în viața noastră lipsurile, durerea și suferința. Simțim remușcări amintindu-ne de faptul că am plecat urechea la sfatul nelegiuit al diavolului. Îi cerem iertare lui Dumnezeu pentru păcatele noastre și eliberarea de toate necazurile; ne punem toată nădejdea în milostivirea lui Dumnezeu. Această a Împărăţiei doua cădire simbolizează jertfele aduse lui Dumnezeu în vremea Vechiului Testament și rugăciunile oamenilor aduse înaintea lui Dumnezeu.

Se cântă Versetele vetero-testamentare ale Psalmilor de la ''"Doamne, strigat-am către Tine"'' alternează cu imne din perioada neo-testamentară, alcătuite în cinstea sfântului sau a praznicului zilei. Ultimul verset sau strofă este așa-numitul ''Theotokion'' sau ''Dogmatikon'' ([[prochimentropar dogmatic]]ul), iar cu ocazia praznicelor mai mari sunt introduse acum citiri numit astfel pentru că este cântat în cinstea [[Maica Domnului|Născătoarei de Dumnezeu]] și cuprinde prezentarea dogmei [[Întruparea|Întrupării]] Fiului lui Dumnezeu din Scriptură – fragmente de profeţii sau preînchipuiri ale momentului prăznuit sau învăţături edificatoare legate de sfântul pomenit în ziua respectivăFecioara Maria.

Vecernia În vremea cântării acestui tropar, se sfârşeşte cu citirea sau cântarea rugăciunii Sfântului Simeon de face Intrarea Mică. Acum strana cântă un [[imn]] închinat Fiului lui Dumnezeu Purtătorul, Domnul nostru Iisus Hristos, ''"Acum slobozeşteLumină lină"''". Această rugăciune În acest imn, Fiul lui Dumnezeu este urmată de citirea Trisaghionului şi numit ''Lumină lină a sfintei slave a Tatălui Ceresc'', căci El nu a Rugăciunii domneştivenit pe pământ în deplinătatea slavei Sale dumnezeiești, după care ci în strălucirea blândă, lină a acesteia. Imnul mai spune și că El nu poate fi mărit și slăvit cum se cântă imnul Bunei-Vestiricuvine de gurile păcătoșilor, ci numai „cu glasuri cuvioase”. Intrarea mică amintește credincioșilor cum drepții Vechiului Testament au așteptat venirea Mântuitorului, cu care îngerul a întâmpinatîncrezându-o se pe Maica Domnului: ''"Născătoare de deplin făgăduinței lui Dumnezeu Fecioară, bucură-te!...care Se descoperea atunci doar prin preînchipuiri și profeții,"'' sau troparul praznicului şi la urmă întreita cântare și cum El a rugăciunii Psalmistului: "''Fie numele Domnului binecuvântat venit în lume pentru mântuirea oamenilor. Cădirea de acum şi până-n veac."'' Apoi se cântă Psalmul 33 până la versetul: ''"Iar cei ce-L caută pe Domnul nu se vor lipsi de tot bineleIntrarea mică semnifică prezența Duhului Sfânt în Biserică."'' Urmează binecuvântarea preotului:'' "Binecuvântarea cu semnul Crucii arată că prin Crucea Domnului [să fie] peste voi toţi cu al Său har şi cu a Sa iubire de oameni totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilorni s-au deschis iarăși ușile Raiului."''

Slujba ne îndeamnă să medităm la cuvântul lui Dumnezeu şi slăveşte iubirea Sa de oameni. Ne povăţuieşte şi ne îngăduie să aducem laudă lui Dumnezeu pentru evenimentele sau persoanele a căror amintire Hristos este evocată şi prăznuită în Biserică. Ne pregăteşte pentru somnul nopţii şi pentru zorii zilei următoare. În ajunul Sfintei Liturghiilăudat ca Lumina ce luminează întunericul omenirii, începe mişcarea către deplinătatea unirii cu Lumina cea neînserată a lumii și a Împărăției lui Dumnezeu în Sfintele Taine.

Se cântă [[prochimen]]ul, iar cu ocazia praznicelor mai mari sunt introduse acum citiri din Scriptură – fragmente de profeții sau preînchipuiri ale momentului prăznuit sau învățături edificatoare legate de sfântul pomenit în ziua respectivă.  Vecernia se sfârșește cu citirea sau cântarea rugăciunii Sfântului Simeon de Dumnezeu Purtătorul, ''"Acum slobozește''". Această rugăciune este urmată de citirea Trisaghionului și a Rugăciunii domnești, după care se cântă imnul Bunei-Vestiri, cu care îngerul a întâmpinat-o pe Maica Domnului: ''"Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te!...,"'' sau troparul praznicului și la urmă întreita cântare a rugăciunii Psalmistului: "''Fie numele Domnului binecuvântat de acum și până-n veac."'' Apoi se cântă Psalmul 33 până la versetul: ''"Iar cei ce-L caută pe Domnul nu se vor lipsi de tot binele."'' Urmează binecuvântarea preotului:'' "Binecuvântarea Domnului [să fie] peste voi toți cu al Său har și cu a Sa iubire de oameni totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor."'' Slujba ne îndeamnă să medităm la cuvântul lui Dumnezeu și slăvește iubirea Sa de oameni. Ne povățuiește și ne îngăduie să aducem laudă lui Dumnezeu pentru evenimentele sau persoanele a căror amintire este evocată și prăznuită în Biserică. Ne pregătește pentru somnul nopții și pentru zorii zilei următoare. În ajunul Sfintei Liturghii, începe mișcarea către deplinătatea unirii cu Dumnezeu în [[Sfintele Taine]]. == Izvoare Surse ==* en: ''The Liturgikon: The Book of Divine Services for the Priest and Deacon'', Bishop [[Basil (Essey) of Wichita]] (ISBN 0962419001)* en: [http://www.networks-now.net/litresswraoc/Services.htm Website of the St. Raphael Clergy Brotherhood of the Diocese of Wichita and Mid-America] ==Legături externe==* http://www.biserica.org/Publicatii/Rugaciuni/Ceaslov/Vecernia/index.html {{Rugăciuni}}