Vecernie: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Structura generală a Vecerniei mari)
m (diacritice noi (cu virgulă))
 
(Nu s-au afișat 11 versiuni intermediare efectuate de alți 5 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
'''Vecernia''' (''εσπερινός'') este prima slujbă din [[Slujbele zilei]] slujite în [[Biserica Ortodoxă]]. Deoarece ziua liturgică începe la apus, Vecernia este slujită, în mod tradiţional, seara devreme. Pentru multe parohii, vecernia este principala slujbă de seară.
+
{{Slujbe}}
 +
'''Vecernia''' (''εσπερινός'') este prima slujbă din [[Slujbele de peste zi]] slujite în [[Biserica Ortodoxă]]. Deoarece ziua liturgică începe la apus, Vecernia este slujită, în mod tradițional, seara devreme. Pentru multe [[Parohie|parohii]], vecernia este principala slujbă de seară.
  
 
==Structura generală a Vecerniei mari==
 
==Structura generală a Vecerniei mari==
*Vecernia mare se deschide de către [[preot]] cu ''Binecuvântat este Dumnezeul nostru...'' şi apoi Rugăciunea [[Trisaghion]]ului. (Notă: dacă Vecernia mare urmează imediat după [[Slujba ceasurilor|Ceasul al IX-lea]] atunci Rugăciunea Trisaghionului este omisă.)
+
*Vecernia mare se deschide de către [[preot]] cu ''Binecuvântat este Dumnezeul nostru...'' și apoi Rugăciunea [[Trisaghion]]ului. (Notă: dacă Vecernia mare urmează imediat după [[Ceasurile|Ceasul al IX-lea]] atunci Rugăciunea Trisaghionului este omisă.)
*Este citit [[Psalmi|Psalmul]] proemial? (Psalmul 102 ''Binecuvintează suflete al meu pe Domnul ...''), în timpul căruia [[preot]]ul citeşte în linişte cele şapte rugăciuni ale aprinderii candelelor.
+
*Este citit [[Psalmi|Psalmul]] proemial (Psalmul 103 ''Binecuvintează suflete al meu pe Domnul ...''), în timpul căruia [[preot]]ul citește în liniște cele șapte rugăciuni ale aprinderii candelelor.
*[[Diacon]]ul rosteşte Ectenia păcii.
+
*[[Diacon]]ul rostește Ectenia păcii.
*Este cântată sau citită [[Psaltirea#Catismele|catisma]] zilei. După catismă, diaconul rosteşte Ectenia mică.
+
*Este cântată sau citită [[Psaltirea#Catismele|catisma]] zilei. După catismă, diaconul rostește Ectenia mică.
*Pe glasul săptămânii respective sunt cântaţi Psalmii 140, 141, 129 şi 116 (''Doamne, strigat-am către Tine  ...''). Ultimele versuri sunt alternate cu [[stihiră|stihira]] zilei sau perioadei liturgice respective. În timpul acestei citiri, diaconul sau preotul realizează cădirea principală.
+
*Pe glasul săptămânii respective sunt cântați Psalmii 140, 141, 129 și 116 (''Doamne, strigat-am către Tine  ...''). Ultimele versuri sunt alternate cu [[stihiră|stihira]] zilei sau perioadei liturgice respective. În timpul acestei citiri, diaconul sau preotul realizează cădirea principală.
 
*Preotul sau diaconul fac Intrarea mică.
 
*Preotul sau diaconul fac Intrarea mică.
 
*Este cântat imnul ''[[Lumină lină]]''.
 
*Este cântat imnul ''[[Lumină lină]]''.
 
*Este cântat [[prochimen]]ul vecerniei. Dacă sunt programate citiri din [[Vechiul Testament]], acestea urmează după prochimen.
 
*Este cântat [[prochimen]]ul vecerniei. Dacă sunt programate citiri din [[Vechiul Testament]], acestea urmează după prochimen.
 
*Diaconul intonează Ectenia.
 
*Diaconul intonează Ectenia.
*Este spusă rugăciunea de seară ''Învredniceşte-ne, Doamne''.
+
*Este spusă rugăciunea de seară ''Învrednicește-ne, Doamne''.
 
*Diaconul intonează [[Ectenia|Ectenia cererii stăruitoare]].
 
*Diaconul intonează [[Ectenia|Ectenia cererii stăruitoare]].
 
*Preotul spune Rugăciunea plecării capetelor.
 
*Preotul spune Rugăciunea plecării capetelor.
*Sunt cântate [[apostiha]] şi stihurile aferente.
+
*Sunt cântate [[Stihiră#Stihirile_de_la_Stihoavnă|stihirile de la Stihoavnă]] cu stihurile aferente.
*În funcţie de obiceiul locului este cântat sau citit imnul Sfântului [[Simeon de Dumnezeu Purtătorul]] (numit şi ''Acum slobozește'').
+
*În funcție de obiceiul locului este cântat sau citit imnul Sfântului [[Simeon, primitorul de Dumnezeu|Simeon de Dumnezeu Purtătorul]] (numit și ''Acum slobozește'').
 
*Este spusă Rugăciunea Trisaghionului.
 
*Este spusă Rugăciunea Trisaghionului.
*Sunt cântate [[tropar]]ul şi [[bogorodocina|a Născătoarei de Dumnezeu]].
+
*Sunt cântate [[tropar]]ul zilei sau sfântului și [[Troparele Născătoarei de Dumnezeu|troparul Născătoarei de Dumnezeu]] (cu excepția marilor sărbători, când troparul sărbătorii se cântă singur de trei ori).
*Preotul dă binecuvântarea finală şi face [[Otpustul|Încheierea]] mare.
+
*Preotul dă binecuvântarea finală și face [[Otpustul|Încheierea]] mare.
  
 
==Vecerniile==
 
==Vecerniile==
 
===Forme de bază===
 
===Forme de bază===
Vecernia este slujită în trei forme de bază: '''Vecernia mare''', '''Vecernia zilnică''' şi '''Vecernia mică'''.  
+
Vecernia este slujită în trei forme de bază: '''Vecernia mare''', '''Vecernia zilnică''' și '''Vecernia mică'''.  
*'''''Vecernia mare''''' urmează structura descrisă mai sus şi se slujeşte sâmbătă seara sau în ajunul sărbătorilor cu cruce roşie.
+
*'''''Vecernia mare''''' urmează structura descrisă mai sus și se slujește sâmbătă seara sau în ajunul sărbătorilor cu cruce roșie.
*'''''Vecernia zilnică''''' este o variantă abreviată a Vecerniei mari şi este slujită în oricare zi din an în care nu se slujeşte Vecernia mare. În general, Vecernia zilnică este slujită doar de preot, fără asistenţă din partea diaconului, cu toate că există unele variaţii ale acestei practici. În astfel de cazuri, partea diaconului este realizată de preot. La Vecernia zilnică, de obicei este omisă Intrarea mică; sunt mai puţine stihire inserate în ''Doamne, către Tine am strigat''; iar Ectenia care urmează după prochimen este abreviată şi mutată după apolytikion. Slujba se termină cu [[Otpustul|Încheierea]] mică.
+
*'''''Vecernia zilnică''''' este o variantă abreviată a Vecerniei mari și este slujită în oricare zi din an în care nu se slujește Vecernia mare. În general, Vecernia zilnică este slujită doar de preot, fără asistență din partea diaconului, cu toate că există unele variații ale acestei practici. În astfel de cazuri, partea diaconului este realizată de preot. La Vecernia zilnică, de obicei este omisă Intrarea mică; sunt mai puține stihire inserate în ''Doamne, către Tine am strigat''; iar Ectenia care urmează după prochimen este abreviată și mutată după tropar (''apolytikion''). Slujba se termină cu [[Otpustul|Încheierea]] mică.
*'''''Vecernia mică''''' este slujită doar în zilele când se slujeşte şi [[Privegherea de toată noaptea]]. Vecernia mică este identică în formă cu Vecernia zilnică, dar nu conţine ectenia păcii, catisma şi ectenia mică de după catismă, ectenia cererii stăruitoare şi Rugăciunea plecării capetelor. În plus, ectenia care urmează după apolytikion este şi ea abreviată. La ''"Doamne, către Tine am strigat"'' nu sunt mai mult de patru stihire, şi spre deosebire de Vecernia mare şi de cea zilnică, porţiunile variabile ale Vecerniei mici nu sunt niciodată o combinaţie din mai multe izvoare (cum ar fi o dublă sărbătorire din minei sau combinarea mineiului cu octoihul).
+
*'''''Vecernia mică''''' este slujită doar în zilele când se slujește și [[Privegherea de toată noaptea]]. Vecernia mică este identică în formă cu Vecernia zilnică, dar nu conține ectenia păcii, catisma și ectenia mică de după catismă, ectenia cererii stăruitoare și Rugăciunea plecării capetelor. În plus, ectenia care urmează după apolytikion este și ea abreviată. La ''"Doamne, către Tine am strigat"'' nu sunt mai mult de patru stihire, și spre deosebire de Vecernia mare și de cea zilnică, porțiunile variabile ale Vecerniei mici nu sunt niciodată o combinație din mai multe izvoare (cum ar fi o dublă sărbătorire din minei sau combinarea mineiului cu octoihul).
  
 
===Forme speciale===
 
===Forme speciale===
*'''''Vecernia zilnică pascală''''' se slujeşte în zilele săptămânii din Postul Mare, în afara zilelor în care se slujeşte Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite. În serile de luni până joi, forma generală a Vecerniei zilnice este modificată prin includerea unor apolytikia şi metanii pascale speciale, rugăciuni speciale pascale (inclusiv [[Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul]]) şi citiri adiţionale din Psaltire. În plus, este omisă Ectenia finală. Vinerea seara sunt incluse apolytikia pascală şi Ectenia finală.
+
*'''''Vecernia zilnică pascală''''' se slujește în zilele săptămânii din Postul Mare, în afara zilelor în care se slujește Liturghia Darurilor mai înainte sfințite. În serile de luni până joi, forma generală a Vecerniei zilnice este modificată prin includerea unor tropare (''apolytikia'') și metanii pascale speciale, rugăciuni speciale pascale (inclusiv [[Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul]]) și citiri adiționale din Psaltire. În plus, este omisă Ectenia finală. Vinerea seara sunt incluse troparele pascale și Ectenia finală.
*'''''Vecernia pascală duminicală''''' este slujită în serile de duminică din Postul Mare. Slujba începe cu Vecernia Mare. După Intrarea mică, este cântat unul din cele două prochimene mari pascale urmate de rugăciunea ''Binevoieşte, Doamne''. Restul slujbei respectă ordinea Vecerniei zilnice pascale cu modificări minore.
+
*'''''Vecernia pascală duminicală''''' este slujită în serile de duminică din Postul Mare. Slujba începe cu Vecernia Mare. După Intrarea mică, este cântat unul din cele două prochimene mari pascale urmate de rugăciunea ''Binevoiește, Doamne''. Restul slujbei respectă ordinea Vecerniei zilnice pascale cu modificări minore.
*'''''Vecernia iertării''''' este slujită în seara [[Duminica Izgonirii lui Adam din Rai|Duminicii Iertării]] şi este prima slujbă din Postul Mare. Vecernia iertării respectă rânduiala Vecerniei duminicale pascale dar după prochimenul mare, clerul îşi schimbă hainele strălucitoare cu cele întunecate iar corul începe să folosească glasurile pascale distincte. După Încheiere, comunitatea credincioşilor celebrează frumosul și mișcătorul ritual al iertării reciproce. Vezi şi [[Postul Mare]].
+
*'''''Vecernia iertării''''' este slujită în seara [[Duminica Izgonirii lui Adam din Rai|Duminicii Iertării]] și este prima slujbă din Postul Mare. Vecernia iertării respectă rânduiala Vecerniei duminicale pascale dar după prochimenul mare, clerul își schimbă hainele strălucitoare cu cele întunecate iar corul începe să folosească glasurile pascale distincte. După Încheiere, comunitatea credincioșilor celebrează frumosul și mișcătorul ritual al iertării reciproce. Vezi și [[Postul Mare]].
*'''''Vecernia din Duminica Ortodoxiei''''' este slujită în seara primei duminici din Postul Mare ([[Duminica Ortodoxiei]]). În mod tradiţional, aceasta ar trebui să respecte structura Vecerniei duminicale pascale; în America de Nord s-a răspândit obiceiul ca toate parohiile şi misiunile ortodoxe dintr-un loc să prăznuiască Duminica Ortodoxiei printr-o Vecernie specială pan-ortodoxă, împreună-slujită de toţi clericii jurisdicţiilor reprezentate. Cu toate că forma acestei Vecernii diferă de la un loc la altul, adesea conţine procesiuni cu sfintele icoane şi repetă o formă abreviată a [[Sinodiconul Ortodoxiei|Sinodiconului Ortodoxiei]] adoptat la [[Sinodul VII Ecumenic]]. Adesea, după această Vecernie urmează o masă pascală frăţească la care participă toţi credincioşii.
+
*'''''Vecernia din Duminica Ortodoxiei''''' este slujită în seara primei duminici din Postul Mare ([[Duminica Ortodoxiei]]). În mod tradițional, aceasta ar trebui să respecte structura Vecerniei duminicale pascale; în America de Nord s-a răspândit obiceiul ca toate parohiile și misiunile ortodoxe dintr-un loc să prăznuiască Duminica Ortodoxiei printr-o Vecernie specială pan-ortodoxă, împreună-slujită de toți clericii jurisdicțiilor reprezentate. Cu toate că forma acestei Vecernii diferă de la un loc la altul, adesea conține procesiuni cu sfintele icoane și repetă o formă abreviată a [[Sinodiconul Ortodoxiei|Sinodiconului Ortodoxiei]] adoptat la [[Sinodul VII Ecumenic]]. Adesea, după această Vecernie urmează o masă pascală frățească la care participă toți credincioșii.
*'''''Vecernia din Vinerea Mare''''' (numită uneori şi ''Vecernia scoaterii cuielor'') respectă structura obişnuită a Vecerniei mari, dar nu conţine catisma şi cuprinde o citire atât din [[Apostol (liturgică)|Apostol]] cât şi din [[Evanghelie (liturgică)|Evanghelie]] după citirile din Vechiul Testament. În timpul acestei slujbe, clerul scoate icoana trupului lui Hristos de pe cruce ([[corpus]] (soma)?) şi o aduce în mijlocul bisericii unde o înfăşoară într-o ţesătură albă. Apoi, [[epitaf]]ul este aşezat în mormânt şi cinstit de credincioşi.
+
*'''''Vecernia din Vinerea Mare''''' (numită uneori și ''Vecernia scoaterii cuielor'') respectă structura obișnuită a Vecerniei mari, dar nu conține catisma și cuprinde o citire atât din [[Apostol (liturgică)|Apostol]] cât și din [[Evanghelie (liturgică)|Evanghelie]] după citirile din Vechiul Testament. În timpul acestei slujbe, clerul scoate icoana trupului lui Hristos de pe cruce și o aduce în mijlocul bisericii unde o înfășoară într-o țesătură albă. Apoi, [[epitaf]]ul este așezat în mormânt și cinstit de credincioși.
*'''''Vecernia Cinei''''' este slujită în seara [[Sfintele Paşti|Sfintelor Paşti]]. Respectă structura Vecerniei mari. După prochimen se citeşte Evanghelia mormântului gol ([[Evanghelia după Ioan|Ioan]] [20,19-25]). Există obiceiul ca această [[pericopă]] evanghelică să fie citită în mai multe limbi, ceea ce demonstrează caracterul universal al Veştii celei Bune a biruinţei lui Hristos asupra păcatului şi morţii. De asemenea, există obiceiul ca preoţii şi credincioşii să înconjoare biserica în timp ce cântă apostiha.
+
*'''''Vecernia Cinei''''' este slujită în seara [[Sfintele Paști|Sfintelor Paști]]. Respectă structura Vecerniei mari. După prochimen se citește Evanghelia mormântului gol ([[Evanghelia după Ioan|Ioan]] [20,19-25]). Există obiceiul ca această [[pericopă]] evanghelică să fie citită în mai multe limbi, ceea ce demonstrează caracterul universal al Veștii celei Bune a biruinței lui Hristos asupra păcatului și morții. De asemenea, există obiceiul ca preoții și credincioșii să înconjoare biserica în timp ce cântă stihirile de la stihoavnă.
*'''''Vecernia plecării genunchilor''''' este slujită în seara [[Pogorârea Duhului Sfânt|Cincizecimii]]. În timpul acesteia este reintrodus obiceiul îngenuncherii - o poziţie de pocăinţă care este eliminată în timpul celebrării glorioase şi pline de bucurie a Sfintelor Paşti - în viaţa liturgică a Bisericii. Preotul spune câteva "rugăciuni ale plecării genunchilor" în timp ce credincioşii stau în genunchi.
+
*'''''Vecernia plecării genunchilor''''' este slujită în seara [[Pogorârea Duhului Sfânt|Cincizecimii]]. În timpul acesteia este reintrodus obiceiul îngenuncherii - o poziție de pocăință care este eliminată în timpul celebrării glorioase și pline de bucurie a Sfintelor Paști - în viața liturgică a Bisericii. Preotul spune câteva "rugăciuni ale plecării genunchilor" în timp ce credincioșii stau în genunchi.
  
 
===Privegherea de toată noaptea===
 
===Privegherea de toată noaptea===
În seara unor sărbători importante, Vecernia mare poate fi combinată cu alte slujbe în ceea ce se numeşte [[Privegherea de toată noaptea]].
+
În seara unor sărbători importante, Vecernia mare poate fi combinată cu alte slujbe în ceea ce se numește [[Privegherea de toată noaptea]].
  
===Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite===
+
===Liturghia Darurilor mai înainte sfințite===
În miercurile şi vinerile din [[Postul Mare]] şi luni, joi şi vineri din [[Săptămâna Mare]], Vecernia cuprinde şi împărţirea Euharistiei împreună cu unele elemente din [[Sfânta Liturghie]] formând [[Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite]].
+
În miercurile și vinerile din [[Postul Mare]] și luni, joi și vineri din [[Săptămâna Mare]], Vecernia cuprinde și împărțirea Euharistiei împreună cu unele elemente din [[Sfânta Liturghie]] formând [[Liturghia Darurilor mai înainte sfințite]].
  
 
===Sfânta Liturghie cu vecernie===
 
===Sfânta Liturghie cu vecernie===
Vecernia mare este urmată de [[Sfânta Liturghie]] a Sfântului Vasile cel Mare în [[Săptămâna Patimilor#Joia Mare|Joia Mare]] şi în [[Săptămâna Patimilor#Sâmbăta Mare|Sâmbăta Mare]]. Această combinare mai este slujită şi în ajunul [[Crăciun|Naşterii]] Domnului şi al [[Epifania|Epifaniei]] când aceste sărbători se întâmplă să fie în altă zi a săptămânii decât duminică sau luni.
+
Vecernia mare este urmată de [[Sfânta Liturghie]] a Sfântului Vasile cel Mare în [[Săptămâna Patimilor#Joia Mare|Joia Mare]] și în [[Săptămâna Patimilor#Sâmbăta Mare|Sâmbăta Mare]]. Această combinare mai este slujită și în ajunul [[Crăciun|Nașterii]] Domnului și al [[Epifania|Epifaniei]] când aceste sărbători se întâmplă să fie în altă zi a săptămânii decât duminică sau luni.
În conformitate cu unele tradiţii, atunci când [[Bunavestire]] cade în zilele de lucru ale săptămânii din Postul Mare sau în primele trei zile din Săptămâna Mare, Sfânta Liturghie de sărbătoare a Sfântului Ioan Gură de Aur se combină cu Vecernia mare amândouă slujindu-se în ziua sărbătorii împreună.
+
În conformitate cu unele tradiții, atunci când [[Bunavestire]] cade în zilele de lucru ale săptămânii din Postul Mare sau în primele trei zile din Săptămâna Mare, Sfânta Liturghie de sărbătoare a Sfântului Ioan Gură de Aur se combină cu Vecernia mare amândouă slujindu-se în ziua sărbătorii împreună.
  
 
===Sfânta Liturghie de seară===
 
===Sfânta Liturghie de seară===
Începând cu 1975 [[Arhiepiscopia Creştină Ortodoxă Antiohiană a Americii de Nord]] a permis parohiilor din jurisdicţia sa să prăznuiască anumite sărbători importante care cad în alte zile decât duminică şi luni printr-o Sfântă Liturghie de seară slujită în ajunul sărbătorii. Liturghia de seară combină Vecernia mare cu Sfânta Liturghie de sărbătoare într-un mod puţin diferit faţă de Sfânta Liturghie cu vecernie tradiţională. Această formă a fost dezvoltată de Departamentul de Liturgică şi Traduceri al arhiepiscopiei.
+
Începând cu 1975 [[Arhiepiscopia Creștină Ortodoxă Antiohiană a Americii de Nord]] a permis parohiilor din jurisdicția sa să prăznuiască anumite sărbători importante care cad în alte zile decât duminică și luni printr-o Sfântă Liturghie de seară slujită în ajunul sărbătorii. Liturghia de seară combină Vecernia mare cu Sfânta Liturghie de sărbătoare într-un mod puțin diferit față de Sfânta Liturghie cu vecernie tradițională. Această formă a fost dezvoltată de Departamentul de Liturgică și Traduceri al arhiepiscopiei.
  
Introducerea Sfntei Liturghii de seară este considerată de unii ca o adaptare pastorală rezonabilă la realitatea vieţii americane şi occidentale în general—datorită obligaţiilor de muncă şi şcoală majoritatea familiilor nu-şi pot modifica programul astfel încât să participe la Sfânta Liturghie de dimineaţă. Alţii argumentează că aceasta este o inovaţie care rupe ciclul liturgic şi continuă un trend negativ de scurtare a slujbelor.
+
Introducerea Sfintei Liturghii de seară este considerată de unii ca o adaptare pastorală rezonabilă la realitatea vieții americane și occidentale în general—datorită obligațiilor de muncă și școală majoritatea familiilor nu-și pot modifica programul astfel încât să participe la Sfânta Liturghie de dimineață. Alții argumentează că aceasta este o inovație care rupe ciclul liturgic și continuă un trend negativ de scurtare a slujbelor.
  
==Înţelesul teologic al Vecerniei==
+
==Înțelesul teologic al Vecerniei==
  
Slujba Vecerniei (prima slujbă a zilei liturgice) este menită să ne amintească vremea Vechiului Testament, crearea lumii, căderea în păcat a primilor oameni, alungarea lor din Rai, pocăinţa lor şi rugăciunea lor pentru mântuire, nădejdea oamenilor în venirea unui Mântuitor, potrivit făgăduinţei lui Dumnezeu şi împlinirea acelei făgăduinţe.
+
Slujba Vecerniei (prima slujbă a zilei liturgice) este menită să ne amintească vremea Vechiului Testament, crearea lumii, căderea în păcat a primilor oameni, alungarea lor din Rai, pocăința lor și rugăciunea lor pentru mântuire, nădejdea oamenilor în venirea unui Mântuitor, potrivit făgăduinței lui Dumnezeu și împlinirea acelei făgăduințe.  
Slujba începe cu deschiderea Uşilor Împărăteşti şi cu cădirea în tăcere a Sfintei Mese şi a Sfântului Altar, astfel că mireasma de tămâie pătrunde în toate colţurile Sfântului Altar. Cădirea în tăcere simbolizează începutul facerii lumii. Duhul lui Dumnezeu „se poartă” pe deasupra lumii materiale originare, „pământul netocmit şi gol” despre care vorbeşte [[Cartea Facerii]] şi suflă asupra lui putere de viaţă făcătoare, dar cuvântul creator al lui Dumnezeu nu se făcuse încă auzit.  
 
  
Psalmul 103 descrie crearea lumii şi slăveşte înţelepciunea lui Dumnezeu. În vreme ce acesta este cântat, [[preot]]ul iese din Altar şi cădeşte mai departe întreaga Biserică şi pe toţi credincioşii adunaţi. Prin acest gest sfinţit nu se face doar amintirea facerii lumii, ci şi a vieţii binecuvântate a primilor oameni în grădina Raiului, când Însuşi Domnul Dumnezeu mergea prin mijlocul lor.  Uşile Împărăteşti deschise arată faptul că porţile Raiului erau atunci deschise tuturor.  
+
Slujba începe cu deschiderea Ușilor Împărătești și cu cădirea în tăcere a Sfintei Mese și a Sfântului Altar, astfel că mireasma de tămâie pătrunde în toate colțurile Sfântului Altar. Cădirea în tăcere simbolizează începutul facerii lumii. Duhul lui Dumnezeu „se poartă” pe deasupra lumii materiale originare, „pământul netocmit și gol” despre care vorbește [[Cartea Facerii]] și suflă asupra lui putere de viață făcătoare, dar cuvântul creator al lui Dumnezeu nu se făcuse încă auzit.  
  
Apoi Uşile Împărăteşti se închid, simbolizând înşelarea omului de către [[diavol]] şi căderea lui în păcat prin încălcarea voii lui Dumnezeu. Din pricina căderii lor, omenirea a fost lipsită de viaţa binecuvântată din Rai. Primii oameni au fost alungaţi, iar porţile Raiului li s-au închis. Diaconul iese din Sf. Altar şi stă înaintea Uşilor Împărăteşti închise, precum [[Adam şi Eva|Adam]] înaintea porţii pecetluite a Raiului, şi cântă [[Ectenia Mare]], cerând  ca „pacea de sus” să ne fie trimisă şi ca Domnul să mântuiască sufletele noastre. 
+
Psalmul 103 descrie crearea lumii și slăvește înțelepciunea lui Dumnezeu.  
În timpul ecteniei, diaconul cădeşte încă o dată biserica. Toată această perioada a sfintei slujbe, de la deschiderea Uşilor Împărăteşti la rugăciunile cuprinse în Ectenia Mare şi la cântarea psalmilor reprezintă starea căzută a omenirii, în care aceasta a ajuns datorită căderii în păcat a protopărinţilor noştri. Odată cu păcatul au intrat în viaţa noastră lipsurile, durerea şi suferinţa. Simţim remuşcări amintindu-ne de faptul că am plecat urechea la sfatul nelegiuit al diavolului. Îi cerem iertare lui Dumnezeu pentru păcatele noastre şi eliberarea de toate necazurile; ne punem toată nădejdea în milostivirea lui Dumnezeu. Această a doua cădire simbolizează jertfele aduse lui Dumnezeu în vremea Vechiului Testament şi rugăciunile oamenilor aduse înaintea lui Dumnezeu.  
 
  
Versetele vetero-testamentare ale Psalmilor de la ''"Doamne, strigat-am către Tine"'' alternează cu imne din perioada neo-testamentară, alcătuite în cinstea sfântului sau a praznicului zilei. Ultimul verset sau strofă este aşa-numitul ''Theotokion'' sau ''Dogmatikon'' ([[tropar dogmatic]]), numit astfel pentru că este cântat în cinstea [[Maica Domnului|Născătoarei de Dumnezeu]] şi cuprinde prezentarea dogmei [[Întruparea|Întrupării]] Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria.  
+
În vreme ce acesta se cântă „Doamne, strigat-am” și ceilalți psalmi (140, 141, 129 și 116), [[preot]]ul iese din Altar și cădește mai departe întreaga Biserică și pe toți credincioșii adunați. Prin acest gest sfințit nu se face doar amintirea facerii lumii, ci și a vieții binecuvântate a primilor oameni în grădina Raiului, când Însuși Domnul Dumnezeu mergea prin mijlocul lor.  Ușile Împărătești deschise arată faptul că porțile Raiului erau atunci deschise tuturor.  
  
În vremea cântării acestui tropar, se face Intrarea Mică. Acum strana cântă un imn închinat Fiului lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos, ''"Lumină lină"''. În acest imn, Fiul lui Dumnezeu este numit  ''Lumină lină a sfintei slave a Tatălui Ceresc'', căci El nu a venit pe pământ în deplinătatea slavei Sale dumnezeieşti, ci în strălucirea blândă, lină a acesteia. Imnul mai spune şi că El nu poate fi mărit şi slăvit cum se cuvine de gurile păcătoşilor, ci numai „cu glasuri cuvioase”. Intrarea mică aminteşte credincioşilor cum drepţii Vechiului Testament au aşteptat venirea Mântuitorului, încrezându-se pe deplin făgăduinţei lui Dumnezeu, care Se descoperea atunci doar prin preînchipuiri şi profeţii, şi cum El a venit în lume pentru mântuirea oamenilor. Cădirea de la Intrarea mică semnifică prezenţa Duhului Sfânt în Biserică. Binecuvântarea cu semnul Crucii arată că prin Crucea Domnului ni s-au deschis iarăşi uşile Raiului.
+
Apoi Ușile Împărătești se închid, simbolizând înșelarea omului de către [[diavol]] și căderea lui în păcat prin încălcarea voii lui Dumnezeu. Din pricina căderii lor, omenirea a fost lipsită de viața binecuvântată din Rai. Primii oameni au fost alungați, iar porțile Raiului li s-au închis. Diaconul iese din Sf. Altar și stă înaintea Ușilor Împărătești închise, precum [[Adam și Eva|Adam]] înaintea porții pecetluite a Raiului, și cântă [[Ectenia Mare]], cerând  ca „pacea de sus” să ne fie trimisă și ca Domnul să mântuiască sufletele noastre.
  
Hristos este lăudat ca Lumina ce luminează întunericul omenirii, Lumina cea neînserată a lumii şi a Împărăţiei lui Dumnezeu.  
+
În timpul ecteniei, diaconul cădește încă o dată biserica. Toată această perioada a sfintei slujbe, de la deschiderea Ușilor Împărătești la rugăciunile cuprinse în Ectenia Mare și la cântarea psalmilor reprezintă starea căzută a omenirii, în care aceasta a ajuns datorită căderii în păcat a protopărinților noștri. Odată cu păcatul au intrat în viața noastră lipsurile, durerea și suferința. Simțim remușcări amintindu-ne de faptul că am plecat urechea la sfatul nelegiuit al diavolului. Îi cerem iertare lui Dumnezeu pentru păcatele noastre și eliberarea de toate necazurile; ne punem toată nădejdea în milostivirea lui Dumnezeu. Această a doua cădire simbolizează jertfele aduse lui Dumnezeu în vremea Vechiului Testament și rugăciunile oamenilor aduse înaintea lui Dumnezeu.  
  
Se cântă [[prochimen]]ul, iar cu ocazia praznicelor mai mari sunt introduse acum citiri din Scriptură – fragmente de profeţii sau preînchipuiri ale momentului prăznuit sau învăţături edificatoare legate de sfântul pomenit în ziua respectivă.
+
Versetele vetero-testamentare ale Psalmilor de la ''"Doamne, strigat-am către Tine"'' alternează cu imne din perioada neo-testamentară, alcătuite în cinstea sfântului sau a praznicului zilei. Ultimul verset sau strofă este așa-numitul ''Theotokion'' sau ''Dogmatikon'' ([[tropar dogmatic]]), numit astfel pentru că este cântat în cinstea [[Maica Domnului|Născătoarei de Dumnezeu]] și cuprinde prezentarea dogmei [[Întruparea|Întrupării]] Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria.  
  
Vecernia se sfârşeşte cu citirea sau cântarea rugăciunii Sfântului Simeon de Dumnezeu Purtătorul, ''"Acum slobozeşte''". Această rugăciune este urmată de citirea Trisaghionului şi a Rugăciunii domneşti, după care se cântă imnul Bunei-Vestiri, cu care îngerul a întâmpinat-o pe Maica Domnului:  ''"Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te!...,"'' sau troparul praznicului şi la urmă întreita cântare a rugăciunii Psalmistului: "''Fie numele Domnului binecuvântat de acum şi până-n veac."'' Apoi se cântă Psalmul 33 până la versetul: ''"Iar cei ce-L caută pe Domnul nu se vor lipsi de tot binele."'' Urmează binecuvântarea preotului:'' "Binecuvântarea Domnului [să fie] peste voi toţi cu al Său har şi cu a Sa iubire de oameni totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor."''
+
În vremea cântării acestui tropar, se face Intrarea Mică. Acum strana cântă un [[imn]] închinat Fiului lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos, ''"Lumină lină"''. În acest imn, Fiul lui Dumnezeu este numit  ''Lumină lină a sfintei slave a Tatălui Ceresc'', căci El nu a venit pe pământ în deplinătatea slavei Sale dumnezeiești, ci în strălucirea blândă, lină a acesteia. Imnul mai spune și că El nu poate fi mărit și slăvit cum se cuvine de gurile păcătoșilor, ci numai „cu glasuri cuvioase”. Intrarea mică amintește credincioșilor cum drepții Vechiului Testament au așteptat venirea Mântuitorului, încrezându-se pe deplin făgăduinței lui Dumnezeu, care Se descoperea atunci doar prin preînchipuiri și profeții, și cum El a venit în lume pentru mântuirea oamenilor. Cădirea de la Intrarea mică semnifică prezența Duhului Sfânt în Biserică. Binecuvântarea cu semnul Crucii arată că prin Crucea Domnului ni s-au deschis iarăși ușile Raiului.
  
Slujba ne îndeamnă să medităm la cuvântul lui Dumnezeu şi slăveşte iubirea Sa de oameni. Ne povăţuieşte şi ne îngăduie să aducem laudă lui Dumnezeu pentru evenimentele sau persoanele a căror amintire este evocată şi prăznuită în Biserică. Ne pregăteşte pentru somnul nopţii şi pentru zorii zilei următoare. În ajunul Sfintei Liturghii, începe mişcarea către deplinătatea unirii cu Dumnezeu în Sfintele Taine.
+
Hristos este lăudat ca Lumina ce luminează întunericul omenirii, Lumina cea neînserată a lumii și a Împărăției lui Dumnezeu.  
  
== Izvoare ==
+
Se cântă [[prochimen]]ul, iar cu ocazia praznicelor mai mari sunt introduse acum citiri din Scriptură – fragmente de profeții sau preînchipuiri ale momentului prăznuit sau învățături edificatoare legate de sfântul pomenit în ziua respectivă. 
* ''The Liturgikon: The Book of Divine Services for the Priest and Deacon'', Bishop [[Basil (Essey) of Wichita]] (ISBN 0962419001)
+
 
* [http://www.networks-now.net/litresswraoc/Services.htm Website of the St. Raphael Clergy Brotherhood of the Diocese of Wichita and Mid-America]
+
Vecernia se sfârșește cu citirea sau cântarea rugăciunii Sfântului Simeon de Dumnezeu Purtătorul,  ''"Acum slobozește''". Această rugăciune este urmată de citirea Trisaghionului și a Rugăciunii domnești, după care se cântă imnul Bunei-Vestiri, cu care îngerul a întâmpinat-o pe Maica Domnului:  ''"Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te!...,"'' sau troparul praznicului și la urmă întreita cântare a rugăciunii Psalmistului: "''Fie numele Domnului binecuvântat de acum și până-n veac."'' Apoi se cântă Psalmul 33 până la versetul: ''"Iar cei ce-L caută pe Domnul nu se vor lipsi de tot binele."'' Urmează binecuvântarea preotului:'' "Binecuvântarea Domnului [să fie] peste voi toți cu al Său har și cu a Sa iubire de oameni totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor."''
 +
 
 +
Slujba ne îndeamnă să medităm la cuvântul lui Dumnezeu și slăvește iubirea Sa de oameni. Ne povățuiește și ne îngăduie să aducem laudă lui Dumnezeu pentru evenimentele sau persoanele a căror amintire este evocată și prăznuită în Biserică. Ne pregătește pentru somnul nopții și pentru zorii zilei următoare. În ajunul Sfintei Liturghii, începe mișcarea către deplinătatea unirii cu Dumnezeu în [[Sfintele Taine]].
 +
 
 +
== Surse ==
 +
* en: ''The Liturgikon: The Book of Divine Services for the Priest and Deacon'', Bishop [[Basil (Essey) of Wichita]] (ISBN 0962419001)
 +
* en: [http://www.networks-now.net/litresswraoc/Services.htm Website of the St. Raphael Clergy Brotherhood of the Diocese of Wichita and Mid-America]
 +
 
 +
==Legături externe==
 +
* http://www.biserica.org/Publicatii/Rugaciuni/Ceaslov/Vecernia/index.html
 +
 
 +
{{Rugăciuni}}
  
 
[[Categorie:Liturgică]]
 
[[Categorie:Liturgică]]
  
 +
[[el:Εσπερινός]]
 
[[en:Vespers]]
 
[[en:Vespers]]
 +
[[fr:Vêpres]]

Versiunea curentă din 27 martie 2021 19:01

Slujbele din Biserica Ortodoxă
Sfânta Liturghie
Slujbele zilei
Vecernia | Pavecernița | Miezonoptica
Privegherea de toată noaptea | Ceasurile | Utrenia
Alte slujbe
Acatistul | Paraclisul
Sfințirea mare a apei | Litia
Slujba Botezului-Creștinării
Hirotonirea | Slujba căsătoriei
Slujba de înmormântare | Parastasul

Vecernia (εσπερινός) este prima slujbă din Slujbele de peste zi slujite în Biserica Ortodoxă. Deoarece ziua liturgică începe la apus, Vecernia este slujită, în mod tradițional, seara devreme. Pentru multe parohii, vecernia este principala slujbă de seară.

Structura generală a Vecerniei mari

  • Vecernia mare se deschide de către preot cu Binecuvântat este Dumnezeul nostru... și apoi Rugăciunea Trisaghionului. (Notă: dacă Vecernia mare urmează imediat după Ceasul al IX-lea atunci Rugăciunea Trisaghionului este omisă.)
  • Este citit Psalmul proemial (Psalmul 103 Binecuvintează suflete al meu pe Domnul ...), în timpul căruia preotul citește în liniște cele șapte rugăciuni ale aprinderii candelelor.
  • Diaconul rostește Ectenia păcii.
  • Este cântată sau citită catisma zilei. După catismă, diaconul rostește Ectenia mică.
  • Pe glasul săptămânii respective sunt cântați Psalmii 140, 141, 129 și 116 (Doamne, strigat-am către Tine ...). Ultimele versuri sunt alternate cu stihira zilei sau perioadei liturgice respective. În timpul acestei citiri, diaconul sau preotul realizează cădirea principală.
  • Preotul sau diaconul fac Intrarea mică.
  • Este cântat imnul Lumină lină.
  • Este cântat prochimenul vecerniei. Dacă sunt programate citiri din Vechiul Testament, acestea urmează după prochimen.
  • Diaconul intonează Ectenia.
  • Este spusă rugăciunea de seară Învrednicește-ne, Doamne.
  • Diaconul intonează Ectenia cererii stăruitoare.
  • Preotul spune Rugăciunea plecării capetelor.
  • Sunt cântate stihirile de la Stihoavnă cu stihurile aferente.
  • În funcție de obiceiul locului este cântat sau citit imnul Sfântului Simeon de Dumnezeu Purtătorul (numit și Acum slobozește).
  • Este spusă Rugăciunea Trisaghionului.
  • Sunt cântate troparul zilei sau sfântului și troparul Născătoarei de Dumnezeu (cu excepția marilor sărbători, când troparul sărbătorii se cântă singur de trei ori).
  • Preotul dă binecuvântarea finală și face Încheierea mare.

Vecerniile

Forme de bază

Vecernia este slujită în trei forme de bază: Vecernia mare, Vecernia zilnică și Vecernia mică.

  • Vecernia mare urmează structura descrisă mai sus și se slujește sâmbătă seara sau în ajunul sărbătorilor cu cruce roșie.
  • Vecernia zilnică este o variantă abreviată a Vecerniei mari și este slujită în oricare zi din an în care nu se slujește Vecernia mare. În general, Vecernia zilnică este slujită doar de preot, fără asistență din partea diaconului, cu toate că există unele variații ale acestei practici. În astfel de cazuri, partea diaconului este realizată de preot. La Vecernia zilnică, de obicei este omisă Intrarea mică; sunt mai puține stihire inserate în Doamne, către Tine am strigat; iar Ectenia care urmează după prochimen este abreviată și mutată după tropar (apolytikion). Slujba se termină cu Încheierea mică.
  • Vecernia mică este slujită doar în zilele când se slujește și Privegherea de toată noaptea. Vecernia mică este identică în formă cu Vecernia zilnică, dar nu conține ectenia păcii, catisma și ectenia mică de după catismă, ectenia cererii stăruitoare și Rugăciunea plecării capetelor. În plus, ectenia care urmează după apolytikion este și ea abreviată. La "Doamne, către Tine am strigat" nu sunt mai mult de patru stihire, și spre deosebire de Vecernia mare și de cea zilnică, porțiunile variabile ale Vecerniei mici nu sunt niciodată o combinație din mai multe izvoare (cum ar fi o dublă sărbătorire din minei sau combinarea mineiului cu octoihul).

Forme speciale

  • Vecernia zilnică pascală se slujește în zilele săptămânii din Postul Mare, în afara zilelor în care se slujește Liturghia Darurilor mai înainte sfințite. În serile de luni până joi, forma generală a Vecerniei zilnice este modificată prin includerea unor tropare (apolytikia) și metanii pascale speciale, rugăciuni speciale pascale (inclusiv Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul) și citiri adiționale din Psaltire. În plus, este omisă Ectenia finală. Vinerea seara sunt incluse troparele pascale și Ectenia finală.
  • Vecernia pascală duminicală este slujită în serile de duminică din Postul Mare. Slujba începe cu Vecernia Mare. După Intrarea mică, este cântat unul din cele două prochimene mari pascale urmate de rugăciunea Binevoiește, Doamne. Restul slujbei respectă ordinea Vecerniei zilnice pascale cu modificări minore.
  • Vecernia iertării este slujită în seara Duminicii Iertării și este prima slujbă din Postul Mare. Vecernia iertării respectă rânduiala Vecerniei duminicale pascale dar după prochimenul mare, clerul își schimbă hainele strălucitoare cu cele întunecate iar corul începe să folosească glasurile pascale distincte. După Încheiere, comunitatea credincioșilor celebrează frumosul și mișcătorul ritual al iertării reciproce. Vezi și Postul Mare.
  • Vecernia din Duminica Ortodoxiei este slujită în seara primei duminici din Postul Mare (Duminica Ortodoxiei). În mod tradițional, aceasta ar trebui să respecte structura Vecerniei duminicale pascale; în America de Nord s-a răspândit obiceiul ca toate parohiile și misiunile ortodoxe dintr-un loc să prăznuiască Duminica Ortodoxiei printr-o Vecernie specială pan-ortodoxă, împreună-slujită de toți clericii jurisdicțiilor reprezentate. Cu toate că forma acestei Vecernii diferă de la un loc la altul, adesea conține procesiuni cu sfintele icoane și repetă o formă abreviată a Sinodiconului Ortodoxiei adoptat la Sinodul VII Ecumenic. Adesea, după această Vecernie urmează o masă pascală frățească la care participă toți credincioșii.
  • Vecernia din Vinerea Mare (numită uneori și Vecernia scoaterii cuielor) respectă structura obișnuită a Vecerniei mari, dar nu conține catisma și cuprinde o citire atât din Apostol cât și din Evanghelie după citirile din Vechiul Testament. În timpul acestei slujbe, clerul scoate icoana trupului lui Hristos de pe cruce și o aduce în mijlocul bisericii unde o înfășoară într-o țesătură albă. Apoi, epitaful este așezat în mormânt și cinstit de credincioși.
  • Vecernia Cinei este slujită în seara Sfintelor Paști. Respectă structura Vecerniei mari. După prochimen se citește Evanghelia mormântului gol (Ioan [20,19-25]). Există obiceiul ca această pericopă evanghelică să fie citită în mai multe limbi, ceea ce demonstrează caracterul universal al Veștii celei Bune a biruinței lui Hristos asupra păcatului și morții. De asemenea, există obiceiul ca preoții și credincioșii să înconjoare biserica în timp ce cântă stihirile de la stihoavnă.
  • Vecernia plecării genunchilor este slujită în seara Cincizecimii. În timpul acesteia este reintrodus obiceiul îngenuncherii - o poziție de pocăință care este eliminată în timpul celebrării glorioase și pline de bucurie a Sfintelor Paști - în viața liturgică a Bisericii. Preotul spune câteva "rugăciuni ale plecării genunchilor" în timp ce credincioșii stau în genunchi.

Privegherea de toată noaptea

În seara unor sărbători importante, Vecernia mare poate fi combinată cu alte slujbe în ceea ce se numește Privegherea de toată noaptea.

Liturghia Darurilor mai înainte sfințite

În miercurile și vinerile din Postul Mare și luni, joi și vineri din Săptămâna Mare, Vecernia cuprinde și împărțirea Euharistiei împreună cu unele elemente din Sfânta Liturghie formând Liturghia Darurilor mai înainte sfințite.

Sfânta Liturghie cu vecernie

Vecernia mare este urmată de Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare în Joia Mare și în Sâmbăta Mare. Această combinare mai este slujită și în ajunul Nașterii Domnului și al Epifaniei când aceste sărbători se întâmplă să fie în altă zi a săptămânii decât duminică sau luni. În conformitate cu unele tradiții, atunci când Bunavestire cade în zilele de lucru ale săptămânii din Postul Mare sau în primele trei zile din Săptămâna Mare, Sfânta Liturghie de sărbătoare a Sfântului Ioan Gură de Aur se combină cu Vecernia mare amândouă slujindu-se în ziua sărbătorii împreună.

Sfânta Liturghie de seară

Începând cu 1975 Arhiepiscopia Creștină Ortodoxă Antiohiană a Americii de Nord a permis parohiilor din jurisdicția sa să prăznuiască anumite sărbători importante care cad în alte zile decât duminică și luni printr-o Sfântă Liturghie de seară slujită în ajunul sărbătorii. Liturghia de seară combină Vecernia mare cu Sfânta Liturghie de sărbătoare într-un mod puțin diferit față de Sfânta Liturghie cu vecernie tradițională. Această formă a fost dezvoltată de Departamentul de Liturgică și Traduceri al arhiepiscopiei.

Introducerea Sfintei Liturghii de seară este considerată de unii ca o adaptare pastorală rezonabilă la realitatea vieții americane și occidentale în general—datorită obligațiilor de muncă și școală majoritatea familiilor nu-și pot modifica programul astfel încât să participe la Sfânta Liturghie de dimineață. Alții argumentează că aceasta este o inovație care rupe ciclul liturgic și continuă un trend negativ de scurtare a slujbelor.

Înțelesul teologic al Vecerniei

Slujba Vecerniei (prima slujbă a zilei liturgice) este menită să ne amintească vremea Vechiului Testament, crearea lumii, căderea în păcat a primilor oameni, alungarea lor din Rai, pocăința lor și rugăciunea lor pentru mântuire, nădejdea oamenilor în venirea unui Mântuitor, potrivit făgăduinței lui Dumnezeu și împlinirea acelei făgăduințe.

Slujba începe cu deschiderea Ușilor Împărătești și cu cădirea în tăcere a Sfintei Mese și a Sfântului Altar, astfel că mireasma de tămâie pătrunde în toate colțurile Sfântului Altar. Cădirea în tăcere simbolizează începutul facerii lumii. Duhul lui Dumnezeu „se poartă” pe deasupra lumii materiale originare, „pământul netocmit și gol” despre care vorbește Cartea Facerii și suflă asupra lui putere de viață făcătoare, dar cuvântul creator al lui Dumnezeu nu se făcuse încă auzit.

Psalmul 103 descrie crearea lumii și slăvește înțelepciunea lui Dumnezeu.

În vreme ce acesta se cântă „Doamne, strigat-am” și ceilalți psalmi (140, 141, 129 și 116), preotul iese din Altar și cădește mai departe întreaga Biserică și pe toți credincioșii adunați. Prin acest gest sfințit nu se face doar amintirea facerii lumii, ci și a vieții binecuvântate a primilor oameni în grădina Raiului, când Însuși Domnul Dumnezeu mergea prin mijlocul lor. Ușile Împărătești deschise arată faptul că porțile Raiului erau atunci deschise tuturor.

Apoi Ușile Împărătești se închid, simbolizând înșelarea omului de către diavol și căderea lui în păcat prin încălcarea voii lui Dumnezeu. Din pricina căderii lor, omenirea a fost lipsită de viața binecuvântată din Rai. Primii oameni au fost alungați, iar porțile Raiului li s-au închis. Diaconul iese din Sf. Altar și stă înaintea Ușilor Împărătești închise, precum Adam înaintea porții pecetluite a Raiului, și cântă Ectenia Mare, cerând ca „pacea de sus” să ne fie trimisă și ca Domnul să mântuiască sufletele noastre.

În timpul ecteniei, diaconul cădește încă o dată biserica. Toată această perioada a sfintei slujbe, de la deschiderea Ușilor Împărătești la rugăciunile cuprinse în Ectenia Mare și la cântarea psalmilor reprezintă starea căzută a omenirii, în care aceasta a ajuns datorită căderii în păcat a protopărinților noștri. Odată cu păcatul au intrat în viața noastră lipsurile, durerea și suferința. Simțim remușcări amintindu-ne de faptul că am plecat urechea la sfatul nelegiuit al diavolului. Îi cerem iertare lui Dumnezeu pentru păcatele noastre și eliberarea de toate necazurile; ne punem toată nădejdea în milostivirea lui Dumnezeu. Această a doua cădire simbolizează jertfele aduse lui Dumnezeu în vremea Vechiului Testament și rugăciunile oamenilor aduse înaintea lui Dumnezeu.

Versetele vetero-testamentare ale Psalmilor de la "Doamne, strigat-am către Tine" alternează cu imne din perioada neo-testamentară, alcătuite în cinstea sfântului sau a praznicului zilei. Ultimul verset sau strofă este așa-numitul Theotokion sau Dogmatikon (tropar dogmatic), numit astfel pentru că este cântat în cinstea Născătoarei de Dumnezeu și cuprinde prezentarea dogmei Întrupării Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria.

În vremea cântării acestui tropar, se face Intrarea Mică. Acum strana cântă un imn închinat Fiului lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos, "Lumină lină". În acest imn, Fiul lui Dumnezeu este numit Lumină lină a sfintei slave a Tatălui Ceresc, căci El nu a venit pe pământ în deplinătatea slavei Sale dumnezeiești, ci în strălucirea blândă, lină a acesteia. Imnul mai spune și că El nu poate fi mărit și slăvit cum se cuvine de gurile păcătoșilor, ci numai „cu glasuri cuvioase”. Intrarea mică amintește credincioșilor cum drepții Vechiului Testament au așteptat venirea Mântuitorului, încrezându-se pe deplin făgăduinței lui Dumnezeu, care Se descoperea atunci doar prin preînchipuiri și profeții, și cum El a venit în lume pentru mântuirea oamenilor. Cădirea de la Intrarea mică semnifică prezența Duhului Sfânt în Biserică. Binecuvântarea cu semnul Crucii arată că prin Crucea Domnului ni s-au deschis iarăși ușile Raiului.

Hristos este lăudat ca Lumina ce luminează întunericul omenirii, Lumina cea neînserată a lumii și a Împărăției lui Dumnezeu.

Se cântă prochimenul, iar cu ocazia praznicelor mai mari sunt introduse acum citiri din Scriptură – fragmente de profeții sau preînchipuiri ale momentului prăznuit sau învățături edificatoare legate de sfântul pomenit în ziua respectivă.

Vecernia se sfârșește cu citirea sau cântarea rugăciunii Sfântului Simeon de Dumnezeu Purtătorul, "Acum slobozește". Această rugăciune este urmată de citirea Trisaghionului și a Rugăciunii domnești, după care se cântă imnul Bunei-Vestiri, cu care îngerul a întâmpinat-o pe Maica Domnului: "Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te!...," sau troparul praznicului și la urmă întreita cântare a rugăciunii Psalmistului: "Fie numele Domnului binecuvântat de acum și până-n veac." Apoi se cântă Psalmul 33 până la versetul: "Iar cei ce-L caută pe Domnul nu se vor lipsi de tot binele." Urmează binecuvântarea preotului: "Binecuvântarea Domnului [să fie] peste voi toți cu al Său har și cu a Sa iubire de oameni totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor."

Slujba ne îndeamnă să medităm la cuvântul lui Dumnezeu și slăvește iubirea Sa de oameni. Ne povățuiește și ne îngăduie să aducem laudă lui Dumnezeu pentru evenimentele sau persoanele a căror amintire este evocată și prăznuită în Biserică. Ne pregătește pentru somnul nopții și pentru zorii zilei următoare. În ajunul Sfintei Liturghii, începe mișcarea către deplinătatea unirii cu Dumnezeu în Sfintele Taine.

Surse

Legături externe


Rugăciuni
Rugăciuni cotidiene
Rugăciunea de dimineață | Rugăciunea de seară | Rugăciunea de Luni | Rugăciunea de Marți | Rugăciunea de Miercuri | Rugăciunea de Joi | Rugăciunea de Vineri | Rugăciunea de Sâmbătă | Rugăciunea de Duminică | Troparele de umilință | Tatăl nostru - Rugăciunea domnească | Crezul – Simbolul Credinței | Imnul Sfintei Fecioare (Axionul) | Rugăciunea Sfântului Vasile cel Mare | Canon către Maica Domnului | Rugăciunea Sfântului Ioan Damaschinul
Rânduiala celor șapte laude
Miezonoptica din toate zilele | Rânduiala Miezonopticii din duminici | Utrenia | Ceasul întâi | Ceasul al treilea | Mijloceasul al treilea | Ceasul al șaselea | Mijloceasul al șaselea | Obednița | Troparele de peste săptămână | Rânduiala mesei | Rânduiala Panaghiei | Ceasul al nouălea | Mijloceasul al nouălea | Vecernia | Pavecernița Mare | Pavecernița Mică
Troparele liturgice
Binecuvântările Învierii | Binecuvântările morților | Troparele și condacele Triodului | Troparele și condacele Penticostarului | Troparele și condacele Mineiului | Troparele Învierii | Troparele Născătoarei de Dumnezeu | Troparele de peste săptămână
Rânduiala Sfintei Împărtășanii
Rugăciunile dinaintea Împărtășirii | Rugăciunile după Sfânta Împărtășire
Rugăciuni la diferite trebuințe
Rugăciune la începerea lucrului | Rugăciunea după sfârșitul lucrului | Rugăciunea copiilor pentru părinți | Rugăciunea părinților pentru copii | Rugăciunea pentru frați și surori | Rugăciunea soților unul pentru altul | Rugăciunea pentru părintele duhovnicesc | Rugăciunea înaintea mesei de dimineață și prânz | Rugăciunea după masa de dimineață și prânz | Rugăciunea înainte de masa de seară | Rugăciunea după masa de seară | Rugăciunea pentru elevi și studenți | Rugăciunea pentru cei bolnavi | Rugăciunea pentru cei răposați