Veșnicie
Versiunea din 31 august 2011 12:55, autor: Vladimir-Adrian (Discuție | contribuții) (legături interne)
Acest articol sau paragraf este o ciornă.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor completându-l cu informațiile și referințele care lipsesc pentru a-l transforma într-un articol adevărat.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor completându-l cu informațiile și referințele care lipsesc pentru a-l transforma într-un articol adevărat.
Veşnicie (gr. aιώνιος, lat. aeternus = durata nelimitata a timpului, veacul viitor). Pentru Biserică, veşnicia reprezintă capătul şi scopul final al devenirii creaţiei şi mişcării timpului, fixarea acestuia în eternitate prin depăşirea timpului ce va avea loc odată cu a doua venire a lui Iisus Hristos.
Concepţia Bisericii despre veşnicie
Spre deosebire de religiile naturale, care considera ca timpul are o mişcare ciclica, Creştinismul arată că mişcarea timpului are sensul de stabilitate în eternitate, a devenirii voite de Dumnezeu. Pentru Sfinţii Părinţi, veşnicia înseamnă permanenţa în sfinţenie.
Veşnicia este un atribut al lui Dumnezeu (Rom. 1,20[1] ;16,26[2])
Note
- ↑ Cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii, înţelegându-se din făpturi, adică veşnica Lui putere şi dumnezeire, aşa că ei sa fie fără cuvânt de apărare,
- ↑ Iar acum arătată prin Scripturile proorocilor, după porunca veşnicului Dumnezeu şi cunoscuta la toate neamurile spre ascultarea credinţei,
