Modificări

Salt la: navigare, căutare

Veșminte

2.301 octeți adăugați, 31 ianuarie 2014 03:26
probleme terminologice, mici completari
Într-un anumit sens, veșmintele clericale sunt un fel de uniformă, permițând identificarea purtătorului după slujba și rangul său, dar ele au și o funcție spirituală, creând pentru credincioși o atmosferă favorabilă înțelegerii faptului că, în Biserică, creștinul caută să se apropie mereu mai mult de Împărăția Cerurilor. Astfel, prin purtarea veșmintelor acestora, clericii devin ei înșiși [[icoană|icoane]] ale Domnului [[Iisus Hristos]] și ale [[înger]]ilor Săi, slujind la unicul [[altar]] al lui Dumnezeu.
 
==Veșminte ne-liturgice==
**În practica românească, crucea este o distincţie dată de episcop unei preot înălţat la rangul de "iconom stavrofor" (purtător de cruce).
*[[Scufia]] sau fesul: un acoperământ pentru cap, cu marginile moi; poate fi conic (stil rusesc) [http://www.orthphoto.net/photo/200612/12573.jpg] sau plat (stilul grecesc). În [[Biserica Ortodoxă Română]], preoții poartă doar scufia. [http://www.ortodoxmall.ro/imagini/fes%20pr.jpg].
*[[Potcap]]ul (gr. "camilafca"): un fel de pălărie tare; poate fi cilindrică, cu o margine conică aplatizată în vârf (după stilul grecesc - purtată de preoții căsătoriți) [http://www.nikitatailor.com/shop/products/big/pNF4EKB.jpg] sau plată, cu o margine mai mare în partea de sus (stilul rusesc) [http://www.nikitatailor.com/shop/products/big/pf1IKUy.jpg], ori pur și simplu cilindrică și plată în partea de sus (stilul sârbesc). În tradiția românească, preoții căsătoriți nu se disting de ceilalți prin veșmintele purtate.
'''Notă''': Unele din aceste veșminte pot fi purtate în cursul slujbelor bisericești.
*[[Anteriu]]l sau ''dulama'': Haină lungă, purtată pe dedesubt (a se vedea mai sus). Monahii îl poartă tot timpul.
*[[Brâu]]l călugăresc [http://www.orthphoto.net/photo.php?id=39808&id_jezyk=1]: spre deosebire de brâul preoțesc, este un fel de curea confecționată din piele; monahii îl poartă tot timpul, fiind astfel "încinși cu puterea adevărului", spre "mortificarea trupului și înnoirea duhului"; brâul monahal simbolizează mortificarea trupului prin asceză, pentru că este făcut din pielea unui animal mort. *[[Paraman]]ul este o bucată de stofă brodată cu însemnele Patimilor Mântuitorului pe care monahii o poartă pe sub anteriu, legată de spate cu niște șireturi lungi. Este purtată doar de monahii (și monahiile) care au primit [[tundere]]a în monahism (schima mică).
*[[Pieptar]]ul: un veșmânt scurt, fără mâneci, purtat peste anteriu. [http://www.orthphoto.net/photo.php?id=38485&id_jezyk=1]. Acesta poate fi purtat și de către preoții căsătoriți, dar de regulă aceștia nu îl poartă. Monahii îl poartă tot timpul.
*[[Rasa]] (sau ''giubeaua'', cu un termen mai vechi): Haină lungă și largă, purtată pe deasupra (vezi mai sus). Monahii o poartă în timpul slujbelor bisericești.
*[[Scufia]]: a se vedea mai sus. În practica monastică grecească, și aceasta poate fi tare și plată (stilul grecesc, în timpul slujbelor) [http://www.holytransfigurationmonastery.com/clothing/images/large/hscoufo_l.jpg] sau moale (stilul grecesc, în afara slujbelor) [http://www.holytransfigurationmonastery.com/clothing/images/large/scoufo_t.jpg]. Purtată de monahi în afara slujbelor bisericești.
*[[Culion]]ul Cuculiul (culionul) schimonahilor: O bucată lungă, neagră de material care coboară spre spate, cu două fâșii subțiri care vin în față (cam [http://www.orthphotoholytransfigurationmonastery.netcom/sites/default/files/imagecache/med1/vestments/photoKoukouli_side_600.php?id=27027&id_jezyk=1 jpg aşa]); este acoperământul pentru cap (ca un fel de glugă) purtat în mod tradițional de schimonahi, precum și de patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse și de alți ierarhi ortodocși.*[[Apostolnic]]ul sau ''epimandylion''-ul este vălul monahal purtat în mod obișnuit de novice și călugărițe în tradiția greacă și în Biserica Ortodoxă Rusă ([http://en.wikipedia.org/wiki/File:Ekaterina_Konstantinova.jpg]). Acoperă în întregime capul, cu excepția feței, precum și gâtul și umerii și poate fi purtat uneori împreună cu scufia. În tradiția românească, novicele poartă o basma obișnuită, legată pe după gât, iar vălul este purtat de rasofore, monahii și schimonahii practic întotdeauna atașat de scufia tare ("coif").*[[Camilafca]] (''epanokalymavchion'' sau ''epanokameloukion''): un fel de văl lung, purtat peste potcap ("camilafca " din practica grecească), fără să fie însă atașat de aceasta [http://www.orthphoto.net/photo.php?id=23925&id_jezyk=1]. În tradiția românească, terminologia este puțin diferită: Termenii culion și scufie sunt folosiți ca sinonime, iar camilafca-potcap din tradiția greacă și slavă este și ea asimilată acestora. Astfel, vălul Vălul purtat peste potcap (care în traducere literală ar însemna "peste camilafcă") a luat numele de camilafcă [http://www.orthphoto.net/photo.php?id=18281&id_jezyk=1#].
:''Klobuk'': un văl atașat de potcap care coboară peste spate, este regula în practica slavă. Este purtat de monahi în timpul slujbelor (practica slavă). În tradiția românească, acest văl se numește tot camilafcă.
**Mitropoliții din tradiția slavă poartă un văl alb și o cruce atașată de acesta [http://www.pravoslavie.ru/sas/image/100198/19863.p.jpg], iar arhiepiscopii poartă o cruce atașată de vălul negru [http://ocaphoto.oca.org/filetmp/2005/May/1001/Detail/DSC_0002.jpg] <ref> În tradiția românească, Mitropoliții poartă o cruce atașată de camilafcă, și numai Patriarhul poartă camilafcă albă (și se îmbracă în alb complet) </ref>.
*'''Nota bene''': În anul 2012, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a emis o Hotărâre (nr. 5274/2012) prin care stabileşte o regulă unitară de folosire a veşmintelor şi însemnelor arhiereşti, precum şi a culorilor liturgice recomandate pentru fiecare praznic, prilej sau perioadă liturgică. <ref>[http://www.patriarhia.ro/_layouts/images/File/5274%20%282012%29%20Folosire%20vesminte.pdf Hotărârea nr. 5274 din 5 iulie 2012 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în legătură cu modalitatea unitară de folosire a mantiei și mitrei, precum și a veșmintelor arhierești de culori diferite, de către Înaltpreasfințiții și Preasfințiții Părinți ierarhi în timpul serviciilor religioase, în acord cu practica din celelalte Biserici Ortodoxe]. </ref>
 
==Particularități locale și probleme terminologice==
 
Veșmintele liturgice și neliturgice folosite de clerici și de monahi sunt în general aceleași pentru toate Bisericile Ortodoxe. Există însă unele particularități locale, unele veșminte având forme diferite în tradiții diferite. Tradițiile liturgice cele mai dezvoltate sunt respectiv cea greacă și cea rusă, însă fiecare Biserică Ortodoxă are unele particularități. În ceea ce privește tradiția românească, aceasta s-a dezvoltat la intersecția între cea greacă și cea slavă, ținând seama și de contextul istoric românesc.
 
Traducerea termenilor în limba română (alternativ sau simultan din greacă și din slavonă) a dus la unele deplasări de sens care fac relativ dificil de urmărit echivalența termenilor în diferitele tradiții, mai ales în privința veșmintelor monahale și a veșmintelor neliturgice ale clerului de mir.
 
În denumirea articolelor privind fiecare obiect de îmbrăcăminte vor fi folosite în cadrul OrthodoxWiki denumirile cele mai accesibile publicului de limbă română, pornind de la tradiția vestimentară și liturgică românească.
==A se vedea şi==
6.119 modificări

Meniu de navigare