Veșminte: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Veşminte liturgice)
(Veșminte ne-liturgice: culionul)
(Nu s-au afișat 37 de versiuni intermediare efectuate de alți 7 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere_EN}}
 
 
{{liturghia}}
 
{{liturghia}}
Since the earliest times, '''vestments''' have been worn by Christian [[clergy]] in the performance of both the divine services and other functions of the clergy.  Depending on their purpose and function, the vestment consists usually of very fine clothing which clergy wear in the course of their ministry.  Some are reminiscent of the royal vesture of the kingdoms of history, and some derive their shape and function from Scripture. Their primary purpose is for the spiritual edification of the Church.
+
{{Cler}}
 +
Din timpurile Bisericii primare, clericii creștini au purtat '''veșminte''' speciale când celebrau atât slujbele bisericești, cât și celelalte funcții clericale. În funcție de scopul și funcția lor, veșmintele clericale consistă de regulă din piese de îmbrăcăminte speciale pe care clericii le purtau în cursul slujirii lor. Unele din acestea sunt asemănătoare cu cele purtate de regi sau împărați de-a lungul istoriei, în timp ce forma și rolul altora este indicat chiar în [[Sfânta Scriptură|Scriptură]]. Scopul lor principal este creșterea duhovnicească a Bisericii.
  
In one sense, vestments function as a uniform, identifying their wearer by his office and function, but they also serve the spiritual function of helping to bring the faithful into the atmosphere of understanding that in the Church, the Christian seeks to move ever more deeply into the Kingdom of Heaven. Thus, the wearing of vestments helps to render the clergy as [[icons]] of our [[Lord]] and his [[angels]], serving at the one [[altar]] of God.
+
Într-un anumit sens, veșmintele clericale sunt un fel de uniformă, permițând identificarea purtătorului după slujba și rangul său, dar ele au și o funcție spirituală, creând pentru credincioși o atmosferă favorabilă înțelegerii faptului că, în Biserică, creștinul caută să se apropie mereu mai mult de Împărăția Cerurilor. Astfel, prin purtarea veșmintelor acestora, clericii devin ei înșiși [[icoană|icoane]] ale Domnului [[Iisus Hristos]] și ale [[îngeri]]lor Săi, slujind la unicul [[altar]] al lui Dumnezeu.
  
Vestments and other distinctive clerical clothing are used in both the [[Byzantine Rite|Eastern]] and [[Western Rite|Western]] rites of the [[Orthodox Church]].
+
==Veșminte ne-liturgice==
  
==Eastern Rite==
+
*[[Anteriu]]l (var. antereu) sau sutana sau reverenda: un veșmânt lung, ajustat pe corp, purtat pe dedesubt, dar fără nasturi în față, precum cel roman.[http://www.kwvestments.com/images/103ant_exo.jpg]
===Non-liturgical===
+
*[[Rasă|Rasa]]: Veșmânt lung, larg purtat pe deasupra.[http://www.kwvestments.com/images/102ant_exo.jpg].
*[[Anteri]]/Podrjaznik: Inner cassock, but does not have buttons down the front like the Roman cassock [http://www.kwvestments.com/images/103ant_exo.jpg]
+
*[[Cruce pectorală|Crucea pectorală]]:
*[[Exorasson]]/Ryassa/Jibbee: Outer cassock; a large, flowing garment [http://www.kwvestments.com/images/102ant_exo.jpg]
+
**În Ortodoxia slavă, în general, crucea pectorală[http://www.orthphoto.net/photo.php?id=36728&id_jezyk=1] este însemnul distinctiv al [[preot]]ului; majoritatea preoților, în special din tradiția rusească, poartă o cruce simplă, de culoare argintie (cel mai adesea dintr-un aliaj de cupru și cositor); crucile de aur cu pietre prețioase sunt conferite clericilor ca distincții speciale ; cea mai înaltă distincție care poate fi acordată unui preot este dreptul de a purta și o a doua cruce pectorală.
*[[Pectoral cross]]: In much of Slavic Orthodoxy, the pectoral cross is the sign of a priest; a plain silvertone (usually pewter) cross is common to most priests, especially of the Russian tradition; the gold and jeweled pectoral crosses are given as awards to clergy; the highest award that can be given to a priest is a second pectoral cross (i.e., the priest may wear two pectoral crosses).  In Greek practice, the pectoral cross is awarded only when a priest is elevated to the rank of [[archpriest|Oikonomos]], and there is no distinction made between various levels of crosses.
+
**În practica grecească, crucea pectorală se acordă doar atunci când preotul este înălțat la rangul de [[Iconom (preot)|iconom]], și nu se face distincție între diferitele tipuri de cruce purtate.
*[[Skouphos]]/skufiya/skoufia/skouphia/skoupho: a soft-sided cap, may be peaked (Russian style) [http://oag.ru/images/icon/20030416-200136-Father_Alexey_s2.jpg] or flat (Greek style).
+
**În practica românească, crucea este o distincție dată de episcop unei preot înălțat la rangul de „iconom stavrofor” (purtător de cruce).
*[[Kalymavchion]]/kamalavka/kalimafi/kameloukion/kamelaukion: a stiff hat, may be cylindrial with flattened conical brim at the top (Greek style, for married priests) [http://www.nikitatailor.com/shop/products/big/pNF4EKB.jpg], flared and flat at the top (Russian style) [http://www.nikitatailor.com/shop/products/big/pf1IKUy.jpg], or cylindrical and flat at the top (Serbian style)
+
*[[Scufia]] sau fesul: un acoperământ pentru cap, cu marginile moi; poate fi conic (stil rusesc)[http://www.orthphoto.net/photo/200612/12573.jpg] sau plat (stilul grecesc). În [[Biserica Ortodoxă Română]], preoții poartă doar scufia.[http://www.ortodoxmall.ro/imagini/fes%20pr.jpg].
 +
*[[Potcap]]ul (gr. „camilafca”): un fel de pălărie tare; poate fi cilindrică, cu o margine conică aplatizată în vârf (după stilul grecesc - purtată de preoții căsătoriți)[http://www.nikitatailor.com/shop/products/big/pNF4EKB.jpg] sau plată, cu o margine mai mare în partea de sus (stilul rusesc) [http://www.nikitatailor.com/shop/products/big/pf1IKUy.jpg], ori pur și simplu cilindrică și plată în partea de sus (stilul sârbesc). În tradiția românească, preoții căsătoriți nu se disting de ceilalți prin veșmintele purtate.
 +
*[[Culion]]ul: un potcap mic sau înalt, rotund, de catifea și fără boruri, purtat pe cap de preoți, călugări și călugărițe.
 +
'''Notă''': Unele din aceste veșminte pot fi purtate în cursul slujbelor bisericești.
  
'''Note''': Some of these may be worn during the course of liturgical services
+
==Veșminte monastice==
 +
Deși nu toți monahii sunt propriu-zis clerici, și aceștia poartă anumite veșminte care îi disting de restul credincioșilor.
  
===Monastic===
+
*[[Anteriu]]l sau ''dulama'':  Haină lungă, purtată pe dedesubt (a se vedea mai sus). Monahii îl poartă tot timpul.
*[[Anteri]]/Zostiko/PodrjaznikInner cassock (see above).  Worn by monastics at all times.
+
*[[Brâu]]l călugăresc[http://www.orthphoto.net/photo.php?id=39808&id_jezyk=1]: spre deosebire de brâul preoțesc, este un fel de curea confecționată din piele; monahii îl poartă tot timpul, fiind astfel „încinși cu puterea adevărului”, spre „mortificarea trupului și înnoirea duhului”; brâul monahal simbolizează mortificarea trupului prin asceză, pentru că este făcut din pielea unui animal mort.
*[[Vest]]: Worn over the Anteri [http://www.holytransfigurationmonastery.com/clothing/images/large/vest_f.jpg]. This can be worn by married priests, but usually isn'tWorn by monastics at all times.
+
*[[Paraman]]ul este o bucată de stofă brodată cu însemnele Patimilor Mântuitorului pe care monahii o poartă pe sub anteriu, legată de spate cu niște șireturi lungi. Este purtată doar de monahii (și monahiile) care au primit [[tundere]]a în monahism (schima mică).
*[[Exorasson]]/Ryassa/Jibbee: Outer cassock (see above). Worn by monastics during services.
+
*[[Pieptar]]ul: un veșmânt scurt, fără mâneci, purtat peste anteriu.[http://www.orthphoto.net/photo.php?id=38485&id_jezyk=1]. Acesta poate fi purtat și de către preoții căsătoriți, dar de regulă aceștia nu îl poartă. Monahii îl poartă tot timpul.   
*[[Skouphos]]/skufiya/skoufia/skouphia/skoupho: see above. In Greek monastic practise, may also be hard and flat (Greek style, in services) [http://www.holytransfigurationmonastery.com/clothing/images/large/hscoufo_l.jpg] or soft (Greek style, out of services) [http://www.holytransfigurationmonastery.com/clothing/images/large/scoufo_t.jpg]. Worn by monastics out of services.
+
*[[Rasa]] (sau ''giubeaua'', cu un termen mai vechi): Haină lungă și largă, purtată pe deasupra (vezi mai sus). Monahii o poartă în timpul slujbelor bisericești.  
*[[Veil]] (Koukoulion): A black piece of material that comes down the back of a monastic, and has two thin strips coming off the side. [http://www.holytransfigurationmonastery.com/clothing/images/large/koukouli.jpg]
+
*[[Scufia]]: a se vedea mai sus. În practica monastică grecească, și aceasta poate fi tare și plată (stilul grecesc, în timpul slujbelor) sau moale (stilul grecesc, în afara slujbelor). Purtată de monahi în afara slujbelor bisericești.
*[[Epanokalymavchion]] or Epanokameloukion: In Greek practise, the veil is placed on top of a kalymavchion, but is not attached to it. Worn by Greek-practise monastics in services.
+
*Cuculiul (culionul) schimonahilor: O bucată lungă, neagră de material care coboară spre spate, cu două fâșii subțiri care vin în față[http://www.holytransfigurationmonastery.com/sites/default/files/imagecache/med1/vestments/Koukouli_side_600.jpg]; este acoperământul pentru cap (ca un fel de glugă) purtat în mod tradițional de schimonahi, precum și de patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse și de alți ierarhi ortodocși.
*[[Klobuk]]: a veil attached to a kalymavchion with a veil that extends over the back, the standard in Slavic practise. Worn by Slav-practise monastics in services.
+
*[[Apostolnic]]ul sau ''epimandylion''-ul este vălul monahal purtat în mod obișnuit de novice și călugărițe în tradiția greacă și în Biserica Ortodoxă Rusă ([http://en.wikipedia.org/wiki/File:Ekaterina_Konstantinova.jpg]). Acoperă în întregime capul, cu excepția feței, precum și gâtul și umerii și poate fi purtat uneori împreună cu scufia. În tradiția românească, novicele poartă o basma obișnuită, legată pe după gât, iar vălul este purtat de rasofore, monahii și schimonahii practic întotdeauna atașat de scufia tare („coif”).
**Slavic metropolitans wear a white klobuk [http://www.oca.org/Images/HolySynod/portraits/met.theo.jpg], with Archbishops having a cross on their klobuk [http://ocaphoto.oca.org/filetmp/2005/May/1001/Detail/DSC_0002.jpg]; Greek bishops generally do not have these distinctions.
+
*[[Camilafcă|Camilafca]] (''epanokalymavchion'' sau ''epanokameloukion''): un fel de văl lung, purtat peste potcap („camilafca” din practica grecească), fără să fie însă atașat de aceasta [http://www.orthphoto.net/photo.php?id=23925&id_jezyk=1]. În tradiția românească, terminologia este puțin diferită: Termenii culion și scufie sunt folosiți ca sinonime, iar camilafca-potcap din tradiția greacă și slavă este și ea asimilată acestora. Vălul purtat peste potcap (care în traducere literală ar însemna „peste camilafcă”) a luat numele de camilafcă [http://www.orthphoto.net/photo.php?id=18281&id_jezyk=1#].
 +
:''Klobuk'': un văl atașat de potcap care coboară peste spate, este regula în practica slavă. Este purtat de monahi în timpul slujbelor (practica slavă). În tradiția românească, acest văl se numește tot camilafcă.
 +
**Mitropoliții din tradiția slavă poartă un văl alb și o cruce atașată de acesta [http://www.pravoslavie.ru/sas/image/100198/19863.p.jpg], iar arhiepiscopii poartă o cruce atașată de vălul negru<ref>În tradiția românească, Mitropoliții poartă o cruce atașată de camilafcă, și numai Patriarhul poartă camilafcă albă (și se îmbracă în alb complet)</ref>.
 +
:[[Mantia (călugărească)|Mantia]]: E un veșmânt lung și larg, dintr-un material plisat, „ca o îmbrăcăminte de raze”, un fel de pelerină bogată, purtat peste rasă, de regulă la slujbele bisericești [http://www.orthphoto.net/photo.php?id=26473&id_jezyk=1].
  
===Veşminte liturgice===
+
==Veșminte liturgice==
 
Pentru [[diacon]]:
 
Pentru [[diacon]]:
*[[Stihar]]: este o haină lungă până la pământ, amintind de veșmântul purtat la [[Botez]]; pentru diaconi, stiharul este de regulă făcut dintr-un brocart bogat ornamentat.  
+
*[[Stihar]]: este o haină lungă până la pământ, amintind de veșmântul purtat la [[Botez]]; pentru diaconi, stiharul este de regulă făcut dintr-un brocart bogat ornamentat [http://www.manastireapasarea.ro/images/vesmant-diaconesc.jpg].  
 
*[[Orar]]ul: este o fâșie de pânză, purtată peste umărul stâng; în practica slavă, diaconii pot primi dublul orar (un orar mai lung) ca o distincție aparte, care este purtat peste umărul stâng, apoi înfășurat în jurul pieptului și adus înapoi în față peste umărul stâng; în practica grecească și românească, toți diaconii poartă orarul dublu.  
 
*[[Orar]]ul: este o fâșie de pânză, purtată peste umărul stâng; în practica slavă, diaconii pot primi dublul orar (un orar mai lung) ca o distincție aparte, care este purtat peste umărul stâng, apoi înfășurat în jurul pieptului și adus înapoi în față peste umărul stâng; în practica grecească și românească, toți diaconii poartă orarul dublu.  
*[[Mânecuţe]]: un fel de manșete care se leagă cu șireturi; diaconul le poartă pe sub stihar.  
+
*[[Mânecuțe]]: un fel de manșete care se leagă cu șireturi; diaconul le poartă pe sub stihar [http://www.manastireapasarea.ro/images/manecute.jpg].  
  
 
Pentru [[preot]]:
 
Pentru [[preot]]:
 
*[[Cruce pectorală]] (dacă are binecuvântare să o poarte);
 
*[[Cruce pectorală]] (dacă are binecuvântare să o poarte);
 
*[[Stihar]]: stiharul preoțesc este, de regulă, alb, și dintr-un material mai ușor decât cel al diaconului, eventual cu marginile brodate;  
 
*[[Stihar]]: stiharul preoțesc este, de regulă, alb, și dintr-un material mai ușor decât cel al diaconului, eventual cu marginile brodate;  
*[[Mânecuţe]]: ca și ale diaconilor, numai că preotul le poartă peste stihar;  
+
*[[Mânecuțe]]: ca și ale diaconilor, numai că preotul le poartă peste stihar;  
*[[Epitrahil]] sau ''patrafir'':  veșmântul preoțesc prin excelență, purtat în jurul gâtului;  
+
*[[Epitrahil]] sau ''patrafir'':  veșmântul preoțesc prin excelență, purtat în jurul gâtului [http://www.manastireapasarea.ro/images/epitrahil.jpg];  
*[[Brâu]]: curea de pânză purtată peste epitrahil;
+
*[[Brâu]]: curea de pânză purtată peste epitrahil [http://toussaints.free.fr/IMAGINI/VET/Brau1.jpg];
 
*[[Felon]]: un veșmânt larg, de formă conică, fără mâneci, purtat peste toate celelalte veșminte, mai scurt în față, pentru a facilita mișcările preotului;  
 
*[[Felon]]: un veșmânt larg, de formă conică, fără mâneci, purtat peste toate celelalte veșminte, mai scurt în față, pentru a facilita mișcările preotului;  
*[[Bederniţa]] sau ''nabedernița'': aparține tradiției slave; este alcătuită dintr-o bucată de țesătură întărită, purtată pe partea stângă, (dacă preotul a primit și epigonation-ul, bedernița este purtată pe partea stângă); aceasta este purtată ca o distincție specială (nu de toți preoții);  
+
*[[Bederniță]] sau ''nabederniță'': aparține tradiției slave; este alcătuită dintr-o bucată de țesătură întărită, purtată pe partea stângă, (dacă preotul a primit și epigonation-ul, bedernița este purtată pe partea stângă); aceasta este purtată ca o distincție specială (nu de toți preoții);  
*[[Epigonation]]ul (Palitsa): asemănătoare cu nabedernița, este în formă de diamant și este întotdeauna purtată pe partea dreaptă, trecută peste umărul stâng; este tot o distincție specifică a clerului; în practica bizantină, indica preoții care aveau [[hirotesie|hirotesia]] de [[duhovnic]]i.  
+
*[[Bederniță|Epigonat]]: asemănătoare cu nabedernița, este în formă de diamant și este întotdeauna purtată pe partea dreaptă, trecută peste umărul stâng; este tot o distincție specifică a clerului; în practica bizantină, indica preoții care aveau [[hirotesie|hirotesia]] de [[duhovnic]]i. În tradiția românească, epigonatul și bedernița sunt sinonime.  
  
 
Pentru [[episcop]]:  
 
Pentru [[episcop]]:  
*[[Crucea pectorală]]
+
*[[Cruce pectorală|Crucea pectorală]]
*[[Stiharul]]: precum cel al preotului;  
+
*[[Stihar]]ul: precum cel al preotului;  
*[[Mânecuţele]]: precum cele ale preotului;  
+
*[[Mânecuțe]]le: precum cele ale preotului;  
 
*[[Epitrahil]]: precum cel al preotului;  
 
*[[Epitrahil]]: precum cel al preotului;  
 
*[[Brâu]]: precum cel al preotului;  
 
*[[Brâu]]: precum cel al preotului;  
*[[Saccos]]:  în locul felonului, episcopul poartă saccos-ul, un veșmânt mai strâns pe corp, cu mâneci largi;  
+
*[[Sacos]]ul:  în locul felonului, episcopul poartă sacosul, un veșmânt mai strâns pe corp, cu mâneci largi[http://www.manastireapasarea.ro/images/sacosul.jpg];  
*[[Epigonation]] sau palitsa: este purtat de toți episcopii;  
+
*[[Bederniță|Epigonatul]] sau bedernița: este purtat de toți episcopii [http://www.manastireapasarea.ro/images/bedernita.jpg];  
*[[Mitră]]:  ca o coroană pe care o poartă episcopii pe cap în timpul sfintelor slujbe;
+
*[[Mitră]]:  ca o coroană pe care o poartă episcopii pe cap în timpul sfintelor slujbe [http://www.manastireapasarea.ro/images/mitra-arhiereasca.jpg];
* [[Engolpion|Panaghia]] sau [[Engolpion]]ul - medalion, de regulă cu o reprezentare a [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] ținându-L în brațe pe Pruncul Iisus. Unii episcopi (între care întâistătătorii Bisericilor [[autocefalie|autocefale]]) pot purta și un al doilea engolpion;  
+
* [[Engolpion|Panaghia]] sau [[engolpion]]ul - medalion, de regulă cu o reprezentare a [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] ținându-L în brațe pe Pruncul Iisus. Unii episcopi (între care întâistătătorii Bisericilor [[autocefalie|autocefale]]) pot purta și un al doilea engolpion; Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române poartă două engolpioane și o [[cruce pectorală]] [http://www.manastireapasarea.ro/images/cruce.jpg].
*[[Omofor]]: considerat a fi cel mai important dintre veșmintele episcopale, omoforul este o fâșie largă de țesătură purtată de episcop în jurul umerilor;  
+
*[[Omofor]]: considerat a fi cel mai important dintre veșmintele episcopale, omoforul este o fâșie largă de țesătură purtată de episcop în jurul umerilor [http://www.manastireapasarea.ro/images/omofor.jpg];  
 
*[[Mantia]]: are forma unei pelerine care se încheie la gât și la picioare; episcopul o poartă la intrarea solemnă în biserică, înainte de [[Sfânta Liturghie]].
 
*[[Mantia]]: are forma unei pelerine care se încheie la gât și la picioare; episcopul o poartă la intrarea solemnă în biserică, înainte de [[Sfânta Liturghie]].
  
 +
Următoarele obiecte nu sunt propriu-zis veșminte, însă sunt folosite de episcop în timpul slujbelor:
  
Următoarele obiecte nu sunt propriu-zis veșminte, însă sunt folosite de episcop în timpul slujbelor:  
+
*[[Vultur|Vulturul]] este un covoraș pe care este reprezentat un vultur cu un singur cap deasupra unei cetăți; în timpul slujbelor, episcopul stă pe acest covoraș [http://toussaints.free.fr/IMAGINI/VET/Vulturul1.jpg].
 +
*[[Cârjă|Cârja]] episcopală (sau ''toiagul''): poate fi în formă de T, cu brațele îndoite și având în vârf o cruce, sau în forma a doi șerpi încolăciți, tot cu o [[cruce]] în vârf[http://www.manastireapasarea.ro/images/toiag-arhieresc.jpg].
  
*[[Vulturul (veşmânt)|Vulturul]] este un covoraș pe care este reprezentat un vultur cu un singur cap deasupra unei cetăți; în timpul slujbelor, episcopul stă pe acest covoraș.
+
*'''Nota bene''': În anul 2012, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a emis o Hotărâre (nr.5274/2012) prin care stabilește o regulă unitară de folosire a veșmintelor și însemnelor arhierești, precum și a culorilor liturgice recomandate pentru fiecare praznic, prilej sau perioadă liturgică.<ref>[http://patriarhia.ro/images/pdf/HotarariSinodale/2012/5274_(2012)_Folosire_vesminte.pdf Hotărârea nr.5274 din 5 iulie 2012 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în legătură cu modalitatea unitară de folosire a mantiei și mitrei, precum și a veșmintelor arhierești de culori diferite, de către Înaltpreasfințiții și Preasfințiții Părinți ierarhi în timpul serviciilor religioase, în acord cu practica din celelalte Biserici Ortodoxe].</ref>
*[[Cârja]] episcopală, (''Pateritsa'' sau ''Zhezlo''): poate fi în formă de T, cu brațele îndoite și având în vârf o cruce, sau în forma a doi șerpi încolăciți, tot cu o [[cruce]] în vârf.
 
  
==Western Rite==
+
==Particularități locale și probleme terminologice==
===Non-Liturgical===
 
  
*[[Biretta]] - Counter-Reformation Roman evolution of the birettum. cylindrical headcovering, has three 'wings' for ease of donning and doffing. Pom-pom on top.  
+
Veșmintele liturgice și neliturgice folosite de clerici și de monahi sunt în general aceleași pentru toate Bisericile Ortodoxe. Există însă unele particularități locale, unele veșminte având forme diferite în tradiții diferite. Tradițiile liturgice cele mai dezvoltate sunt respectiv cea greacă și cea rusă, însă fiecare Biserică Ortodoxă are unele particularități. În ceea ce privește tradiția românească, aceasta s-a dezvoltat la intersecția între cea greacă și cea slavă, ținând seama și de contextul istoric românesc.
*[[Cap]] - the medieval birettum, often called catercap (short for "Canterbury cap"), descended from the ancient pileus headcovering. Formed of four joined sections of material, generally square in shape, but soft and foldable. This is not authorized for usage in the Antiochian [[Western Rite Vicariate]], but is used by the [[Russian Orthodox Church Outside Russia|ROCOR]] Western Rite.
 
*[[Cassock]] - a long sleeved garment worn beneath vestments and/or over street clothes by men, both clergy and laity. The two most common styles are Roman/Latin with buttons up the front, and the Sarum or English which is double breasted.
 
*[[Cotta]] - loose short over-garment of white linen, with a square yoke, and short, broad sleeves used in Tridentine use.
 
*[[Hood]] - originally a short cape with a hood, worn by those who have taken a degree as part of choir dress (for public prayers of the Hours) in English use.
 
*[[Tabard]] - a waistcoat without sides or sleeves, worn as part of the monastic habit.
 
*[[Tippet]] - a long scarf worn at choir office over hood and surplice, a component part of the hood. Those worn by a priest will be black and generally very wide. A special form worn by readers is thin and of a blue material. This is not authorized for usage in the Antiochian [[Western Rite Vicariate]], but is used by the [[Russian Orthodox Church Outside Russia|ROCOR]] Western Rite.
 
*[[Surplice]] - loose over-garment of white linen, now usually gathered at the neck, with wide sleeves. It is the northern equivalent of the Classical  [[alb]] from which it descended.  Counter-Reformation Roman style will be generally shorter, may be all lace or hemmed with wide bands of lace. The medieval style (also called Old English, Anglican, Benedictine, or cathedral style) is without lace, much longer with very wide (pointed or rounded) sleeves.  Some Roman styles have a square yoke or close-fitting sleeves.  Older styles were worn with belt or cincture as on the alb.
 
  
===Liturgical===
+
Traducerea termenilor în limba română (alternativ sau simultan din greacă și din slavonă) a dus la unele deplasări de sens care fac relativ dificil de urmărit echivalența termenilor în diferitele tradiții, mai ales în privința veșmintelor monahale și a veșmintelor neliturgice ale clerului de mir.
  
*[[Alb]] - linen overgarment, worn with a cincture (belt or rope) over the cassock and for clergy, beneath liturgical vestments. The baroque Roman form has lace cuffs and from hips down. In the medieval or English forms, worn with square apparels on the front and back lower hem, and on the cuffs.  In northwestern Europe the alb developed into the surplice.
+
În denumirea articolelor privind fiecare obiect de îmbrăcăminte vor fi folosite în cadrul OrthodoxWiki denumirile cele mai accesibile publicului de limbă română, pornind de la tradiția vestimentară și liturgică românească.
*[[Amice]] - square of linen with ties, originally worn on the head as a hood, now worn thrown back over the alb purportedly to protect vestments from sweat and oil. In medieval or English use it often has a rectangular apparel forming a collar when thrown back.
 
*[[Apparels]] - pieces of brocade worn on the amice and alb in English or medieval style as decorations.
 
*[[Chasuble]] - the Eucharistic vestment, worn only by the celebrating priest (and at certain services in Lent, folded up at the shoulders, by deacon and subdeacon). Original form is the Conical, being a half-circle of cloth joined in the front. The medieval chasubles were cut away at the sides and called Gothic. In the Counter-Reformation, the form was abbreviated extremely and stiffened to the 'fiddleback' shape, particularly for use in hot climes. The Gothic revival style is based upon the look of the Gothic (cutaway conical) when worn.
 
*[[Cincture]] - a belt, most commonly of rope, anciently a band of silk and decorated with jewels.
 
*[[Clavis]] - the gilded and embroidered bands of decoration found on the Western dalmatic and tunicle.
 
*[[Cope]] - a half-circle of cloth with a functional or non-functional hood, highly decorated. Clasped at the neck with a chain or rectangle of cloth called a 'morse'. Worn in processions, and by non-celebrating clergy during liturgy. Essentially identical in form to the Syriac ''phayno''.
 
*[[Crosier]] and Crook - pastoral staff in the form of a shepherd's crook, bearing a cross. Normally used by bishops and abbots.
 
*[[Dalmatic]] - a wide sleeved tunic, slit up the sides. The normal eucharistic garment of the deacon. Decorated with two vertical bands connected by two horizontal bands (see [[clavis]])
 
*[[Maniple]] - a small thin band of cloth worn on the left wrist by clergy (subdeacon, deacon, priest, and bishop) at liturgy. Its purpose was originally to wipe the chalice with.
 
*[[Mitre]]- pointed cap with two peaks: front and back. Classified by three levels of decoration and costliness. Worn by bishops and abbots. Early English or medieval style very short, made of felt, and slightly rounded with the peaks close together; Roman style much taller, of rigid material, and with the peaks sharper and further apart.
 
*[[Orphrey]] - the gilded and embroidered bands of decoration on Western vestments, particularly the chasuble.
 
*[[Pallium]] - the narrow woolen stole granted to bishops of metropolitan rank and above in the Western church, and which denote their high authority. Derived from the himation, the Greek philosopher's mantle, also worn by ascetics in the early Church.
 
*[[Rochet]] - in the traditional style, refers to a floor length linen garment with a round yoke similar to an alb, but with close fitting sleeves, often tied at the cuffs. Also a flowing floor length linen garment with slits at the sides and sometimes over sleeves, worn by servers.  In baroque Roman form a thigh length linen garment, more fitting than a surplice, similar to the alb but worn un-belted. Is generally gathered close around the neck and wrists. Lace around cuffs and bottom third.
 
*[[Stole]] - a narrow band of cloth worn about the neck hanging down. The method of wear denotes the office: straight down for bishop, crossed at the breast for priest, crossed at the side for deacon.
 
*[[Tunicle]] - a wide sleeved tunic, slit up the sides, generally smaller in scale than the dalmatic. Decorated with two vertical vertical bands (clavis) - normally worn by subdeacons at liturgy, can also be worn by the crucifer, thurifer, and clerk.
 
  
==A se vedea şi==
+
==A se vedea și==
 
*[[Obiecte liturgice]]
 
*[[Obiecte liturgice]]
 
*[[Culori liturgice]]
 
*[[Culori liturgice]]
  
==Sources==
+
==Surse==
*Original text drawn from [[Wikipedia:Vestment]]
+
*Textul original după [[Wikipedia:Vestment]]; traducerea română după [[:en:Vestments]].
 +
 
 +
==Note==
 +
<references/>
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
*(ro) [http://toussaints.free.fr/Vetro.htm Veşminte liturgice]
+
 
*(ro) [http://www.manastireapasarea.ro/vesminte.html Veşminte lituregice] - Un material de Maica Stareţa Mihaela Costache, de la [[Mănăstirea Pasărea]].
+
*(ro) [http://www.manastireapasarea.ro/vesminte.html Veșminte liturgice] - Un material de Maica Stareță Mihaela Costache, de la [[Mănăstirea Pasărea]].
*(en) [http://aggreen.net/vestment/liturgical_colors.html Liturgical Vestment Colors of the Orthodox Church]
+
*(ro) [http://www.crestinortodox.ro/Sensul_vietii_monahale___Parintele_Galeriu-28-10954.html Sensul vieții monahale], de Pr. Constantin Galeriu.
*(en) [http://www.ourlifeinchrist.com/audio/mp3/vestingliturgy_071606.mp3 Vesting Liturgy] explained in audio podcast.
+
*(ro) [http://ortodoxiepenet.blogspot.com/2008/02/vesmintele-arhieresti.html Veșmintele arhierești]
  
 
[[Categorie:Liturgică]]
 
[[Categorie:Liturgică]]
 
[[Categorie:Obiecte liturgice]]
 
[[Categorie:Obiecte liturgice]]
[[Categorie:Veşminte]]
+
[[Categorie:Veșminte|*]]
 +
 
 +
[[en:Vestments]]
 +
[[fr:Vêtement]]
 +
[[mk:Црковно-богослужбени одежди]]

Versiunea de la data 20 martie 2018 15:05

Acest articol face parte din seria
Sfânta Liturghie
Liturghia pregătitoare
Proscomidia
Obiecte liturgice
Veșminte
Liturghia cuvântului
Ectenia Mare
Antifoanele
Ieșirea cu Sfânta Evanghelie
Troparul sărbătorii
Trisaghionul
Apostolul
Evanghelia
Predica
Ectenia cererii stăruitoare
Ectenia celor chemați
Liturghia euharistică
Heruvicul
Ieșirea cu Cinstitele Daruri
Ectenia credincioșilor
Crezul
Anaforaua
Anamneza
Epicleza
Axionul
Rugăciunea „Tatăl nostru
Împărtășirea
Încheierea
Anafura
Liturghia Darurilor Înainte Sfințite
Editați această casetă
Acest articol face parte din seria
Cler
Antiochian local synod.jpg
Ordinele mari
EpiscopPreotDiacon
Ordinele mici
SubdiaconCiteț
CantorAcolit
Ordine dispărute
HorepiscopExorcist
Paznicul ușiiDiaconiță
Titluri episcopale
PatriarhCatolicos
ArhiepiscopMitropolit
VicarTitular
Titluri preoțești
ProtopopParoh
ProtosinghelSachelar
IconomIconom stavrofor
Titluri diaconale
Arhidiacon
ProtodiaconIerodiacon
Titluri monahale
Arhimandrit
StarețEgumenEconom
Adiacente
HirotonieAxios
Veșminte
Formule de adresare
Distincții bisericești
ExarhVicar
Editați această casetă


Din timpurile Bisericii primare, clericii creștini au purtat veșminte speciale când celebrau atât slujbele bisericești, cât și celelalte funcții clericale. În funcție de scopul și funcția lor, veșmintele clericale consistă de regulă din piese de îmbrăcăminte speciale pe care clericii le purtau în cursul slujirii lor. Unele din acestea sunt asemănătoare cu cele purtate de regi sau împărați de-a lungul istoriei, în timp ce forma și rolul altora este indicat chiar în Scriptură. Scopul lor principal este creșterea duhovnicească a Bisericii.

Într-un anumit sens, veșmintele clericale sunt un fel de uniformă, permițând identificarea purtătorului după slujba și rangul său, dar ele au și o funcție spirituală, creând pentru credincioși o atmosferă favorabilă înțelegerii faptului că, în Biserică, creștinul caută să se apropie mereu mai mult de Împărăția Cerurilor. Astfel, prin purtarea veșmintelor acestora, clericii devin ei înșiși icoane ale Domnului Iisus Hristos și ale îngerilor Săi, slujind la unicul altar al lui Dumnezeu.

Veșminte ne-liturgice

  • Anteriul (var. antereu) sau sutana sau reverenda: un veșmânt lung, ajustat pe corp, purtat pe dedesubt, dar fără nasturi în față, precum cel roman.[1]
  • Rasa: Veșmânt lung, larg purtat pe deasupra.[2].
  • Crucea pectorală:
    • În Ortodoxia slavă, în general, crucea pectorală[3] este însemnul distinctiv al preotului; majoritatea preoților, în special din tradiția rusească, poartă o cruce simplă, de culoare argintie (cel mai adesea dintr-un aliaj de cupru și cositor); crucile de aur cu pietre prețioase sunt conferite clericilor ca distincții speciale ; cea mai înaltă distincție care poate fi acordată unui preot este dreptul de a purta și o a doua cruce pectorală.
    • În practica grecească, crucea pectorală se acordă doar atunci când preotul este înălțat la rangul de iconom, și nu se face distincție între diferitele tipuri de cruce purtate.
    • În practica românească, crucea este o distincție dată de episcop unei preot înălțat la rangul de „iconom stavrofor” (purtător de cruce).
  • Scufia sau fesul: un acoperământ pentru cap, cu marginile moi; poate fi conic (stil rusesc)[4] sau plat (stilul grecesc). În Biserica Ortodoxă Română, preoții poartă doar scufia.[5].
  • Potcapul (gr. „camilafca”): un fel de pălărie tare; poate fi cilindrică, cu o margine conică aplatizată în vârf (după stilul grecesc - purtată de preoții căsătoriți)[6] sau plată, cu o margine mai mare în partea de sus (stilul rusesc) [7], ori pur și simplu cilindrică și plată în partea de sus (stilul sârbesc). În tradiția românească, preoții căsătoriți nu se disting de ceilalți prin veșmintele purtate.
  • Culionul: un potcap mic sau înalt, rotund, de catifea și fără boruri, purtat pe cap de preoți, călugări și călugărițe.

Notă: Unele din aceste veșminte pot fi purtate în cursul slujbelor bisericești.

Veșminte monastice

Deși nu toți monahii sunt propriu-zis clerici, și aceștia poartă anumite veșminte care îi disting de restul credincioșilor.

  • Anteriul sau dulama: Haină lungă, purtată pe dedesubt (a se vedea mai sus). Monahii îl poartă tot timpul.
  • Brâul călugăresc[8]: spre deosebire de brâul preoțesc, este un fel de curea confecționată din piele; monahii îl poartă tot timpul, fiind astfel „încinși cu puterea adevărului”, spre „mortificarea trupului și înnoirea duhului”; brâul monahal simbolizează mortificarea trupului prin asceză, pentru că este făcut din pielea unui animal mort.
  • Paramanul este o bucată de stofă brodată cu însemnele Patimilor Mântuitorului pe care monahii o poartă pe sub anteriu, legată de spate cu niște șireturi lungi. Este purtată doar de monahii (și monahiile) care au primit tunderea în monahism (schima mică).
  • Pieptarul: un veșmânt scurt, fără mâneci, purtat peste anteriu.[9]. Acesta poate fi purtat și de către preoții căsătoriți, dar de regulă aceștia nu îl poartă. Monahii îl poartă tot timpul.
  • Rasa (sau giubeaua, cu un termen mai vechi): Haină lungă și largă, purtată pe deasupra (vezi mai sus). Monahii o poartă în timpul slujbelor bisericești.
  • Scufia: a se vedea mai sus. În practica monastică grecească, și aceasta poate fi tare și plată (stilul grecesc, în timpul slujbelor) sau moale (stilul grecesc, în afara slujbelor). Purtată de monahi în afara slujbelor bisericești.
  • Cuculiul (culionul) schimonahilor: O bucată lungă, neagră de material care coboară spre spate, cu două fâșii subțiri care vin în față[10]; este acoperământul pentru cap (ca un fel de glugă) purtat în mod tradițional de schimonahi, precum și de patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse și de alți ierarhi ortodocși.
  • Apostolnicul sau epimandylion-ul este vălul monahal purtat în mod obișnuit de novice și călugărițe în tradiția greacă și în Biserica Ortodoxă Rusă ([11]). Acoperă în întregime capul, cu excepția feței, precum și gâtul și umerii și poate fi purtat uneori împreună cu scufia. În tradiția românească, novicele poartă o basma obișnuită, legată pe după gât, iar vălul este purtat de rasofore, monahii și schimonahii practic întotdeauna atașat de scufia tare („coif”).
  • Camilafca (epanokalymavchion sau epanokameloukion): un fel de văl lung, purtat peste potcap („camilafca” din practica grecească), fără să fie însă atașat de aceasta [12]. În tradiția românească, terminologia este puțin diferită: Termenii culion și scufie sunt folosiți ca sinonime, iar camilafca-potcap din tradiția greacă și slavă este și ea asimilată acestora. Vălul purtat peste potcap (care în traducere literală ar însemna „peste camilafcă”) a luat numele de camilafcă [13].
Klobuk: un văl atașat de potcap care coboară peste spate, este regula în practica slavă. Este purtat de monahi în timpul slujbelor (practica slavă). În tradiția românească, acest văl se numește tot camilafcă.
    • Mitropoliții din tradiția slavă poartă un văl alb și o cruce atașată de acesta [14], iar arhiepiscopii poartă o cruce atașată de vălul negru[1].
Mantia: E un veșmânt lung și larg, dintr-un material plisat, „ca o îmbrăcăminte de raze”, un fel de pelerină bogată, purtat peste rasă, de regulă la slujbele bisericești [15].

Veșminte liturgice

Pentru diacon:

  • Stihar: este o haină lungă până la pământ, amintind de veșmântul purtat la Botez; pentru diaconi, stiharul este de regulă făcut dintr-un brocart bogat ornamentat [16].
  • Orarul: este o fâșie de pânză, purtată peste umărul stâng; în practica slavă, diaconii pot primi dublul orar (un orar mai lung) ca o distincție aparte, care este purtat peste umărul stâng, apoi înfășurat în jurul pieptului și adus înapoi în față peste umărul stâng; în practica grecească și românească, toți diaconii poartă orarul dublu.
  • Mânecuțe: un fel de manșete care se leagă cu șireturi; diaconul le poartă pe sub stihar [17].

Pentru preot:

  • Cruce pectorală (dacă are binecuvântare să o poarte);
  • Stihar: stiharul preoțesc este, de regulă, alb, și dintr-un material mai ușor decât cel al diaconului, eventual cu marginile brodate;
  • Mânecuțe: ca și ale diaconilor, numai că preotul le poartă peste stihar;
  • Epitrahil sau patrafir: veșmântul preoțesc prin excelență, purtat în jurul gâtului [18];
  • Brâu: curea de pânză purtată peste epitrahil [19];
  • Felon: un veșmânt larg, de formă conică, fără mâneci, purtat peste toate celelalte veșminte, mai scurt în față, pentru a facilita mișcările preotului;
  • Bederniță sau nabederniță: aparține tradiției slave; este alcătuită dintr-o bucată de țesătură întărită, purtată pe partea stângă, (dacă preotul a primit și epigonation-ul, bedernița este purtată pe partea stângă); aceasta este purtată ca o distincție specială (nu de toți preoții);
  • Epigonat: asemănătoare cu nabedernița, este în formă de diamant și este întotdeauna purtată pe partea dreaptă, trecută peste umărul stâng; este tot o distincție specifică a clerului; în practica bizantină, indica preoții care aveau hirotesia de duhovnici. În tradiția românească, epigonatul și bedernița sunt sinonime.

Pentru episcop:

  • Crucea pectorală
  • Stiharul: precum cel al preotului;
  • Mânecuțele: precum cele ale preotului;
  • Epitrahil: precum cel al preotului;
  • Brâu: precum cel al preotului;
  • Sacosul: în locul felonului, episcopul poartă sacosul, un veșmânt mai strâns pe corp, cu mâneci largi[20];
  • Epigonatul sau bedernița: este purtat de toți episcopii [21];
  • Mitră: ca o coroană pe care o poartă episcopii pe cap în timpul sfintelor slujbe [22];
  • Panaghia sau engolpionul - medalion, de regulă cu o reprezentare a Maicii Domnului ținându-L în brațe pe Pruncul Iisus. Unii episcopi (între care întâistătătorii Bisericilor autocefale) pot purta și un al doilea engolpion; Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române poartă două engolpioane și o cruce pectorală [23].
  • Omofor: considerat a fi cel mai important dintre veșmintele episcopale, omoforul este o fâșie largă de țesătură purtată de episcop în jurul umerilor [24];
  • Mantia: are forma unei pelerine care se încheie la gât și la picioare; episcopul o poartă la intrarea solemnă în biserică, înainte de Sfânta Liturghie.

Următoarele obiecte nu sunt propriu-zis veșminte, însă sunt folosite de episcop în timpul slujbelor:

  • Vulturul este un covoraș pe care este reprezentat un vultur cu un singur cap deasupra unei cetăți; în timpul slujbelor, episcopul stă pe acest covoraș [25].
  • Cârja episcopală (sau toiagul): poate fi în formă de T, cu brațele îndoite și având în vârf o cruce, sau în forma a doi șerpi încolăciți, tot cu o cruce în vârf[26].
  • Nota bene: În anul 2012, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a emis o Hotărâre (nr.5274/2012) prin care stabilește o regulă unitară de folosire a veșmintelor și însemnelor arhierești, precum și a culorilor liturgice recomandate pentru fiecare praznic, prilej sau perioadă liturgică.[2]

Particularități locale și probleme terminologice

Veșmintele liturgice și neliturgice folosite de clerici și de monahi sunt în general aceleași pentru toate Bisericile Ortodoxe. Există însă unele particularități locale, unele veșminte având forme diferite în tradiții diferite. Tradițiile liturgice cele mai dezvoltate sunt respectiv cea greacă și cea rusă, însă fiecare Biserică Ortodoxă are unele particularități. În ceea ce privește tradiția românească, aceasta s-a dezvoltat la intersecția între cea greacă și cea slavă, ținând seama și de contextul istoric românesc.

Traducerea termenilor în limba română (alternativ sau simultan din greacă și din slavonă) a dus la unele deplasări de sens care fac relativ dificil de urmărit echivalența termenilor în diferitele tradiții, mai ales în privința veșmintelor monahale și a veșmintelor neliturgice ale clerului de mir.

În denumirea articolelor privind fiecare obiect de îmbrăcăminte vor fi folosite în cadrul OrthodoxWiki denumirile cele mai accesibile publicului de limbă română, pornind de la tradiția vestimentară și liturgică românească.

A se vedea și

Surse

Note

Legături externe