Vasile de la Moldovița: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: '''Sfântul Cuvios Vasile de la Moldoviţa''',s-a născut într-un sat din nordul Moldovei,între anii 1370-1375,vieţuind în secolul al XV-lea. Auzind de viaţa aleasă şi buna râ...)
 
(Nu s-au afișat 4 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
'''Sfântul Cuvios Vasile de la Moldoviţa''',s-a născut într-un sat din nordul Moldovei,între anii 1370-1375,vieţuind în secolul al XV-lea.
+
'''Sfântul Cuvios Vasile de la Moldovița''' s-a născut într-un sat din nordul Moldovei, între anii 1370-1375, viețuind în secolele XIV-XV.
Auzind de viaţa aleasă şi buna rânduială din [[Mănăstirea Moldoviţa]] şi fiind chemat de [[Hristos]], s-a făcut călugăr iscusit , întrecând pe mulţi cu smerenia, cu rugăciunea şi cu înţelepciunea cea duhovnicească.
+
 
Văzând mitropolitul [[Iosif Muşat]] nevoinţa şi sfinţenia vieţii lui, l-a hirotonit preot şi l-a numit [[egumen]] al Mănăstirii Moldoviţa, povăţuind cu multă înţelepciune obştea încredinţată lui, încât era cinstit şi căutat, atât de călugări, cât şi de mulţi credincioşi. Pentru o mai bună cârmuire a mănăstirii, el a stat tot timpul în legătură cu alţi părinţi îmbunătăţiţi ce conduceau alte aşezăminte monahale moldovene: '''Domeţian de la Bistriţa-Neamţ''', '''Vasile de la Bistriţa''', '''Dosoftei (Dositei) de la Pobrota''', '''Silvan de la Neamţ''' şi alţii.
+
Auzind de viața aleasă și buna rânduială din [[Mănăstirea Moldovița]] și fiind chemat de [[Hristos]], s-a făcut [[călugăr]] iscusit, întrecând pe mulți cu [[smerenia]], cu [[rugăciunea]] și cu înțelepciunea cea duhovnicească.
Vestea numelui său ajunsese până la domnul Moldovei, [[Alexandru cel Bun]], şi la sfetnicii săi. Căci primise de la [[Dumnezeu]] darul facerii de minuni şi al înaintevederii şi nu puţini bolnavi vindeca şi cele viitoare mai înainte le cunoştea. Era încă sfetnic şi părinte duhovnicesc al marelui domn şi al multor cuvioşi şi sihaştri, şi toţi se foloseau de cuvintele lui.  
+
 
Acest sfânt egumen avea ucenici în [[Muntele Athos]] şi la [[Mănăstirea Studion]] din [[Bizanţ]], de unde a adus zeci de manuscrise bisericeşti la mănăstirea sa. El a întemeiat la Moldoviţa şi o vestită şcoală de monahi cateheţi şi caligrafi, pentru nevoile bisericilor de la sate.
+
Văzând [[mitropolit]]ul [[Iosif Mușat]] nevoința și sfințenia vieții lui, l-a [[Hirotonie|hirotonit]] [[preot]] și l-a numit [[egumen]] al Mănăstirii Moldovița, povățuind cu multă înțelepciune obștea încredințată lui, încât era cinstit și căutat, atât de călugări, cât și de mulți credincioși. Pentru o mai bună cârmuire a [[Mănăstire|mănăstirii]], el a stat tot timpul în legătură cu alți părinți îmbunătățiți ce conduceau alte așezăminte monahale moldovene: [[Domețian de la Bistrița-Neamț]], [[Vasile de la Bistrița]], [[Dosoftei de la Pobrota|Dosoftei (Dositei) de la Pobrota]], [[Silvan de la Neamț]] și alții.
'''Cuviosul Vasile''' s-a săvârşit cu pace, lăsând în urmă peste o sută de ucenici şi o obşte cu totul aleasă. Dovedindu-se şi după moarte [[făcător de minuni]], iar trupul său găsindu-se nestricat, a fost aşezat în biserică şi cinstit de toţi ca un adevărat sfânt. În anii 1621-1622, teologul ucrainean, ieromonahul [[Zaharia Kopystenski]], scria despre el: „În Moldoviţa, în mănăstire, '''Sfântul Vasile făcătorul de minuni'''". Moaştele '''Cuviosului Vasile''' au fost aşezate în biserica veche,iar mai apoi,după prăpădirea ei,în anul 1535 au stat peste o sută de ani în noua biserică. Apoi, din cauza vitregiei vremurilor, au fost aşezate în biserică la un loc tăinuit, unde se află şi astăzi.
+
 
 +
Vestea numelui său ajunsese până la domnul Moldovei, [[Alexandru cel Bun]], și la sfetnicii săi. Căci primise de la [[Dumnezeu]] darul facerii de minuni și al înaintevederii și nu puțini bolnavi vindeca și cele viitoare mai înainte le cunoștea. A devenit încă sfetnic și [[părinte duhovnicesc]] al marelui domn și al multor [[Cuvios|cuvioși]] și [[Sihastru|sihaștri]], și toți se foloseau de cuvintele lui.  
 +
 
 +
Acest sfânt egumen avea [[ucenic]]i în [[Muntele Athos]] și la [[Mănăstirea Studion]] din [[Bizanț]], de unde a adus zeci de manuscrise bisericești la mănăstirea sa. El a întemeiat la Moldovița și o vestită școală de monahi cateheți și caligrafi, pentru nevoile bisericilor de la sate.
 +
 
 +
Cuviosul Vasile s-a săvârșit cu pace, lăsând în urmă peste o sută de ucenici și o obște cu totul aleasă. Dovedindu-se și după moarte [[făcător de minuni]], iar trupul său găsindu-se nestricat, a fost așezat în biserică și cinstit de toți ca un adevărat [[sfânt]]. În anii 1621-1622, teologul ucrainean, ieromonahul [[Zaharia Kopystenski]], scria despre el: „În Moldovița, în mănăstire, Sfântul Vasile făcătorul de minuni". [[Moaște]]le Cuviosului Vasile au fost așezate în biserica veche, iar mai apoi, după prăpădirea ei, în anul 1535, au stat peste o sută de ani în noua biserică. Apoi, din cauza vitregiei vremurilor, au fost așezate în biserică la un loc tăinuit, unde se află și astăzi.
 +
 
 +
==Surse==
 +
* [https://doxologia.ro/pateric/sfantul-vasile-de-la-moldovita-facatorul-de-minuni ''Sfântul Vasile de la Moldovița, făcătorul de minuni''], Doxologia.ro
 +
* [https://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/pateric-romanesc/sfantul-vasile-de-la-moldovita-81559.html ''Sfântul Vasile de la Moldovița''], CrestinOrtodox.ro
 +
 
 +
[[Categorie:Monahi]]

Versiunea de la data 23 octombrie 2018 19:03

Sfântul Cuvios Vasile de la Moldovița s-a născut într-un sat din nordul Moldovei, între anii 1370-1375, viețuind în secolele XIV-XV.

Auzind de viața aleasă și buna rânduială din Mănăstirea Moldovița și fiind chemat de Hristos, s-a făcut călugăr iscusit, întrecând pe mulți cu smerenia, cu rugăciunea și cu înțelepciunea cea duhovnicească.

Văzând mitropolitul Iosif Mușat nevoința și sfințenia vieții lui, l-a hirotonit preot și l-a numit egumen al Mănăstirii Moldovița, povățuind cu multă înțelepciune obștea încredințată lui, încât era cinstit și căutat, atât de călugări, cât și de mulți credincioși. Pentru o mai bună cârmuire a mănăstirii, el a stat tot timpul în legătură cu alți părinți îmbunătățiți ce conduceau alte așezăminte monahale moldovene: Domețian de la Bistrița-Neamț, Vasile de la Bistrița, Dosoftei (Dositei) de la Pobrota, Silvan de la Neamț și alții.

Vestea numelui său ajunsese până la domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, și la sfetnicii săi. Căci primise de la Dumnezeu darul facerii de minuni și al înaintevederii și nu puțini bolnavi vindeca și cele viitoare mai înainte le cunoștea. A devenit încă sfetnic și părinte duhovnicesc al marelui domn și al multor cuvioși și sihaștri, și toți se foloseau de cuvintele lui.

Acest sfânt egumen avea ucenici în Muntele Athos și la Mănăstirea Studion din Bizanț, de unde a adus zeci de manuscrise bisericești la mănăstirea sa. El a întemeiat la Moldovița și o vestită școală de monahi cateheți și caligrafi, pentru nevoile bisericilor de la sate.

Cuviosul Vasile s-a săvârșit cu pace, lăsând în urmă peste o sută de ucenici și o obște cu totul aleasă. Dovedindu-se și după moarte făcător de minuni, iar trupul său găsindu-se nestricat, a fost așezat în biserică și cinstit de toți ca un adevărat sfânt. În anii 1621-1622, teologul ucrainean, ieromonahul Zaharia Kopystenski, scria despre el: „În Moldovița, în mănăstire, Sfântul Vasile făcătorul de minuni". Moaștele Cuviosului Vasile au fost așezate în biserica veche, iar mai apoi, după prăpădirea ei, în anul 1535, au stat peste o sută de ani în noua biserică. Apoi, din cauza vitregiei vremurilor, au fost așezate în biserică la un loc tăinuit, unde se află și astăzi.

Surse