Vasile Lupu: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Viața: referințe)
(Viața)
Linia 8: Linia 8:
 
Vasile Lupu, născut în 1595, cu numele '''Lupu Coci''', era de origine grecească (din Epir), tatăl său, Nicolai Coci, fiind membru al unei familii influente și bogate din acea zonă. Mama lui era de origine românească, ceea ce poate explica faptul că și el vorbea bine românește.
 
Vasile Lupu, născut în 1595, cu numele '''Lupu Coci''', era de origine grecească (din Epir), tatăl său, Nicolai Coci, fiind membru al unei familii influente și bogate din acea zonă. Mama lui era de origine românească, ceea ce poate explica faptul că și el vorbea bine românește.
 
   
 
   
În 1611 a venit împreună cu tatăl său în Țara Românească, stabilindu-se apoi în Moldova. Acolo s-a căsătorit cu Tudosca (sau Teodosia), fiica lui Costea Buciuc, mare vornic al Țării de Jos.<ref>[https://sfintiitreiierarhi.mmb.ro/vasile-lupu-ctitorul-manastirii-sfintii-trei-ierarhi ''Vasile Lupu - ctitorul Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi''], 10 iulie 2016</ref> Intrat în rândurile boierimii moldovene, a ajuns până la rangul de vornic.
+
În 1611 a venit împreună cu tatăl său în Țara Românească, stabilindu-se apoi în Moldova. Acolo s-a căsătorit cu Tudosca (sau Teodosia), fiica lui Costea Buciuc, mare vornic al Țării de Jos.<ref>[https://sfintiitreiierarhi.mmb.ro/vasile-lupu-ctitorul-manastirii-sfintii-trei-ierarhi ''Vasile Lupu - ctitorul Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi''], 10 iulie 2016</ref> Intrat în rândurile boierimii moldovene, a ajuns la ranguri înalte, ocupând dregătorii importante în Moldova: mare vistiernic (1620-1621), comis (1621), mare spătar (1626-1627), din nou mare vistiernic (1627-1628), mare hatman (1629-1630) și mare vornic al Țării de Jos (1630-1633).<ref>[https://m.moldovenii.md/md/people/844/ ''Vasile Lupu ''], ''Moldovenii.md'', accesat la 28 septembrie 2020</ref>
 +
 
  
 
===Urcarea pe tronul Moldovei===
 
===Urcarea pe tronul Moldovei===
Linia 15: Linia 16:
  
 
===Sfârșitul domniei===
 
===Sfârșitul domniei===
 +
...
 +
 +
Vasile Lupu a avut doi fraţi: Gheorghe, care a devenit mare paharnic, şi Gavriil, care a ajuns devenit hatman, precum şi o soră, Marga. După moartea primei sale soții, Tudosca, s-a recăsătorit cu Ecaterina, cu care a avut un fiu, Ștefăniţă, ulterior domn al Moldovei între 1659-1661.
  
 
==Ctitor de sfinte lăcașuri==
 
==Ctitor de sfinte lăcașuri==

Versiunea de la data 28 septembrie 2020 05:26

La acest articol se lucrează chiar în acest moment!

Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului.

Vasile Lupu

Vasile Lupu (n. 1593 - d. 28 martie 1661) a fost Domn al Moldovei de două ori, prima dată între aprilie 1634 – 13 aprilie 1653, iar a doua oară între 8 mai 1653 – 16 iulie 1653.[1]

A rămas în istorie prin războaiele duse împotriva lui Matei Basarab (Domnul Țării Românești între anii 1632-1654), dar și prin ctitoriile sale (cea mai importantă fiind biserica Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași și aducerea în Moldova a moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva.

Viața

Vasile Lupu, născut în 1595, cu numele Lupu Coci, era de origine grecească (din Epir), tatăl său, Nicolai Coci, fiind membru al unei familii influente și bogate din acea zonă. Mama lui era de origine românească, ceea ce poate explica faptul că și el vorbea bine românește.

În 1611 a venit împreună cu tatăl său în Țara Românească, stabilindu-se apoi în Moldova. Acolo s-a căsătorit cu Tudosca (sau Teodosia), fiica lui Costea Buciuc, mare vornic al Țării de Jos.[2] Intrat în rândurile boierimii moldovene, a ajuns la ranguri înalte, ocupând dregătorii importante în Moldova: mare vistiernic (1620-1621), comis (1621), mare spătar (1626-1627), din nou mare vistiernic (1627-1628), mare hatman (1629-1630) și mare vornic al Țării de Jos (1630-1633).[3]


Urcarea pe tronul Moldovei

Relațiile cu Matei Basarab

Sfârșitul domniei

...

Vasile Lupu a avut doi fraţi: Gheorghe, care a devenit mare paharnic, şi Gavriil, care a ajuns devenit hatman, precum şi o soră, Marga. După moartea primei sale soții, Tudosca, s-a recăsătorit cu Ecaterina, cu care a avut un fiu, Ștefăniţă, ulterior domn al Moldovei între 1659-1661.

Ctitor de sfinte lăcașuri

Aducerea moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva

Note bibliografice

  1. Alexandru D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, Editura Cartea Românească, București, 1925
  2. Vasile Lupu - ctitorul Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi, 10 iulie 2016
  3. Vasile Lupu , Moldovenii.md, accesat la 28 septembrie 2020

Bibliografie

  • Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor, Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908.

Legături externe

Casetă de succesiune:
Vasile Lupu
Precedat de:
Moise Movilă
Domn al Moldovei
1634 - 1653
Urmat de:
Gheorghe Ștefan