Vasile Lupu: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Bibliografie)
Linia 45: Linia 45:
 
==Bibliografie==
 
==Bibliografie==
 
* Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908.
 
* Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908.
 +
* Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', vol. VII, Editura Cartea Românească, București, 1925.
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==

Versiunea de la data 16 octombrie 2020 14:09

La acest articol se lucrează chiar în acest moment!

Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului.

Vasile Lupu

Vasile Lupu (n. 1593 - d. 28 martie 1661) a fost Domn al Moldovei de două ori, prima dată între aprilie 1634 – 13 aprilie 1653, iar a doua oară între 8 mai 1653 – 16 iulie 1653.[1]

A rămas în istorie prin războaiele duse împotriva lui Matei Basarab (Domnul Țării Românești între anii 1632-1654), dar și prin ctitoriile sale (cea mai importantă fiind biserica Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași) și aducerea în Moldova a moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva.

Viața

Vasile Lupu, născut în 1595, cu numele Lupu Coci, era de origine grecească (din Epir), tatăl său, Nicolai Coci, fiind membru al unei familii influente și bogate din acea zonă. Mama lui era de origine românească, ceea ce poate explica faptul că și el vorbea bine românește.

În 1611 a venit împreună cu tatăl său în Țara Românească, stabilindu-se apoi în Moldova. Acolo s-a căsătorit cu Tudosca (sau Teodosia), fiica lui Costea Buciuc, mare vornic al Țării de Jos.[2] Intrat în rândurile boierimii moldovene, a ajuns la ranguri înalte, ocupând dregătorii importante în Moldova: mare vistiernic (1620-1621), comis (1621), mare spătar (1626-1627), din nou mare vistiernic (1627-1628), mare hatman (1629-1630) și mare vornic al Țării de Jos (1630-1633).[3]


Urcarea pe tronul Moldovei

Relațiile cu Matei Basarab

Sfârșitul domniei

...

Vasile Lupu a murit pe 28 martie 1661 la Constantinopol (Istanbul). Mai târziu, osemintele sale au fost aduse la Iași, fiind reînhumate în biserica Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi”, alături de alți membri ai familiei sale.[2]

Urmași

Vasile Lupu a fost căsătorit de două ori. Din prima căsătorie, cu Doamna Tudosca (sau Tudosia) (1600-1639), fiica vornicului Costea Băcioc, au rămas trei copii:

  • Ioan (d. noiembrie 1639, la Constantinopol)
  • Maria, căsătorită cu marele hatman al Lituaniei Janusz Radziwiłł (1612-1655) în anul 1645
  • Ruxandra, căsătorită cu hatmanul cazacilor Timuș Hmelnițki (1632-1653)

După moartea primei sale soții, Vasile Lupu s-a căsătorit în anul 1640 cu Ecaterina „Cercheza” (cca. 1620-1666). Cei doi au avut împreună trei copii:

  • Ștefăniță (1641 – 1661), Domn al Moldovei între 1 decembrie 1659 și 29 septembrie 1661
  • Ioan (d. 1648)
  • Alexandru (d. 1648)

Vasile Lupu a mai avut doi frați: Gheorghe, care a devenit mare paharnic, şi Gavriil, care a ajuns devenit hatman, precum și o soră, Marga.

Ctitor de sfinte lăcașuri

Aducerea moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva

În anul 1641, la Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi au fost aduse moaștele Sfintei Parascheva, trimise de Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului în semn de recunoștință pentru acțiunile și donațiile generoase ale lui Vasile Lupu (acesta plătise toate datoriile pe care Patriarhia Constantinopolului le avea către Înalta Poartă). Racla cu cinstitele moaște a fost transportată cu o corabie pe Marea Neagră, apoi pe Dunăre, până la Galați, fiind însoțită de trei mitropoliți greci: Ioanichie al Heracleei, Partenie al Adrianopolului și Teofan al Paleopatrei.[4] Ajungând la Iași, sfintele moaște și cei care le însoțeau au fost întâmpinate de Vasile Vodă Lupu, de Mitropolitul Varlaam, de episcopii de Roman și Huși, de cler și de credincioși.[4] La 13 iunie 1641, sfintele moaște au fost așezate în biserica Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi.[5]

Ulterior, moaștele Cuvioasei Parascheva au fost strămutate în noua Catedrală Mitropolitană din Iași, după sfințirea acesteia la 23 aprilie 1887, unde se află și în prezent.[6]

Note bibliografice

  1. Alexandru D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, Editura Cartea Românească, București, 1925, vol. VII, pp. 15-58
  2. 2,0 2,1 Vasile Lupu - ctitorul Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi, 10 iulie 2016
  3. Vasile Lupu , Moldovenii.md, accesat la 28 septembrie 2020
  4. 4,0 4,1 Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești, 1908, p. 161.
  5. Cuvioasa maica noastră Parascheva cea nouă, accesat la 2 mai 2020
  6. Catedrala Mitropolitană Iași, accesat 2 mai 2020

Bibliografie

  • Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor, Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908.
  • Alexandru D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, vol. VII, Editura Cartea Românească, București, 1925.

Legături externe

Casetă de succesiune:
Vasile Lupu
Precedat de:
Moise Movilă
Domn al Moldovei
1634 - 1653
Urmat de:
Gheorghe Ștefan