Varsanufie din Gaza: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: Cuviosul '''Varsanufie din Gaza''' (m. către 540 d.Hr.) a fost un monah duhovnicesc - avva - din secolul al VI-lea. I se mai spunea și „Marele Bătrân”. Prăznuirea ...)
 
(finalizare traducere. adaugare bibliogr- filocalia ro)
Linia 2: Linia 2:
  
 
==Viața==
 
==Viața==
S-a născut în Egipt, he lived in absolute reclusion for fifty years, and then near the monastery of [[Saint Seridon of Gaza]] in [[Palestine]]. He wrote many letters, 800 of which have survived. He corresponded mainly with [[John the Prophet]], abbot of the monastery of [[Merosala]] and teacher of [[Dorotei din Gaza]].<ref>Barnasuphius and John ''Letters'', translated by John Chryssavgis [[Catholic University of America Press]] (2002) </ref> Alături de aceștia, este unul din „părinții filocalici”
+
Cuviosul Varsanufie s-a născut în Egipt. A trăit în recluziune deplină vreme de cincizeci de ani, apoi în apropierea mănăstirii lui [[Serida din Gaza|avva Serida]] din Palestina. A scris multe scrisori, dintre care s-au păstrat 800. A corespondat în primul rând cu Sf. Ioan Proorocul, starețul mănăstirii din Merosala și povățuitorul Sf. [[Dorotei din Gaza]].<ref>Scrisorile Sf. Varsanufi și Ioan au fost publicate în limba română în ''Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii'', vol. 11, traducere, introducere și note de pr. Dumitru Stăniloae, ed. a II-a, Humanitas, București, 2009.</ref> Alături de aceștia, este unul din „părinții filocalici”.
  
At the old age he convinced the emperor to renew the concordant relationship with the Church of Jerusalem.
+
Pe când era la o vârstă înaintată, a reușit să îl convingă pe împărat să reia bunele relații cu Biserica Ierusalimului.  
  
 
==Moaște==
 
==Moaște==
[[Moaște]]le sale au fost aduse la Oria (în Italia) de un [[călugăr]] palestinian la anul 850 d.Hr. and placed in the present-day church of San Francesco da Paola by Bishop Theodosius. During a [[Moorish]] [[siege]] and taking of the city, the [[relics]] were lost but then later rediscovered and placed in the city's basilica.
+
[[Moaște]]le sale au fost aduse la Oria (în Italia) de un [[călugăr]] palestinian în anul 850 d.Hr. și așezate de episcopul Teodosie în actuala biserică Sf. Francis din Paola. După asedierea și cucerirea orașului de către mauri, moaștele sale au fost pierdute, însă au fost redescoperite și așezate în biserica principală a orașului,.
  
At Oria he is considered to have saved the city from destruction wrought by foreign invaders. A legend states that he repelled a [[Spain|Spanish]] invasion by appearing before the Spanish commander armed with a sword. During [[World War II]], he is said to have spread his blue cape across the sky, thus causing a [[rainstorm]], and preventing an [[strategic bombing|air bombing]] by [[Allies of World War II|Allied Forces]].
+
Potrivit tradiției locale, Sf. Varsanufie a salvat orașul de la distrugerea sa de către invadatorii străini. O legendă locală relatează că acesta ar fi respins invazia spaniolilor arătându-se generalului spaniol înarmat cu o sabie. În timpul celui de-al doilea Război Mondial, se spune că ș-ar fi întins mantia albastră deasupra orașului, provocând astfel o furtună puternică, care ar fi împiedicat ca unul din bombardamentele aeriene ale forțelor aliate să se abată asupra orașului.
  
 
==Note==
 
==Note==
Linia 20: Linia 20:
  
 
==Surse==
 
==Surse==
http://en.wikipedia.org/wiki/Barsanuphius_of_Palestine
+
[[w:Barsanuphius of Palestine]]
  
[[Category:6th-century Christian saints]]
+
==Bibliografie==
[[Category:Egyptian hermits]]
+
 
[[Category:Saints from the Holy Land]]
+
*''Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii'', vol. 11, traducere, introducere și note de pr. Dumitru Stăniloae, ed. a II-a, Humanitas, București, 2009, ISBN 978-873-50-1711-8.
[[Category:Egyptian saints]]
+
 
[[Category:Egyptian Roman Catholic saints]]
+
[[Categorie:Monahi]]
[[Category:540 deaths]]
+
[[Categorie:Sfinți egipteni]]
[[Category:Year of birth unknown]]
+
[[Categorie:Sfinți din Palestina]]

Versiunea de la data 19 februarie 2014 15:44

Cuviosul Varsanufie din Gaza (m. către 540 d.Hr.) a fost un monah duhovnicesc - avva - din secolul al VI-lea. I se mai spunea și „Marele Bătrân”. Prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă se face la 6 februarie.

Viața

Cuviosul Varsanufie s-a născut în Egipt. A trăit în recluziune deplină vreme de cincizeci de ani, apoi în apropierea mănăstirii lui avva Serida din Palestina. A scris multe scrisori, dintre care s-au păstrat 800. A corespondat în primul rând cu Sf. Ioan Proorocul, starețul mănăstirii din Merosala și povățuitorul Sf. Dorotei din Gaza.[1] Alături de aceștia, este unul din „părinții filocalici”.

Pe când era la o vârstă înaintată, a reușit să îl convingă pe împărat să reia bunele relații cu Biserica Ierusalimului.

Moaște

Moaștele sale au fost aduse la Oria (în Italia) de un călugăr palestinian în anul 850 d.Hr. și așezate de episcopul Teodosie în actuala biserică Sf. Francis din Paola. După asedierea și cucerirea orașului de către mauri, moaștele sale au fost pierdute, însă au fost redescoperite și așezate în biserica principală a orașului,.

Potrivit tradiției locale, Sf. Varsanufie a salvat orașul de la distrugerea sa de către invadatorii străini. O legendă locală relatează că acesta ar fi respins invazia spaniolilor arătându-se generalului spaniol înarmat cu o sabie. În timpul celui de-al doilea Război Mondial, se spune că ș-ar fi întins mantia albastră deasupra orașului, provocând astfel o furtună puternică, care ar fi împiedicat ca unul din bombardamentele aeriene ale forțelor aliate să se abată asupra orașului.

Note

  1. Scrisorile Sf. Varsanufi și Ioan au fost publicate în limba română în Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii, vol. 11, traducere, introducere și note de pr. Dumitru Stăniloae, ed. a II-a, Humanitas, București, 2009.

Legături externe

Surse

w:Barsanuphius of Palestine

Bibliografie

  • Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii, vol. 11, traducere, introducere și note de pr. Dumitru Stăniloae, ed. a II-a, Humanitas, București, 2009, ISBN 978-873-50-1711-8.