Varlaam din Calabria: Diferență între versiuni
(→Legături externe) |
(scoatere format traducere) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| − | |||
'''Varlaam din Calabria''', cunoscut uneori şi ca '''Varlaam din Seminara''' a fost un învăţat umanist şi [[monah]] în secolul al XIV-lea, considerat [[eretic]] de [[Biserica Ortodoxă]] pentru poziţiile sale dogmatice greşite în [[disputa isihastă]] cu sfântul [[Grigorie Palama]]. | '''Varlaam din Calabria''', cunoscut uneori şi ca '''Varlaam din Seminara''' a fost un învăţat umanist şi [[monah]] în secolul al XIV-lea, considerat [[eretic]] de [[Biserica Ortodoxă]] pentru poziţiile sale dogmatice greşite în [[disputa isihastă]] cu sfântul [[Grigorie Palama]]. | ||
==Viaţa== | ==Viaţa== | ||
| − | Varlaam s-a născut către anul 1290 în comunitatea greacă din Calabria (sudul Italiei), unde se folosea încă [[ritul bizantin]]. Îmbrăcând haina [[călugăr]]ească, Varlaam s-a făcut monah la Muntele Athos, şi apoi a devenit [[stareţ]] al mănăstirii " | + | Varlaam s-a născut către anul 1290 în comunitatea greacă din Calabria (sudul Italiei), unde se folosea încă [[ritul bizantin]]. Îmbrăcând haina [[călugăr]]ească, Varlaam s-a făcut monah la Muntele Athos, şi apoi a devenit [[stareţ]] al mănăstirii "Mântuitorului" din Constantinopol. |
| − | A fost unul din oponenţii [[isihasm]]ului ca metodă de [[rugăciune]] şi meditaţie, mişcare care îşi avea originile la [[Muntele Athos]]. Poziţia sa era susţinută de mai mulţi monahi atoniţi. Poziţia lui Varlaam a fost contestată de un alt monah de la Sfântul Munte, [[Grigorie | + | A fost unul din oponenţii [[isihasm]]ului ca metodă de [[rugăciune]] şi meditaţie, mişcare care îşi avea originile la [[Muntele Athos]]. Poziţia sa era susţinută de mai mulţi monahi atoniţi. Poziţia lui Varlaam a fost contestată de un alt monah de la Sfântul Munte, [[Grigorie Palama]]. Acesta a fost una din principalele figuri care au formulat doctrina isihastă, afirmând că isihasmul este în concordanţă cu străvechile practici şi cu îndelungata tradiţie teologică mistică a Bisericii. n anul 1341, disputa a fost investigată la Constantinopol de un [[sinod]] episcopal condus de Patriarh. Pe data de [[27 mai]] 1341, poziţia lui Varlaam a fost condamnată ca [[erezie|eretică]] şi [[anatema]]tizată, iar acesta s-a întors în Calabria. |
La întoarcerea sa în Italia, Varlaam a recunoscut autoritatea [[Biserica Romano-Catolică|Bisericii Romano-Catolice]] şi a fost numit episcop de Gerace (o [[dioceză]] din provincia Reggio Calabria) în anul 1342. A murit în anul 1348. | La întoarcerea sa în Italia, Varlaam a recunoscut autoritatea [[Biserica Romano-Catolică|Bisericii Romano-Catolice]] şi a fost numit episcop de Gerace (o [[dioceză]] din provincia Reggio Calabria) în anul 1342. A murit în anul 1348. | ||
| Linia 11: | Linia 10: | ||
==Învăţătura== | ==Învăţătura== | ||
| − | În opoziţie cu Sfântul Grigorie | + | În opoziţie cu Sfântul Grigorie Palama, care învăţa că "slava lui Dumnezeu" care s-a descoperit în mai multe rânduri în istoria biblică atât în [[Noul Testament|Noul]] cât şi în [[Vechiul Testament]] (de exemplu în rugul aprinsă văzut de [[Moise]]) nu erau altceva decât Energiile necreate (Harul necreat) ale lui Dumnezeu, Varlaam considera că acestea erau efecte create, întrucât Dumnezeu nu ar putea sub nici un chip să fie văzut de oameni. |
Învăţăturile lui Varlaam au influenţat mişcarea zeloţilor din Tesalonic. El a fost tototdată profesor de limba greacă, fiind şi primul profesor de greacă al scriitorilor Francesco Petrarca şi Giovanni Boccaccio, influenţând astfel considerabil scrierile lor. | Învăţăturile lui Varlaam au influenţat mişcarea zeloţilor din Tesalonic. El a fost tototdată profesor de limba greacă, fiind şi primul profesor de greacă al scriitorilor Francesco Petrarca şi Giovanni Boccaccio, influenţând astfel considerabil scrierile lor. | ||
Versiunea de la data 5 octombrie 2008 12:45
Varlaam din Calabria, cunoscut uneori şi ca Varlaam din Seminara a fost un învăţat umanist şi monah în secolul al XIV-lea, considerat eretic de Biserica Ortodoxă pentru poziţiile sale dogmatice greşite în disputa isihastă cu sfântul Grigorie Palama.
Viaţa
Varlaam s-a născut către anul 1290 în comunitatea greacă din Calabria (sudul Italiei), unde se folosea încă ritul bizantin. Îmbrăcând haina călugărească, Varlaam s-a făcut monah la Muntele Athos, şi apoi a devenit stareţ al mănăstirii "Mântuitorului" din Constantinopol.
A fost unul din oponenţii isihasmului ca metodă de rugăciune şi meditaţie, mişcare care îşi avea originile la Muntele Athos. Poziţia sa era susţinută de mai mulţi monahi atoniţi. Poziţia lui Varlaam a fost contestată de un alt monah de la Sfântul Munte, Grigorie Palama. Acesta a fost una din principalele figuri care au formulat doctrina isihastă, afirmând că isihasmul este în concordanţă cu străvechile practici şi cu îndelungata tradiţie teologică mistică a Bisericii. n anul 1341, disputa a fost investigată la Constantinopol de un sinod episcopal condus de Patriarh. Pe data de 27 mai 1341, poziţia lui Varlaam a fost condamnată ca eretică şi anatematizată, iar acesta s-a întors în Calabria.
La întoarcerea sa în Italia, Varlaam a recunoscut autoritatea Bisericii Romano-Catolice şi a fost numit episcop de Gerace (o dioceză din provincia Reggio Calabria) în anul 1342. A murit în anul 1348.
Învăţătura
În opoziţie cu Sfântul Grigorie Palama, care învăţa că "slava lui Dumnezeu" care s-a descoperit în mai multe rânduri în istoria biblică atât în Noul cât şi în Vechiul Testament (de exemplu în rugul aprinsă văzut de Moise) nu erau altceva decât Energiile necreate (Harul necreat) ale lui Dumnezeu, Varlaam considera că acestea erau efecte create, întrucât Dumnezeu nu ar putea sub nici un chip să fie văzut de oameni.
Învăţăturile lui Varlaam au influenţat mişcarea zeloţilor din Tesalonic. El a fost tototdată profesor de limba greacă, fiind şi primul profesor de greacă al scriitorilor Francesco Petrarca şi Giovanni Boccaccio, influenţând astfel considerabil scrierile lor.
