Valerian (Trifa) de Detroit: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: Înaltpreasfințitul arhiepiscop '''Valerian (Trifa) de Detroit''' a fost episcop al Romanian Orthodox Episcopate of America from...)
 
m (Actualizare link-uri. Corectare diacritice.)
 
(Nu s-au afișat 9 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
Înaltpreasfințitul arhiepiscop '''Valerian (Trifa) de Detroit''' a fost [[episcop]] al [[Romanian Orthodox Episcopate of America (OCA)|Romanian Orthodox Episcopate of America]] from 1957 until 1984. His tenure as [[bishop]] was marred by allegations of association with the fascist-leaning Iron Guard during his youth in Romania. As a result of the allegations he retired as ruling bishop and entered into voluntary exile to Portugal, where he died.
+
Înaltpreasfințitul Arhiepiscop '''Valerian (Trifa) de Detroit''' a fost [[Episcop]] al [[Episcopia Ortodoxă Română din America|Episcopiei Ortodoxe Române din America]] între anii 1957 și 1984, când, la vârsta de 70 de ani, a demisionat (ca să protejeze Episcopia de atacurile celor care-l acuzau de participare la activități fasciste în tinerețe), autoexilându-se în Portugalia, unde și-a sfârșit zilele nu mult după aceea, în anul 1987. Rămășițele IPS Valerian odihnesc acum la Vatra Românească, la Grass Lake, Michigan.
  
 
==Viața==
 
==Viața==
The future bishop was born Viorel D. Trifa on [[June 24]], 1914, in Campeni, Transylvania, then part of the Austria-Hungary Empire. His father was Dionisie Trifa, a schoolteacher. His education began in his native village and continued at the Horia Gymnasium of Campeni and then the Gheorghe High School in Sibiu. He graduated in 1931. He continued his education in Theological School of the University of Jassy, where he studied theology, graduating cum laude in 1935. After graduation he studied theology, letters, and philosophy at the University of Bucharest. In 1939, he studied history and journalism at the University of Berlin.
+
Viitorul episcop s-a născut cu numele Viorel D. Trifa în [[24 iunie]], 1914, în Câmpeni, Transilvania, pe atunci parte din Imperiul Austro-Ungar. Tatăl său a fost Dionisie Trifa, un învățător. Și-a început educația în satul natal și a continuat-o la Gimanziul Horia din Câmpeni, iar apoi la Liceul Gheorghe din Sibiu. A obținut bacalaureatul în 1931. Și-a continuat educația la Seminarul Teologic al Universității din Iași, unde a studiat [[teologia]], unde și-a luat licența cum laude în 1935. După licență a studiat teologia, literele și filosofia la Universitatea din București. În 1939 a studiat istoria și jurnalismul la Universitatea din Berlin.  
  
It was as a student that his associations with the legionnaire movement of the Iron Guard created events that would follow him throughout his career and for the rest of his life. He was a contributor to the Libertatea newspaper of Orastie and in 1940 he was president of the National Union of Romanian Christian Students. In January 1941, he became involved in the confrontation between between the new leader of the Iron Guard, Horia Sima, and Ion Antonescu, which resulted in a failed rebellion and his fleeing to Germany.  
+
În timpul studenției, asocierea cu mișcarea legionară a Gărzii de Fier au creat evenimentele care l-au urmărit de-a lungul carierei și pentru restul vieții. A scris pentru ziarul ''Libertatea'' din Orăștie iar în 1940 a fost președintele Uniunii Naționale a Studenților Români Creștini. În 1941 se implică în confruntarea dintre noul lider al Gărzii de Fier, Horia Sima, și Ion Antonescu, această implicare ducând la o rebeliune eșuată și fuga sa în Germania.
  
In Nazi Germany, he was interned as a political prisoner in the camps of Sachsenhausen, Buchenwald, and Dachau. Freed at the end of World War II, Viorel served briefly as secretary to [[Metropolitan]] Visarion Puiu in Vienna and Paris before he was engaged as professor of ancient history and French language at a [[Roman Catholic]] college in Italy.
+
În Germania nazistă a fost închis ca prizonier politic în lagărele de la Sachsenhausen, Buchenwald și Dachau. Eliberat la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Viorel Trifa a fost pentru o scurtă perioadă secretar al [[Mitropolit]]ului [[Visarion Puiu]] în Viena și Paris, înainte de a fi angajat ca profesor de istorie antică și limba franceză la un colegiu catolic din Italia.
  
On [[July 17]], 1950, Viorel entered the United States under the ''Displaced Persons Immigration Act'' and became a writer for the Romanian language newspaper ''Solia'' in Cleveland, Ohio. As Romania came under communist control, the government through the Romanian Synod of Bishops attempted to control the émigré Orthodox [[diocese]] in the United States that was originally organized by Bp. [[Polycarp (Morusca) of Detroit|Polycarp (Moruşca)]]. The vast majority of [[parish]]es resisted and called for a council to establish self-government and to elect an [[auxiliary bishop]] pending Bp. Polycarp's return from Romania. On [[July 2]], 1951, Viorel was elected as the auxiliary bishop of the Romanian Orthodox Episcopate of America. He was [[consecration of a bishop|consecrated]] on [[April 27]], 1952, having been given the name 'Valerian' upon his [[tonsure]] as a [[monk]]. After Bp. Polycarp's death in Romania on [[October 26]], 1958, Bp. Valerian became the ruling head of the [[episcopate]].
+
În [[17 iulie]], 1950, Viorel Trifa a intrat în Statele Unite ale Americii sub ''Actul de Imigrare pentru Persoanele Refugiate'' și a început să scrie pentru ziarul de limbă română ''Solia'' din Cleveland, Ohio. Pe măsură ce România intra sub controlul puterii comuniste, guvernul prin intermediul Sinodului Episcopal Român a încercat să controleze [[Eparhie|dioceza]] emigranților ortodocși din Statele Unite care a fost organizată inițial de Episcopul [[Policarp (Moruşca) de Detroit|Policarp (Morușca)]]. Marea majoritate a [[Parohie|parohiilor]] a rezistat și au cerut un consiliu pentru stabilirea auto-guvernării și pentru alegerea unui [[episcop vicar]] așteptând întoarcerea episcopului Policarp din România. În data de  [[2 iulie]], 1951, Viorel Trifa a fost ales episcop vicar al Episcopiei Ortodoxe Române din America. A fost [[hirotonie|hirotonit]] în [[27 aprilie]], 1952, primind numele '''Valerian''' în urma [[Tundere|tunderii]] ca [[călugăr]]. După moartea Episcopului Policarp în România în [[26 octombrie]] 1958, Episcopul Valerian a devenit conducătorul [[Eparhie|episcopiei]].
  
In 1960, the Romanian Episcopate was received into the [[OCA|Russian Metropolia]] as a separate diocese, and Valerian was elevated to the dignity of [[archbishop]], becoming a member of the Synod of Bishops.  
+
În 1960, Episcopia Română a fost primită în [[Biserica Ortodoxă din America|OCA]] ca dioceză separată și Valerian a fost ridicat la rangul de [[arhiepiscop]], devenind membru al Sinodului Episcopal.
  
In 1975, the United States Department of Justices alleged that Abp. Valerian had entered the United States under false pretenses, having hid his membership in the Iron Guard. The evidence for the allegations had been provided by the Romanian communist government. In 1980, as the accusations about his past increased, Abp. Valerian chose, for the peace of his diocese, to retire as the head of the Romanian Episcopate, surrender his American citizenship, and leave the United States. He departed the United States in 1984 and established residence in Portugal. He died there on [[January 28]], 1987. He was succeeded as head of the Episcopate by Bp. [[Nathaniel (Popp) of Detroit|Nathaniel (Popp)]] in 1984.
+
În 1975, Departamentul de Justiție al Statelor Unite l-a acuzat pe Arhiepiscopul Valerian că a intrat în Statele Unite sub declarații false, ascunzându-și apartenența la Garda de Fier. Dovezile pentru acuzații au fost trimise de către guvernul comunist român.
 +
 
 +
În 1980, pe măsură ce acuzațiile legate de trecutul său creșteau în intensitate Arhiepiscopul Valerian a ales, pentru liniștea și pacea diocezei sale, să se retragă din fruntea Episcopiei Române, renunțând la cetățenia sa americană și părăsind Statele Unite.
 +
 
 +
A părăsit Statele Unite în 1984 și și-a stabilit rezidența în Portugalia. A murit acolo în data de [[28 ianuarie]] 1987. A fost succedat la conducerea Episcopiei de Arhiepiscopul [[Nathaniel (Popp) de Detroit|Nathaniel (Popp)]] în 1984.
  
  
 
{{start box}}
 
{{start box}}
 
{{succesiune|
 
{{succesiune|
titlu=[[Romanian Orthodox Episcopate of America (OCA)|Archbishop of Detroit and the Romanian Episcopate]]|
+
titlu=Arhiepiscop de Detroit și al Episcopiei Ortodoxe Române din America|
înainte=[[Polycarp (Morusca) of Detroit|Polycarp (Moruşca)]]|
+
înainte=[[Policarp (Moruşca) de Detroit|Policarp (Morușca)]]|
după=[[Nathaniel (Popp) of Detroit|Nathaniel (Popp)]]|
+
după=[[Nathaniel (Popp) de Detroit|Nathaniel (Popp)]]|
 
ani=1958-1984}}
 
ani=1958-1984}}
 
{{end box}}
 
{{end box}}
Linia 30: Linia 34:
 
*[http://www.oca.org/MVorthchristiansnamerica.asp?Chap=CH7 "Bishop Polycarp (Morusca) and Archbishop Valerian (Trifa)"] from ''Orthodox Christians in North America 1794 - 1994'', Chapter 7: The Ethnic Churches ([[OCA]])
 
*[http://www.oca.org/MVorthchristiansnamerica.asp?Chap=CH7 "Bishop Polycarp (Morusca) and Archbishop Valerian (Trifa)"] from ''Orthodox Christians in North America 1794 - 1994'', Chapter 7: The Ethnic Churches ([[OCA]])
  
[[Category: Bishops]]
+
[[Categorie:Episcopi]]
 +
[[Categorie:Ortodoxia în America]]
 +
 
 +
[[en:Valerian (Trifa) of Detroit]]

Versiunea curentă din 26 septembrie 2016 10:27

Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Valerian (Trifa) de Detroit a fost Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române din America între anii 1957 și 1984, când, la vârsta de 70 de ani, a demisionat (ca să protejeze Episcopia de atacurile celor care-l acuzau de participare la activități fasciste în tinerețe), autoexilându-se în Portugalia, unde și-a sfârșit zilele nu mult după aceea, în anul 1987. Rămășițele IPS Valerian odihnesc acum la Vatra Românească, la Grass Lake, Michigan.

Viața

Viitorul episcop s-a născut cu numele Viorel D. Trifa în 24 iunie, 1914, în Câmpeni, Transilvania, pe atunci parte din Imperiul Austro-Ungar. Tatăl său a fost Dionisie Trifa, un învățător. Și-a început educația în satul natal și a continuat-o la Gimanziul Horia din Câmpeni, iar apoi la Liceul Gheorghe din Sibiu. A obținut bacalaureatul în 1931. Și-a continuat educația la Seminarul Teologic al Universității din Iași, unde a studiat teologia, unde și-a luat licența cum laude în 1935. După licență a studiat teologia, literele și filosofia la Universitatea din București. În 1939 a studiat istoria și jurnalismul la Universitatea din Berlin.

În timpul studenției, asocierea cu mișcarea legionară a Gărzii de Fier au creat evenimentele care l-au urmărit de-a lungul carierei și pentru restul vieții. A scris pentru ziarul Libertatea din Orăștie iar în 1940 a fost președintele Uniunii Naționale a Studenților Români Creștini. În 1941 se implică în confruntarea dintre noul lider al Gărzii de Fier, Horia Sima, și Ion Antonescu, această implicare ducând la o rebeliune eșuată și fuga sa în Germania.

În Germania nazistă a fost închis ca prizonier politic în lagărele de la Sachsenhausen, Buchenwald și Dachau. Eliberat la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Viorel Trifa a fost pentru o scurtă perioadă secretar al Mitropolitului Visarion Puiu în Viena și Paris, înainte de a fi angajat ca profesor de istorie antică și limba franceză la un colegiu catolic din Italia.

În 17 iulie, 1950, Viorel Trifa a intrat în Statele Unite ale Americii sub Actul de Imigrare pentru Persoanele Refugiate și a început să scrie pentru ziarul de limbă română Solia din Cleveland, Ohio. Pe măsură ce România intra sub controlul puterii comuniste, guvernul prin intermediul Sinodului Episcopal Român a încercat să controleze dioceza emigranților ortodocși din Statele Unite care a fost organizată inițial de Episcopul Policarp (Morușca). Marea majoritate a parohiilor a rezistat și au cerut un consiliu pentru stabilirea auto-guvernării și pentru alegerea unui episcop vicar așteptând întoarcerea episcopului Policarp din România. În data de 2 iulie, 1951, Viorel Trifa a fost ales episcop vicar al Episcopiei Ortodoxe Române din America. A fost hirotonit în 27 aprilie, 1952, primind numele Valerian în urma tunderii ca călugăr. După moartea Episcopului Policarp în România în 26 octombrie 1958, Episcopul Valerian a devenit conducătorul episcopiei.

În 1960, Episcopia Română a fost primită în OCA ca dioceză separată și Valerian a fost ridicat la rangul de arhiepiscop, devenind membru al Sinodului Episcopal.

În 1975, Departamentul de Justiție al Statelor Unite l-a acuzat pe Arhiepiscopul Valerian că a intrat în Statele Unite sub declarații false, ascunzându-și apartenența la Garda de Fier. Dovezile pentru acuzații au fost trimise de către guvernul comunist român.

În 1980, pe măsură ce acuzațiile legate de trecutul său creșteau în intensitate Arhiepiscopul Valerian a ales, pentru liniștea și pacea diocezei sale, să se retragă din fruntea Episcopiei Române, renunțând la cetățenia sa americană și părăsind Statele Unite.

A părăsit Statele Unite în 1984 și și-a stabilit rezidența în Portugalia. A murit acolo în data de 28 ianuarie 1987. A fost succedat la conducerea Episcopiei de Arhiepiscopul Nathaniel (Popp) în 1984.


Casetă de succesiune:
Valerian (Trifa) de Detroit
Precedat de:
Policarp (Morușca)
Arhiepiscop de Detroit și al Episcopiei Ortodoxe Române din America
1958-1984
Urmat de:
Nathaniel (Popp)



Surse

  • Constance J. Tarasar, Orthodox America 1794-1976 Development of the Orthodox Church in America, Syosett, New York, The Orthodox Church in America, 1975

Legături extene