Modificări

{{Traducere EN}}Înaltpreasfințitul arhiepiscop '''Valerian (Trifa) de Detroit''' a fost [[episcop]] al [[Episcopia Ortodoxă Română din America|Episcopiei Ortodoxe Române din America]] între anii 1957 și 1984, când, la vârsta de 70 de ani, a demisionat (ca să protejeze Episcopia de atacurile celor care-l acuzau de participare la activități fasciste în tinerețe), autoexilându-se în Portugalia, unde şi-a sfârşit zilele nu mult după aceea, în 1987. Rămăşiţele IPS Valerian odihnesc acum la Vatra Românească, la Grass Lake, Michigan.

Viitorul episcop s-a născut cu numele Viorel D. Trifa în [[24 Iunieiunie]], 1914, în Câmpeni, Transilvania, pe atunci parte din Imperiul Austro-Ungar. Tatăl său a fost Dionisie Trifa, un învățător. Și-a început educația în satul natal și a continuat-o la Gimanziul Horia din Câmpeni, iar apoi la Liceul Gheorghe din Sibiu. A obținut bacalaureatul în 1931. Și-a continuat educația la Seminarul Teologic al Universității din Iași, unde a studiat [[teologia]], unde și-a luat licența cum laude în 1935. După licență a studiat teologia, literele și filosofia la Universitatea din București. În 1939 a studiat istoria și jurnalismul la Universitatea din Berlin.

În timpul studenției, asocierea cu mișcarea legionară a Gărzii de Fier au creat evenimentele care l-au urmărit de-a lungul carierei și pentru restul vieții. A scris pentru ziarul ''Libertatea '' din Orăștie iar în 1940 a fost președintele Uniunii Naționale a Studenților Români Creștini. În 1941 se implică în confruntarea dintre noul lider al Gărzii de Fier, Horia Sima, și Ion Antonescu, această implicare ducând la o rebeliune eșuată și fuga sa în Germania.

În Germania nazistă a fost închis ca prizonier politic în lagărele de la Sachsenhausen, Buchenwald și Dachau. Eliberat la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Viorel Trifa a fost pentru o scurtă perioadă secretar al [[Mitropolitului]] [[Visarion Puiu ]] în Vienna Viena și Parisînainte Paris, înainte de a fi angajat ca profesor de istorie antică și limba francezp franceză la un colegiu catolic din ItalyItalia.

În [[17 Iulieiulie]], 1950, Viorel Trifa a intrat în Statele Unite ale Ameircii Americii sub 'Actul de Imigrare pentru Persoanele Refugiate' și a început să scrie pentru ziarul de limbă română ''Solia'' din Cleveland, Ohio. Pe măsură ce România intra sub controlul puterii comuniste, guvernul prin intermediul Sinodului Episcopal Român a încercat să controleze [[dioceza]] emigranților ortodoxi ortodocși din Statele Unite care a fost organizată inițial de Episcopul [[Polycarp Policarp (MoruscaMorușca) of de Detroit|Polycarp Policarp (Moruşca)]]. Marea majoritate a [[parohi]]ilor a rezistat și au cerut un consiliu pentru stabilirea auto-guvernării și pentru alegerea unui [[episcop vicar]] așteptând întoarcerea episcopului Polycarp Policarp din România. În data de [[2 Iulieiulie]], 1951, Viorel Trifa a fost ales episcop vicar al Episcopiei Ortodoxe Române din America. A fost [[consecration of a bishophirotonie|hirotonit]] în [[27 Aprilieaprilie]], 1952, primind numele 'Valerian' în urma [[tunderii]] ca [[călugăr]]. După moartea Episcopului Policarp în România în [[26 Octombrieoctombrie]], 1958, Ep. Episcopul Valerian a devenit conducătorul [[episcopiei]].

În 1960, Episcopia Română a fost primită în [[OCA|Mitropolia Rusă]] ca dioceză separată și Valerian a fost ridicat la rangul de [[arhiepiscop]], devenind membru al Sinodului Episcopal.

În 1975, Departamentul de Justiție al Statelor Unite l-a acuzat pe Arhiepiscopul Valerian că a intrat în Statele Unite sub prezumții declarații false, ascunzându-și apartanența apartenența la Garda de Fier. Dovezile pentru acuzații au fost trimise de către guvernul comunist român. În 1980, pe măsură ce acuzațiile legate de trecutul său creșteau în intensitate Arhiepiscopul Valerian a ales, pentru liniștea și pacea diocezei sale, să se retragă din fruntea Episcopiei Române, renunțând la cetățenia sa americană și părăsind Statele Unite. A părăsit Statele Unite în 1984 și și-a stabilit rezidența în Portugalia. A murit acolo în data de [[28 Ianuarieianuarie]], 1987. A fost succedat la conducerea Episcopiei de Ep. [[Nathaniel (Popp) de Detroit|Nathaniel (Popp)]] în 1984.