Vămile văzduhului: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Dovezi patristice: recuperat citatele online, etc.)
(dovezi liturgice (traducere))
Linia 20: Linia 20:
 
:"Dar dacă sufletele au plecat din această viaţă în credinţă si în dragoste, cu toate că au adus cu ei si oarecare greseli, fie unele mici, pentru care nu s-au pocăit deloc, fie păcate grele pentru care -chiar dacă s-au pocăit -nu au izbutit să arate roadele lor de pocăinţă: noi credem că asemenea suflete trebuie să fie curăţate de acest fel de păcate dar nu cu ajutorul vreunui foc curăţitor sau vreo osândă în vreun loc (după cum am spus, pentru aceasta nu ni s-a spus nouă nimic). Dar unii trebuie să se cureţe chiar la iesirea din trup, numai din pricina fricii, după cum arată în chip neabătut Sf. Grigorie Dialogul în vreme ce alţii trebuie să fie curăţaţi după iesirea din trup, fie pe când se mai află în acelasi loc pământesc, înainte de a veni să se închine lui Dumnezeu si sunt cinstiţi cu soarta celor binecuvântaţi, fie -dacă păcatele lor au fost mai grele si i-au orbit pe ei vreme îndelungată -sunt ţinuţi în iad, dar nu pentru a rămâne pururea în foc si chinuire, ci ca si cum s-ar afla în temniţă si strâmtorare, sub pază" <ref> Sf. Marcu al Efesului, împotriva doctrinei catolice a focului curăţitor (Purgatoriului), cit. în Serafim Rose, [http://www.sfaturiortodoxe.ro/sufletul-dupa-moarte/sufletul-dupa-moarte-sf-marcu-starea-sufletelor-dupa-moarte.htm Sufletul după moarte].</ref>
 
:"Dar dacă sufletele au plecat din această viaţă în credinţă si în dragoste, cu toate că au adus cu ei si oarecare greseli, fie unele mici, pentru care nu s-au pocăit deloc, fie păcate grele pentru care -chiar dacă s-au pocăit -nu au izbutit să arate roadele lor de pocăinţă: noi credem că asemenea suflete trebuie să fie curăţate de acest fel de păcate dar nu cu ajutorul vreunui foc curăţitor sau vreo osândă în vreun loc (după cum am spus, pentru aceasta nu ni s-a spus nouă nimic). Dar unii trebuie să se cureţe chiar la iesirea din trup, numai din pricina fricii, după cum arată în chip neabătut Sf. Grigorie Dialogul în vreme ce alţii trebuie să fie curăţaţi după iesirea din trup, fie pe când se mai află în acelasi loc pământesc, înainte de a veni să se închine lui Dumnezeu si sunt cinstiţi cu soarta celor binecuvântaţi, fie -dacă păcatele lor au fost mai grele si i-au orbit pe ei vreme îndelungată -sunt ţinuţi în iad, dar nu pentru a rămâne pururea în foc si chinuire, ci ca si cum s-ar afla în temniţă si strâmtorare, sub pază" <ref> Sf. Marcu al Efesului, împotriva doctrinei catolice a focului curăţitor (Purgatoriului), cit. în Serafim Rose, [http://www.sfaturiortodoxe.ro/sufletul-dupa-moarte/sufletul-dupa-moarte-sf-marcu-starea-sufletelor-dupa-moarte.htm Sufletul după moarte].</ref>
  
==Liturgical Evidence==
+
==Dovezi liturgice==
  
In both the Greek and Slavonic Euchologion, in the canon for the departure of the soul by St. Andrew , we find in Ode 7: "All holy angels of the Almighty God, have mercy upon me and save me from all the evil toll-houses."
+
În [[Molitfelnic|Evhologhion]], atât în tradiţia greacă, cât şi în tradiţia slavă sau românească, există mărturii despre vămile văzduhului în [[Canon (imn)|Canonul]] Sf. Andrei al Ierusalimului din Slujba la ieşirea grea a sufletului, în [[Ode biblice|Cântarea]] a 7-a: "Miluiţi mă pe mine, îngeri preasfinţi ai lui Dumnezeu atotţiitorul, şi mă izbăviţi din toate vămile celor vicleni, căci n am fapte bune să îndreptez cumpăna faptelor celor rele."
  
Likewise, in the Canon of Supplication at the Parting of the Soul in ''The Great Book of Needs'' are the following references to the struggle of a soul passing through the toll-houses:
+
Mărturii se mai găsesc şi în Canonul Mântuitorului şi al Născătoarei de Dumnezeu la despărţirea sufletului de trup (în Marele Trebnic slavon) <ref> Cit. în română în Pr. Nicodim Măndiţă, "Vămile văzduhului şi mărturii despre existenţa lor", p. 84 (ed. online)</ref>.:
:"Count me worthy to pass, unhindered, by the persecutor, the prince of the air, the tyrant, him that stands guard in the dread pathways, and the false accusation of these, as I depart from earth." (Ode 4, p. 77).
+
:"Ajută-mă să trec fără împiedicare din pământul acesta, dinaintea stăpânitorului aerului, a vrăjmaşului, păzitorul căilor înfricoşate şi neîmblânzitul ispititor" (Cântarea a 4-a).
:"Do thou count me worthy to escape the hordes of bodiless barbarians, and rise through the aerial depths and enter into Heaven…" (Ode 8, p. 81).
+
:" Ajută-mă să scap de duhurile barbare, să ies din profunzimile (vămile) aeriene, spre a mă înălţa la cer, unde te voi preamări în veci, o, Maica lui Dumnezeu" (Cântarea a  8-a).  
:"[W]hen I come to die, do thou banish far from me the commander of the bitter toll-gatherers and ruler of the earth…" (Ode 8, p. 81).
+
:"Când va veni vremea să mor, izgoneşte departe de la mine pe cârmuitorul cel amar al vameşilor şi stăpânitorul pământului " (Cântarea a 8-a) <ref>Tradus din limba engleză (OrthodoxWiki).</ref>.
  
In the Octoechos, there are many references to the Toll Houses:
+
Alte mărturii se mai găsesc în Canonul îngerului păzitor, Canonul tuturor sfinţilor, în rugăciunea Catismei a IV-a, în cântările Sf. Ioan Damaschin etc. <ref> Pr. Nicodim Măndiţă, "op.cit.", pp. 83-36. </ref>
 +
Şi în [[Octoih]] <ref>"Octoihul mare", ed. IBMBOR, Bucureşti, 2002</ref> se găsesc mai multe cântări care se referă la vămile văzduhului:
  
:"When my soul is about to be forcibly parted from my body's limbs, then stand by my side and scatter the counsels of my bodiless foes and smash the teeth of those who implacably seek to swallow me down, so that I may pass unhindered through the rulers of darkness who wait in the air, O Bride of God." [http://www.anastasis.org.uk/weekday_vespers1.htm Octoechos, Tone Two, Friday Vespers]
+
:"Când va fi să se despartă sufletul meu cu sila de mădularele trupului, atunci, dumnezeiască Mireasă, stai lângă mine şi risipeşte urzirile vrăjmaşilor celor netrupeşti; zdrobeşte fălcile celor ce caută să mă înghită fără de milă, ca să trec neoprit de căpeteniile întunericului, care stau în văzduh " ([[glas]]ul al 2-lea, la [[vecernie|vecernia]] de vineri seara).
 
+
:"Călăuzeşte, Curată, cea cu totul fără prihană, ticălosul meu suflet şi te milostiveşte spre el, că se prăbuşeşte sub povara greşelolor întru adâncul pierzării. Şi în ceasul cel înfricoşător al morţii tu mă smulge de la diavolii cei ce mă învinovăţesc şi mă izbăveşte din toată osânda (glasul 1, cântarea a 6-a a Născătoarei, Duminica la [[Miezonoptica|Miezonoptică]]).
:"Pilot my wretched soul, pure Virgin, and have compassion on it, as it slides under a multitude of offences into the deep of destruction; and at the fearful hour of death snatch me from the accusing demons and from every punishment." [http://www.anastasis.org.uk/weekday_vespers1.htm Ode 6, Tone 1 Midnight Office for Sunday]
 
 
   
 
   
In the [http://www.saintjonah.org/services/midnightdoc.doc Saturday Midnight Office], the prayer of St. Eustratius, contains the following:
+
În rugăciunea Sf. Eustratie din Miezonoptica pentru sâmbete, se spune:  
  
:"And now, O Master, let Thy hand shelter me and let Thy mercy descend upon me, for my soul is distracted and pained at its departure from this my wretched and filthy body, lest the evil design of the adversary overtake it and make it stumble into the darkness for the unknown and known sins amassed by me in this life. Be merciful unto me, O Master, and let not my soul see the dark countenances of the evil spirits, but let it be received by Thine Angels bright and shining. Glorify Thy holy name and by Thy might set me before Thy divine judgment seat. When I am being judged, suffer not that the hand of the prince of this world should take hold of me to throw me, a sinner, into the depths of hades, but stand by me and be unto me a savior and mediator..." <ref>See The Unabbreviated Horologion or Book of the Hours, ed. Fr. Laurence Campbell (Jordanville, NY: Holy Trinity Monastery, 1995), p. 34, and The Great Horologion (Boston, MA: Holy Transfiguration Monastery, 1997), p. 48</ref>
+
:"Şi acum, Stăpâne, să mă acopere pe mine mâna Ta şi să vină peste mine mila Ta, că s-a tulburat sufletul meu şi dureros îi este să iasă din acest ticălos şi spurcat trup al meu. Ca nu cumva vicleanul sfat al celui potrivnic să-l întâmpine şi să-l împiedice întru întuneric, pentru păcatele cele făcute de mine.... Milostiv fii mie, Stăpâne, şi să nu vadă sufletul meu întunecatul chip al viclenilor draci, ci să-l ia îngerii Tăi cei slăviţi şi luminaţi... Când mă vei judeca, să nu mă apuce pe mine mâna stăpânitorului lumii acesteia, ca să mă surpe pe mine păcătosul în adâncul iadului, ci stai lângă mine şi-mi fii Mântuitor şi sprijinitor..." <ref>"Micul ceaslov, cu sinaxarul de peste an", Episcopia Râmnicului, Sf. Mănăstire Frăsinei, f.a. </ref>
  
 
==The Number of the Toll Houses==
 
==The Number of the Toll Houses==

Versiunea de la data 17 iunie 2012 14:53

Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză!

Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului.
De asemenea, dacă nu ați făcut-o deja, citiți pagina de ajutor Traduceri din limba engleză.

Reprezentare iconografică a vămilor văzduhului

Învăţătura despre vămile văzduhului se referă la călătoria sufletului după despărţirea de trup şi este legată de Judecata particulară. În forma sa cea mai generală, aceasta cuprinde ideea că, după moarte, demonii încearcă să găsească motive ca să ducă sufletul celui adormit în Iad, în timp ce rugăciunile celor vii ocrotesc sufletul celui adormit, dacă acesta poate fi apărat. Hotărârea finală cu privire la trimiterea sufletului în iad sau aşezarea sa în Rai depinde de starea sa în ceasul morţii. În ambele cazuri, această judecată este o pregustare a ceea ce trebuie să se aştepte sufletul şi la Judecata universală. Potrivit Pr. Thomas Hopko, învăţătura despre vămile văzduhului apare practic, într-o formă sau alta, la mai toţi Părinţii Bisericii.[1]

Dovezi patristice

În Viaţa Sf. Antonie cel Mare se arată că acesta acesta a avut o viziune în care i s-a descoperit cum, dintre sufletele care se ridicau la cer, unele erau oprite de un demon foarte înalt şi doborâte. Şi Venerabilul Beda relatează în Istoria bisericească a poporului englez despre un sfânt celt care a văzut un suflet ridicându-se şi luptând cu demonii, cu ajutorul îngerilor şi al sufletului răposatei sale soţii.

În Filocalie, Sf. Diadoh al Foticeei (cca 400 – 486 a.d.) spune:

"Dacă deci nu ne vom mărturisi cum trebuie şi pentru greşelile fără voie, vom afla în noi în vremea ieşirii noastre o oarecare frică nelămurită. Trebuie să ne rugăm şi noi cei ce iubim pe Domnul, ca să ne aflăm atunci în afară de orice frică. Căci cel ce va fi atunci în frică nu va trece slobod peste căpeteniile iadului. Fiindcă are, ca şi aceia, în frica sufletului o mărturie a păcatului său. Dar sufletul ce se veseleşte în dragostea lui Dumnezeu, în ceasul dezlegării, se înalţă atunci cu îngerii păcii deasupra oştilor întunecate. Căci dragostea duhovnicească parcă îl într-aripează, dat fiind că a împlinit fără lipsuri legea. De aceea cei ce ies cu o astfel de îndrăznire din viaţă vor fi răpiţi până în prezenţa Domnului împreună cu toţi Sfinţii. Iar cei ce se tem chiar şi numai puţin în ceasul morţii vor fi lăsaţi în grămada celorlalţi oameni, ca unii ce se află sub judecată; căci ei vor trebui să fie cercaţi prin focul judecăţii şi aşa să primească partea ce li se cuvine după faptele lor, de la Bunul nostru Dumnezeu şi împăratul Iisus Hristos."[2]

În Patericul egiptean, Teofil al Alexandriei (trecut la Domnul în 412 d.Hr.), se spune:

"Tot avva Theofil a spus: ce frică şi cutremur şi năpastă vom vedea, când se vor despărţi sufletul şi trupul! Va veni lângă noi oastea şi puterea tăriilor celor potrivnice, stăpânii întunerecului, conducătorii răului, şi învinuiesc sufletul ca la o judecată, aducând înainte toate păcatele lui cu ştiinţă şi neştiinţă, din tinereţe până la vârsta la care a răposat. Deci stau, învinuindu-l de toate cele făcute de el. Cum crezi că se cutremură sufletul în ceasul acela, până se dă hotărârea judecătorească şi este slobozit? În ceasul acela este la ananghie, până vede hotărârea în privinţa sa. Şi puterile dumnezeieşti se aţin în faţa vrăjmaşilor şi ele îi arată faptele bune. Gândeşte-te cu ce frică şi tremur stă sufletul la mijloc până ce judecata lui primeşte hotărâre de la judecătorul cel drept. Şi dacă e drept, aceia primesc mustrare, iar el şi sufletul le e răpit, şi apoi e fără griji, şi chiar locuieşte fără griji, după cum este scris „aşa cum locuinţa tuturor este întru Tine“75( Psalmi 86, v. 7.) şi atunci se plineşte ceea ce este scris „unde nu este durere nici întristare nici suspin“76(Isaia 35, 10.). Atunci scapă, ducându-se în bucuria şi slava cele de nespus, în care se va şi aşeza."
"Şi dacă se dovedeşte că a trăit în nepăsare, aude glasul cel înfricoşător „să nu mai fie cel fără de lege, şi să nu mai vadă slava celui Preaînalt“77(Isaia26, 10.). Atunci îl apucă ziua urgiei, ziua jalei, ziua de întuneric şi beznă. Sufletul e dat întunericului celui din afară, osândit la focul veşnic, să fie chinuit în veacul cel fără de sfârşit. Atunci unde e trufia lumii, unde e slava deşartă, unde e desfătarea şi răsfăţul? Unde e închipuirea, unde e odihna, unde e lauda? Unde sunt averile, şi neamul cel de bună obârşie? Unde e tatăl, mama, fratele? Cine se va încumeta să scoată sufletul ars în foc şi aflat în chinuri groaznice? (Patericul egiptean, Despre Avva Theofil arhiepiscopul, 4.</ref>

Sf. Marcu al Efesului scria:

"Dar dacă sufletele au plecat din această viaţă în credinţă si în dragoste, cu toate că au adus cu ei si oarecare greseli, fie unele mici, pentru care nu s-au pocăit deloc, fie păcate grele pentru care -chiar dacă s-au pocăit -nu au izbutit să arate roadele lor de pocăinţă: noi credem că asemenea suflete trebuie să fie curăţate de acest fel de păcate dar nu cu ajutorul vreunui foc curăţitor sau vreo osândă în vreun loc (după cum am spus, pentru aceasta nu ni s-a spus nouă nimic). Dar unii trebuie să se cureţe chiar la iesirea din trup, numai din pricina fricii, după cum arată în chip neabătut Sf. Grigorie Dialogul în vreme ce alţii trebuie să fie curăţaţi după iesirea din trup, fie pe când se mai află în acelasi loc pământesc, înainte de a veni să se închine lui Dumnezeu si sunt cinstiţi cu soarta celor binecuvântaţi, fie -dacă păcatele lor au fost mai grele si i-au orbit pe ei vreme îndelungată -sunt ţinuţi în iad, dar nu pentru a rămâne pururea în foc si chinuire, ci ca si cum s-ar afla în temniţă si strâmtorare, sub pază" [3]

Dovezi liturgice

În Evhologhion, atât în tradiţia greacă, cât şi în tradiţia slavă sau românească, există mărturii despre vămile văzduhului în Canonul Sf. Andrei al Ierusalimului din Slujba la ieşirea grea a sufletului, în Cântarea a 7-a: "Miluiţi mă pe mine, îngeri preasfinţi ai lui Dumnezeu atotţiitorul, şi mă izbăviţi din toate vămile celor vicleni, căci n am fapte bune să îndreptez cumpăna faptelor celor rele."

Mărturii se mai găsesc şi în Canonul Mântuitorului şi al Născătoarei de Dumnezeu la despărţirea sufletului de trup (în Marele Trebnic slavon) [4].:

"Ajută-mă să trec fără împiedicare din pământul acesta, dinaintea stăpânitorului aerului, a vrăjmaşului, păzitorul căilor înfricoşate şi neîmblânzitul ispititor" (Cântarea a 4-a).
" Ajută-mă să scap de duhurile barbare, să ies din profunzimile (vămile) aeriene, spre a mă înălţa la cer, unde te voi preamări în veci, o, Maica lui Dumnezeu" (Cântarea a 8-a).
"Când va veni vremea să mor, izgoneşte departe de la mine pe cârmuitorul cel amar al vameşilor şi stăpânitorul pământului " (Cântarea a 8-a) [5].

Alte mărturii se mai găsesc în Canonul îngerului păzitor, Canonul tuturor sfinţilor, în rugăciunea Catismei a IV-a, în cântările Sf. Ioan Damaschin etc. [6] Şi în Octoih [7] se găsesc mai multe cântări care se referă la vămile văzduhului:

"Când va fi să se despartă sufletul meu cu sila de mădularele trupului, atunci, dumnezeiască Mireasă, stai lângă mine şi risipeşte urzirile vrăjmaşilor celor netrupeşti; zdrobeşte fălcile celor ce caută să mă înghită fără de milă, ca să trec neoprit de căpeteniile întunericului, care stau în văzduh " (glasul al 2-lea, la vecernia de vineri seara).
"Călăuzeşte, Curată, cea cu totul fără prihană, ticălosul meu suflet şi te milostiveşte spre el, că se prăbuşeşte sub povara greşelolor întru adâncul pierzării. Şi în ceasul cel înfricoşător al morţii tu mă smulge de la diavolii cei ce mă învinovăţesc şi mă izbăveşte din toată osânda (glasul 1, cântarea a 6-a a Născătoarei, Duminica la Miezonoptică).

În rugăciunea Sf. Eustratie din Miezonoptica pentru sâmbete, se spune:

"Şi acum, Stăpâne, să mă acopere pe mine mâna Ta şi să vină peste mine mila Ta, că s-a tulburat sufletul meu şi dureros îi este să iasă din acest ticălos şi spurcat trup al meu. Ca nu cumva vicleanul sfat al celui potrivnic să-l întâmpine şi să-l împiedice întru întuneric, pentru păcatele cele făcute de mine.... Milostiv fii mie, Stăpâne, şi să nu vadă sufletul meu întunecatul chip al viclenilor draci, ci să-l ia îngerii Tăi cei slăviţi şi luminaţi... Când mă vei judeca, să nu mă apuce pe mine mâna stăpânitorului lumii acesteia, ca să mă surpe pe mine păcătosul în adâncul iadului, ci stai lângă mine şi-mi fii Mântuitor şi sprijinitor..." [8]

The Number of the Toll Houses

The most detailed version of the toll-houses occurs in a vision of Gregory of Thrace, apparently from the 10th century. The demons accuse the soul at each toll-house of sins. In some cases the demon might accuse the soul of sins that they tempted her with, but it didn't comply with, or of sins that she repented for, and in that cases one of the angels, the one which was the persons guardian angel, speaks for the person, saying that those are lies, and that payment is not necessary, taking the soul to the next toll-house. If a person has unrepented sins, and does not have enough good deeds and prayers of the living to pay for them, the demons of the corresponding toll-house grab him, and take him to hades to await the final judgment. This vision recounts the toll-houses in the following order:

  • At the first aerial toll-house, the soul is questioned about sins of the tongue, such as empty words, dirty talk, insults, ridicule, singing worldly songs, too much or loud laughter, and similar sins.
  • The second is the toll-house of lies, which includes not only ordinary lies, but also the breaking of oaths, the violation of vows given to God, taking God's name in vain, hiding sins during confession, and similar acts.
  • The third is the toll-house of slander. It includes judging, humiliating, embarrassing, mocking, and laughing at people, and similar transgressions.
  • The fourth is the toll-house of gluttony, which includes overeating, drunkenness, eating between meals, eating without prayer, not holding fasts, choosing tasty over plain food, eating when not hungry, and the like.
  • The fifth is the toll-house of laziness, where the soul is held accountable for every day and hour spent in laziness, for neglecting to serve God and pray, for missing Church services, and also for not earning money through hard, honest labor, for not working as much as you are paid, and all similar sins.
  • The sixth toll-house is the toll-house of theft, which includes stealing and robbery, whether small, big, light, violent, public, or hidden.
  • The seventh is the toll-house of covetousness, including love of riches and goods, failure to give to charity, and similar acts.
  • The eight is the toll-house of usury, loan-sharking, overpricing, and similar sins.
  • The ninth is the toll-house of injustice- being unjust, especially in judicial affairs, accepting or giving bribes, dishonest trading and business, using false measures, and similar sins.
  • The tenth is the toll-house of envy.
  • The eleventh is the toll-house of pride- vanity, self-will, boasting, not honoring parents and civil authorities, insubordination, disobedience, and similar sins.
  • The twelve is the toll-house of anger and rage.
  • The thirteenth is the toll-house of remembering evil- hatred, holding a grudge, and revenge.
  • The fourteenth is the toll-house of murder- not just plain murder, but also wounding, maiming, hitting, pushing, and generally injuring people.
  • The fifteenth is the toll-house of magic- divination, conjuring demons, making poison, all superstitions, and associated acts.
  • The sixteenth is the toll-house of lust- fornication, unclean thoughts, lustful looks, unchaste touches.
  • The seventeenth is the toll-house of adultery.
  • The eighteenth is the toll-house of sodomy: bestiality, homosexuality, incest, masturbation, and all other unnatural sins.
  • The nineteenth is the toll-house of heresy: rejecting any part of Orthodox faith, wrongly interpreting it, apostasy, blasphemy, and all similar sins.
  • The last, twentieth toll-house is the toll-house of unmercifulness: failing to show mercy and charity to people, and being cruel in any way.


Are They Literal?

Many of the Orthodox who accept the doctrine of the toll-houses do not take the form or all the teachings from the vision of Gregory literally. Thus for example Fr. Thomas Hopko maintains that one should not try to associate a particular time after death to the process, nor should one take the toll-houses as being literally "in the air," or necessarily twenty in number. Likewise, he makes no mention in his argument for them of the doctrine of bargaining for sins (which is similar in some ways to the Latin doctrine of merits). Instead, his description, drawing on St. John Chrysostom and the Fifty Homilies of St. Macarius of Egypt, among others, takes the toll-house encounters to describe the attempt of the demons to assault the soul with its own vulnerability to sin, or to entice it away from God, and describes passing through the toll-houses as the purification of the soul.[9]. St. Theophan the Recluse likewise said that what the demons are seeking is "passions," and suggested that, although the toll-houses are often depicted as frightening, the demons might equally well try to entice the soul by appealing to one of its weaknesses. Some others go so far as to say that the demons and angels are metaphors for the sins and virtues of the soul.

Controversy

Archbishop Lazar Puhalo, censing an icon of Fr. Seraphim (Rose)
.

There is disagreement in certain circles regarding the status of this teaching within the Orthodox Church. Some, including Archbishop Lazar (Puhalo) of Ottawa, consider this teaching controversial, even false (describing it as gnostic or of pagan origin). These accusations were later declared to be wrong by the Holy Synod of the Russian Church Abroad.[10] The traditional proponents of the teaching argue that it appears in the hymnology of the Church,[11] [12] in stories of the lives of saints (for example, the Life of St. Anthony the Great, written by St. Athanasius the Great, the life of St. Basil the New, and St. Theodora), in the homilies of St. Cyril of Alexandria[13] in the Discourses of Abba Isaiah,[14] the Philokalia, the Ladder of Divine Ascent, and the Dogmatics of the Orthodox Church by Blessed Justin Popovich. Several contemporary Church figures speak about toll-houses.[15] [16] [17] [18] Secondly, not a single Church Father ever wrote even one sentence expressing doubt about this teaching (which is present in its most general form in the Church since at least fourth century), although their discussions of the topic are always about general struggles with "tax-collector" demons, lacking the details present in Gregory's vision (apart from one pseudo-Makarian story which also mentions numerous toll-houses and a bargaining over sins at each one). Thirdly, some of the greatest modern authorities of the Orthodox Church, such as St. Ignatius Brianchaninov[19] and St. Theophan the Recluse,[20] insisted not only on the truthfulness, but on the necessity of this teaching in the spiritual life of a Christian.

Reference

  1. en: Ancient Faith Radio: Pr. Thomas Hopko despre vămile văzduhului (audio)
  2. Diadoh al Foticeii, Capetele ascetice, in Filocalia, vol. I, p. 349
  3. Sf. Marcu al Efesului, împotriva doctrinei catolice a focului curăţitor (Purgatoriului), cit. în Serafim Rose, Sufletul după moarte.
  4. Cit. în română în Pr. Nicodim Măndiţă, "Vămile văzduhului şi mărturii despre existenţa lor", p. 84 (ed. online)
  5. Tradus din limba engleză (OrthodoxWiki).
  6. Pr. Nicodim Măndiţă, "op.cit.", pp. 83-36.
  7. "Octoihul mare", ed. IBMBOR, Bucureşti, 2002
  8. "Micul ceaslov, cu sinaxarul de peste an", Episcopia Râmnicului, Sf. Mănăstire Frăsinei, f.a.
  9. Fr. Thomas Hopko on the Toll-houses, http://audio.ancientfaith.com/illuminedheart/hopko_tolls.mp3
  10. January 27, The Recovery of the Holy Relics of our Father among the Saints John Chrysostom, Troparion 1, Ode 5 of Orthros: "Grant me to pass untroubled through the host of noetic satraps and the tyrannic battalion of the lower air in the hour of my departure..."
  11. Parakletike, Friday Vespers, Second Mode: "When my soul is about to be separated violently from the members of the body, then, O Bride of God, come to my aid; scatter the counsels of the fleshless enemies and shatter their millstones, by which they seek to devour me mercilessly; that, unhindered, I may pass through the rulers of darkness standing in the air."
  12. St. Cyril of Alexandria Ephesi praedicata depoito Nestorio, ACO.14(52.405D) as referenced by Lampe, G.W.H., A Patristic Greek Lexicon, Oxford University Press, Oxford, 1961, p.1387
  13. The Twenty-nine Discourses of our Holy Father Isaiah, Volos, 1962, p. 37 (in Greek): "[Live] every day having death before your eyes, and concerning yourselves with how you will come out from the body, how you will pass by the powers of darkness what will meet you in the air, and how you will answer before God..."
  14. The Taxing of Souls by Metropolitan Hierotheos (Vlachos)
  15. Answer to a Critic, Appendix III from The Soul After Death by Father Seraphim Rose of Platina
  16. Vid. Ephraim, Elder, Counsels from the Holy Mountain, St. Anthony's Greek Orthodox Monastery, Arizona, 1999, pp. 436, 447.
  17. Cavarnos, Constantine, The Future Life According to Orthodox Teaching, Center for Traditionalist Orthodox Studies, Etna, California, 1985, pp. 24-26.
  18. A Word on Death, chapter "Aerial toll-houses"
  19. What is spiritual life, and how to obtain it, chapter "Perfect preparation for the Mystery of Repentance"

See also

Legături externe

Wikipedia

Dezbateri

Sprijinitori

Critici

Surse în limba română