Ulfila: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: {{Îmbunătăţire}} right|frame|Ulfila înconjurat de alfabetul gotic '''Wulfila''' sau '''Ulfila''' (probabil "lup mic") (c. 310-383), episcop, propovădu...)
 
(legături interne și corecturi)
Linia 1: Linia 1:
−
{{Îmbunătăţire}}
 
−
 
 
[[Image:Wulfila.jpg|right|frame|Ulfila înconjurat de alfabetul gotic]]
 
[[Image:Wulfila.jpg|right|frame|Ulfila înconjurat de alfabetul gotic]]
−
'''Wulfila''' sau '''Ulfila''' (probabil "lup mic") (c. 310-383), [[episcop]], propovăduitor şi traducător, a fost un got sau pe jumătate gotcare a petrecut o perioadă din viaţă în [[Imperiul Bizantin]] în vremea în care [[arianism]]ul era la pogeu. În ciuda credinţelor sale [[erezie|eretice]] adesea este numit "Apostolul goţilor."
+
'''Wulfila''' sau '''Ulfila''' (în traducere, „''micul lup''”) (c. 310-383), [[episcop]], propovăduitor şi traducător, a fost un got (sau pe jumătate got) care şi-a petrecut o mare parte din viaţă în [[Imperiul Bizantin]], pe vremea în care [[arianism]]ul era la apogeu. În ciuda credinţelor sale [[erezie|eretice]], adesea este numit „[[Apostol]]ul goţilor”.  
  
 
==Viaţa==
 
==Viaţa==
−
Din strămoşi capadocieni, Ulfila era pe deplin de partea goţilor (printre care se şi născuse) atât ca limbă cât şi ca simpatie. Şi-a petrecut primii ani din viaţă în Constantinopol. A fost hirotonit episcop de (c. 341) [[Eusebiu de Nicomedia]] arianul (ulterior episcop de Constantinopol). Curând după aceea s-a întors la poporul său pentru a începe activitatea misionară, întâi în graniţele imperiului şi apoi în rândul goţilor care se stabiliseră în Moesia II.
+
Din strămoşi capadocieni, Ulfila era pe deplin de partea goţilor (printre care se şi născuse) atât ca limbă cât şi ca simpatie. Şi-a petrecut primii ani din viaţă în [[Constantinopol]]. A fost [[hirotonire|hirotonit] episcop (c. 341) de către [[Eusebiu de Nicomedia]], [[arian]]ul (ulterior episcop de Constantinopol). Curând după aceea s-a întors la poporul său pentru a începe activitatea misionară, mai întâi la graniţele imperiului şi apoi în rândul goţilor care se stabiliseră în provincia Moesia.
  
−
Ulfila a tradus [[Sfânta Scriptură]] din greceşte în limba gotică, omiţând, după spusele lui Filostorgius, Cartea Regilor, care îi putea face ca goţii deja gata de război în orice moment să fie inspiraţi negativ de acţiunile războinice conţinute în acele texte. Pentru traducerea sa, el a creat un alfabet gotic pentru scriere. Fragmentele care au supravieţuit sunt cunoscute sub numele de ''Codex Argenteus'', şi se găsesc în Biblioteca Universităţii din Uppsala.
+
Ulfila a tradus [[Sfânta Scriptură]] din greceşte în limba gotică, omiţând, după spusele lui Filostorgius, [[Cartea Regilor]], care îi putea face ca goţii, deja gata de război în orice moment, să fie inspiraţi negativ de acţiunile războinice conţinute în acele texte. Pentru traducerea sa, el a creat un alfabet gotic pentru scriere. Fragmentele care au supravieţuit sunt cunoscute sub numele de ''Codex Argenteus'', şi se găsesc în Biblioteca Universităţii din Uppsala.
  
−
Ulfila a convertit numeroşi goţi şi ostrogoţi propovăduindu-le creştinismul arian, ceea ce a făcut ca atunci când ei s-au stabilit în vestul mediteranei să fie deosebiţi de vecinii lor ortodocşi. Mulţi savanţi consideră că arianismul creştinismului gotic este cel care a determinat, ulterior, introducerea ''[[Filioque]]'' în [[Crezul Niceo-constantinopolitan]] la [[Sinodul din Toledo]], din Spania din 447, într-o tentativă prin interediul crezului de a sprijini dumnezeirea [[Fiul lui Dumnezeu|Fiului lui Dumnezeu]].
+
Ulfila a convertit numeroşi vizigoţi şi ostrogoţi propovăduindu-le creştinismul arian, ceea ce a făcut ca atunci când ei s-au stabilit în vestul Mediteranei să fie deosebiţi de vecinii lor ortodocşi. Mulţi savanţi consideră că arianismul creştinismului gotic este cel care a determinat, ulterior, introducerea lui ''[[Filioque]]'' în [[Crezul Niceo-constantinopolitan]] la [[Sinodul din Toledo]] (Spania) din 447, într-o tentativă prin intermediul crezului de a sprijini dumnezeirea [[Fiul lui Dumnezeu|Fiului lui Dumnezeu]].
  
 
==Crezul arian şi Ulfila==
 
==Crezul arian şi Ulfila==
Linia 16: Linia 14:
 
:Cred că există un singur Dumnezeu Tatăl, singurul fără început şi invizibil şi un Fiu Unul-născut, Domnul şi Dumnezeul nostru, creator şi făcător al tuturor lucrurilor, neavând pe nimeni asemănător până la El. Aşadar există un singur Dumnezeu al tuturor, care, de asemenea, este Dumnezeul Dumnezeului nostru, Şi cred în Duhul Sfânt, o putere care luminează şi sfinţeşte. Aşa cum spune Hristos după Înviere Apostolilor săi: "Şi iată, Eu trimit peste voi făgăduinţa Tatălui Meu; voi însă şedeţi în cetate, până ce vă veţi îmbrăca cu putere de sus." ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 24:49) Şi iarăşi: "Ci veţi lua putere, venind Duhul Sfânt peste voi." ([[Faptele Apostolilor|Fapte]] 1:8) Nici Dumnezeu şi nici Domn, dar slujitorul credincios al lui Hristos; nu egal cu el, dar supus şi ascultător în toate Fiului. Şi mai cred că Fiul este supus şi ascultător în toate lui Dumnezeu Tatăl.
 
:Cred că există un singur Dumnezeu Tatăl, singurul fără început şi invizibil şi un Fiu Unul-născut, Domnul şi Dumnezeul nostru, creator şi făcător al tuturor lucrurilor, neavând pe nimeni asemănător până la El. Aşadar există un singur Dumnezeu al tuturor, care, de asemenea, este Dumnezeul Dumnezeului nostru, Şi cred în Duhul Sfânt, o putere care luminează şi sfinţeşte. Aşa cum spune Hristos după Înviere Apostolilor săi: "Şi iată, Eu trimit peste voi făgăduinţa Tatălui Meu; voi însă şedeţi în cetate, până ce vă veţi îmbrăca cu putere de sus." ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 24:49) Şi iarăşi: "Ci veţi lua putere, venind Duhul Sfânt peste voi." ([[Faptele Apostolilor|Fapte]] 1:8) Nici Dumnezeu şi nici Domn, dar slujitorul credincios al lui Hristos; nu egal cu el, dar supus şi ascultător în toate Fiului. Şi mai cred că Fiul este supus şi ascultător în toate lui Dumnezeu Tatăl.
  
−
Scrisoare lui Auxentius, respingând cu putere faptul că Ulfila a fost un eretic, a fost păstrată într-o copie introdusă de Sfântul [[Ambrozie din Milano]] în lucrarea sa ''De Fide''.
+
Scrisoare lui Auxentius, respingând cu putere faptul că Ulfila a fost un eretic, a fost păstrată într-o copie introdusă de Sfântul [[Ambrozie al Milanului]] în lucrarea sa ''De Fide''.
  
−
==Izvoare==
+
==Surse==
 
*[[Wikipedia:Ulfilas]]
 
*[[Wikipedia:Ulfilas]]
 
*''The Oxford Dictionary of the Christian Church (3rd ed.)'', p. 1654
 
*''The Oxford Dictionary of the Christian Church (3rd ed.)'', p. 1654

Versiunea de la data 17 februarie 2011 07:40

Ulfila înconjurat de alfabetul gotic

Wulfila sau Ulfila (în traducere, „micul lup”) (c. 310-383), episcop, propovăduitor şi traducător, a fost un got (sau pe jumătate got) care şi-a petrecut o mare parte din viaţă în Imperiul Bizantin, pe vremea în care arianismul era la apogeu. În ciuda credinţelor sale eretice, adesea este numit „Apostolul goţilor”.

Viaţa

Din strămoşi capadocieni, Ulfila era pe deplin de partea goţilor (printre care se şi născuse) atât ca limbă cât şi ca simpatie. Şi-a petrecut primii ani din viaţă în Constantinopol. A fost [[hirotonire|hirotonit] episcop (c. 341) de către Eusebiu de Nicomedia, arianul (ulterior episcop de Constantinopol). Curând după aceea s-a întors la poporul său pentru a începe activitatea misionară, mai întâi la graniţele imperiului şi apoi în rândul goţilor care se stabiliseră în provincia Moesia.

Ulfila a tradus Sfânta Scriptură din greceşte în limba gotică, omiţând, după spusele lui Filostorgius, Cartea Regilor, care îi putea face ca goţii, deja gata de război în orice moment, să fie inspiraţi negativ de acţiunile războinice conţinute în acele texte. Pentru traducerea sa, el a creat un alfabet gotic pentru scriere. Fragmentele care au supravieţuit sunt cunoscute sub numele de Codex Argenteus, şi se găsesc în Biblioteca Universităţii din Uppsala.

Ulfila a convertit numeroşi vizigoţi şi ostrogoţi propovăduindu-le creştinismul arian, ceea ce a făcut ca atunci când ei s-au stabilit în vestul Mediteranei să fie deosebiţi de vecinii lor ortodocşi. Mulţi savanţi consideră că arianismul creştinismului gotic este cel care a determinat, ulterior, introducerea lui Filioque în Crezul Niceo-constantinopolitan la Sinodul din Toledo (Spania) din 447, într-o tentativă prin intermediul crezului de a sprijini dumnezeirea Fiului lui Dumnezeu.

Crezul arian şi Ulfila

Crezul lui Ulfila, aşa cum este adăugat într-o scrisoare de laudă trimisă lui de fostul fiu şi ucenic scitul Auxentius de Durostorum (moderna Silistra) pe Dunăre, care a devenit episcop de Milano, este o mărturie clară asupra tezelor ariane centrale, care îl separă pe Dumnezeu Tatăl ("fără de început") de al doilea, mai puţin Dumnezeu, Hristos ("Unul-născut"), care a fost născut înainte de timp şi care a creat lumea şi Duhul Sfânt, creat de Tatăl prin Fiul:

Cred că există un singur Dumnezeu Tatăl, singurul fără început şi invizibil şi un Fiu Unul-născut, Domnul şi Dumnezeul nostru, creator şi făcător al tuturor lucrurilor, neavând pe nimeni asemănător până la El. Aşadar există un singur Dumnezeu al tuturor, care, de asemenea, este Dumnezeul Dumnezeului nostru, Şi cred în Duhul Sfânt, o putere care luminează şi sfinţeşte. Aşa cum spune Hristos după Înviere Apostolilor săi: "Şi iată, Eu trimit peste voi făgăduinţa Tatălui Meu; voi însă şedeţi în cetate, până ce vă veţi îmbrăca cu putere de sus." (Luca 24:49) Şi iarăşi: "Ci veţi lua putere, venind Duhul Sfânt peste voi." (Fapte 1:8) Nici Dumnezeu şi nici Domn, dar slujitorul credincios al lui Hristos; nu egal cu el, dar supus şi ascultător în toate Fiului. Şi mai cred că Fiul este supus şi ascultător în toate lui Dumnezeu Tatăl.

Scrisoare lui Auxentius, respingând cu putere faptul că Ulfila a fost un eretic, a fost păstrată într-o copie introdusă de Sfântul Ambrozie al Milanului în lucrarea sa De Fide.

Surse

Legături externe

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Ulfila&oldid=22474”