Trifon: Diferență între versiuni
(→Mucenicia: completări) |
(completări și leg. int.) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| − | |||
{{Sfinti | {{Sfinti | ||
|nume=Sf. Mucenic Trifon | |nume=Sf. Mucenic Trifon | ||
| Linia 32: | Linia 31: | ||
Pentru mărturisirea sa, sfântul a fost supus unor torturi îngrozitoare: a fost lovit cu bâtele, trupul i-a fost scrijelit cu gheare de fier, a fost ars și i s-au bătut cuie în tălpi; toate acestea sfântul le-a îndurat însă cu bărbăție și răbdare. | Pentru mărturisirea sa, sfântul a fost supus unor torturi îngrozitoare: a fost lovit cu bâtele, trupul i-a fost scrijelit cu gheare de fier, a fost ars și i s-au bătut cuie în tălpi; toate acestea sfântul le-a îndurat însă cu bărbăție și răbdare. | ||
| − | În cele din urmă a fost condamnat la tăierea capului cu sabia. Sfântul mucenic s-a rugat înainte de execuţie, mulţumind lui Dumnezeu pentru că l-a întărit în încercările sale. El s-a mai rugat Domnului să-i miluiască pe cei care-l vor chema în ajutor. De asemenea, s-a mai rugat lui Dumnezeu să moară inainte de a fi decapitat. Astfel, călăul a ridicat sabia pentru a-i tăia capul, Sf. Trifon își dăduse deja sufletul în mâinile Domnului. Toate acestea s-au petrecut la [[Niceea]] (orașul Iznik din Turcia contemporană), în anul 250. | + | În cele din urmă a fost condamnat la tăierea capului cu sabia. Sfântul mucenic s-a rugat înainte de execuţie, mulţumind lui Dumnezeu pentru că l-a întărit în încercările sale. El s-a mai rugat Domnului să-i miluiască pe cei care-l vor chema în ajutor. De asemenea, s-a mai rugat lui Dumnezeu să moară inainte de a fi decapitat. Astfel, atunci când călăul a ridicat sabia pentru a-i tăia capul, Sf. Trifon își dăduse deja sufletul în mâinile Domnului. Toate acestea s-au petrecut la [[Niceea]] (orașul Iznik din Turcia contemporană), în anul 250. |
===Rugăciunea rostită de Sfântul Trifon, înaintea morții=== | ===Rugăciunea rostită de Sfântul Trifon, înaintea morții=== | ||
| Linia 39: | Linia 38: | ||
==Moaștele== | ==Moaștele== | ||
| + | Crestinii au luat trupul Sfantului Trifon, cu intentia de a-l ingropa in Niceea. Insa, sfantul li se va descoperi si le va cere sa-l duca trupul in satul natal, Lampsac. Mai tarziu, moastele Sfantului Trifon au fost mutate la Constantinopol si apoi la Roma. | ||
| + | Creştinii au înfăşurat trupul sfântului mucenic într-un giulgiu, cu intenţia de a-l îngropa în Niceea, acolo unde a pătimit, dar sfântul li s-a arătat şi le-a cerut să-i ducă trupul în satul său natal, Lampsacus. Mai târziu, [[moaşte]]le Sf. Trifon au fost mutate la [[Constantinopol]], iar mai târziu (după cucerirea cetății de către cruciaţii apuseni în 1204) au ajuns la [[Roma]]. | ||
==Imnografie== | ==Imnografie== | ||
Versiunea de la data 13 septembrie 2013 11:56
| Sf. Mucenic Trifon | |
| |
| Date personale | |
| Naștere | 232 d.Hr. |
| Mutare la Domnul (†) | 250 d.Hr. |
| Localizare | Frigia (provincie romană din Asia Mică) |
| Naționalitate | roman |
| Date cult | |
| Tip | Mucenic |
| Data canonizării | |
| Prăznuire la data de | 1 februarie |
| Recunoaștere | pan-ortodoxă |
| Biserici patronate | |
Sfântul Mucenic și făcător de minuni Trifon a trăit în secolul al III-lea (n. 232 d.Hr. - d. 250 d.Hr). A pătimit în timpul persecuției creștinilor ordonate de împăratul Decius. A primit moarte mucenicească în anul 250, prin tăierea capului, răbdând mai înainte multe alte chinuri.
Este considerat ca fiind ocrotitor al grădinilor, al livezilor și al păsărilor, și ca fiind cel ce poate îndepărta insectele dăunătoare și păzi lanurile de secetă și grindină.
Prăznuirea sa în Biserica Ortodoxă se face la 1 februarie.
Cuprins
Viața
Sfântul Mucenic Trifon s-a născut în localitatea Lampsacus din Frigia, o provincie romană din Asia Minor (Asia Mică).
Încă din tinereţe Domnul l-a învrednicit cu puterea izgonirii demonilor şi a vindecării diferitelor boli. Odată, Sf. Trifon a salvat întreaga comunitate din Lampsacus de la înfometare, oprind cu puterea rugăciunii invazia lăcustelor care devorau lanurile de grânele ale oamenilor de acolo.
Pe când avea doar 17 ani, Sf. Trifon a izgonit un demon din fiica împăratului roman Gordian (238-244). După șase zile de post și rugăciune, el le-a descoperit pagânilor existența diavolului. La porunca sa, diavolul s-a arătat tuturor, în chip de câine negru, având ochii ca de foc. Prin această minune i-a făcut pe mulți pagâni să treacă la creștinism. Sf. Trifon a devenit vestit şi datorită faptului că îi ajuta pe cei neputincioşi nu le cerea altceva decât credinţă în Mântuitorul Iisus Hristos cu a Cărui slavă îi vindeca.
Odată cu ascensiunea la tronul imperial a împăratului Decius (249-251), a reînceput o persecuţie atroce a creştinilor. Cineva l-a pârât prefectului Aquilinus (guvernatorul provinciei romane Bitinia) pe Sf. Trifon, spunându că acesta propovăduia cu mare evlavie credinţa în Iisus Hristos şi că i-a botezat pe mulţi în această credinţă. Din acest motiv Sf. Trifon a fost arestat și aruncat în temnița din cetatea Niceea.
Mucenicia
După ce a fost arestat, Sf. Trifon a fost dus în fața guvernatorului Aquilinus, care i-a cerut să se lepede de credinţa sa și să aducă jertfă zeilor Romei (idolilor). Sf. Trifon a refuzat însă cu tărie și a mărturisit credința sa în Iisus Hristos.
Pentru mărturisirea sa, sfântul a fost supus unor torturi îngrozitoare: a fost lovit cu bâtele, trupul i-a fost scrijelit cu gheare de fier, a fost ars și i s-au bătut cuie în tălpi; toate acestea sfântul le-a îndurat însă cu bărbăție și răbdare.
În cele din urmă a fost condamnat la tăierea capului cu sabia. Sfântul mucenic s-a rugat înainte de execuţie, mulţumind lui Dumnezeu pentru că l-a întărit în încercările sale. El s-a mai rugat Domnului să-i miluiască pe cei care-l vor chema în ajutor. De asemenea, s-a mai rugat lui Dumnezeu să moară inainte de a fi decapitat. Astfel, atunci când călăul a ridicat sabia pentru a-i tăia capul, Sf. Trifon își dăduse deja sufletul în mâinile Domnului. Toate acestea s-au petrecut la Niceea (orașul Iznik din Turcia contemporană), în anul 250.
Rugăciunea rostită de Sfântul Trifon, înaintea morții
„O, Doamne, Dumnezeule al dumnezeilor și Împărate al împăraților, cel mai sfânt decât toți sfinții, mulțumescu-Ți că m-ai învrednicit a-mi împlini fără șovăială ostenelile nevoinței. Iar acum mă rog Ție ca mâna nevăzutului diavol să nu se atingă de mine și să mă tragă în adâncul pieirii, ci mai vârtos trimite-i pe sfinții Tăi îngeri să mă călăuzească în sălașul Tău preaminunat și să mă facă moștenitor Împărăției Tale celei preadorite.
Primește sufletul meu și auzi rugăciunile tuturor celor ce Îți vor aduce Ție jertfe, întru pomenirea mea! Căuta spre dânșii, din locașul Tău cel sfânt, și dăruiește-le lor darurile Tale cele bogate și nestricăcioase, căci Tu ești Unul bun, milostiv și dătător de bine, în vecii vecilor. Amin!”
Moaștele
Crestinii au luat trupul Sfantului Trifon, cu intentia de a-l ingropa in Niceea. Insa, sfantul li se va descoperi si le va cere sa-l duca trupul in satul natal, Lampsac. Mai tarziu, moastele Sfantului Trifon au fost mutate la Constantinopol si apoi la Roma.
Creştinii au înfăşurat trupul sfântului mucenic într-un giulgiu, cu intenţia de a-l îngropa în Niceea, acolo unde a pătimit, dar sfântul li s-a arătat şi le-a cerut să-i ducă trupul în satul său natal, Lampsacus. Mai târziu, moaştele Sf. Trifon au fost mutate la Constantinopol, iar mai târziu (după cucerirea cetății de către cruciaţii apuseni în 1204) au ajuns la Roma.
Imnografie
Iconografie
Note
