Titlurile sfinților

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 20 februarie 2008 18:56, autor: Kamasarye (Discuție | contribuții) (completare)
Salt la: navigare, căutare

În Biserica Ortodoxă există diferite titluri atribuite sfinților, cu care aceștia sunt pomeniți în calendarul bisericesc și la Sfintele Slujbe.

Lista de mai jos explică termenii folosiți:


  • Cuvios sau Cuvioasă: un Sfânt monah. De exemplu: Sfântul Cuvios Isidor Pelusiotul.
  • Cuvios Mucenic: un Sfânt monah care a fost martirizat.
  • Doctor fără de arginți: un Sfânt care a făcut vindecări, dar a refuzat să fie plătit pentru acestea.
  • Drept: o persoană sfântă din timpul Vechiului Legământ (Israelul Vechiului Testament), uneori termenul este folosit și pentru unii sfinți căsătoriți din Biserica creștină (a Noului Legământ).
  • Dreptcredincios sau Binecredincios: se folosește mai ales pentru conducătorii politici (domni, prinți, regi, împărați) canonizați. Ex. Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.
  • Făcător de minuni sau Taumaturg: un Sfânt cunoscut pentru faptul facerea de minuni (fie din timpul vieții, fie după moarte).
  • Gură de Aur sau Hrisostom: este apelativul-epitet acordat exclusiv Sfântului Ioan Gură de Aur pentru deosebitele sale capacități oratorice și scriitoricești puse în slujba credinței.
  • Izvorâtor de Mir: un Sfânt ale cărui moaşte emană un undelemn cu miros bun (dulce) și adesea făcător de minunu. Ex. Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir.
  • Înaintemergătorul (în gr.: Prodromos): este un titlu atribuit exclusiv Sfântului Ioan Botezătorul, cel care a pregătit venirea Domnului Iisus Hristos.
  • Întocmai cu Apostolii: un Sfânt sau Sfântă a cărei lucrare a contribuit la întemeierea sau vieții Bisericii, fie prin lucrare misionară directă sau prin susținerea rolului Bisericii în societate. Ex: Sf. Mironosiță Întocmai cu Apostolii Maria Magdalena. Se adaugă mai ales Sfinților de rang împărătesc.
  • Luminătorul X(nume de țară): Sfântul care a adus cel dintâi credința unui popor sau regiune, sau care a avut o lucrare de evanghelizare importantă în acel loc. Ex: Sf. Grigorie, luminătorul Armeniei.
  • cel Mare: este un apelativ atribuit Sfinților a căror lucrare a fost deosebit de importantă pentru Biserica Ortodoxă, precum Sfântul Antonie cel Mare (ca unul din întemeietorii monahismului) sau Sf. Atanasie cel Mare, cunoscut pentru scrierile sale de apărare a Ortodoxiei împotriva arienilor.
  • Mărturisitor: este Sfântul care a suferit pentru credință, dar nu a suferit moartea mucenicească. De exemplu: Sf. Maxim Mărturisitorul
  • Melod: este un Sfânt cunoscut pentru faptul că a alcătuit mai multe cântări bisericești.
  • Milostivul sau cel Milostiv: un Sfânt cunoscut pentru lucrarea sa filantropică, în special pentru mila față de săraci.
  • Mironosițe sau de Mir purtătoare: se spune despre femeile care au fost prezente la Patimile Mântuitorului și care au mers la mormânt ca să ungă trupul lui Iisus cu miresme.
  • Mucenic: un Sfânt care a murit pentru credință.
    • Întâiul Mucenic: primul mucenic dintr-o anumită regiune (in cazul Sfântului Mucenic și Arhidiacon Ștefan, acesta este întâiul mucenic al întregii Biserici).
    • Mare Mucenic: un Sfânt care a suferit chinuri (torturi) și moarte pentru credința în Hristos.
    • Nou Mucenic: un mucenic din vremuri mai recente care, adesea, poartă același nume cu unul din vechime. Se spune mai ales despre Sfinții martirizați pe vremea comunismului în Rusia și în alte părți.
      • A se vedea articolul întreg la Noii Mucenici.
      • cel Nou se spune despre orice Sfinți de dată mai recentă care poartă același nume cu alții de mai demult.
    • Sfințit Mucenic: un mucenic care era și cleric. Ex. Sf. Sfințit Mucenic Patrichie.
    • Muceniță fecioară: o Sfântă muceniță necăsătorită care a trăit în curăție (dar care nu a fost monahie). Ex: Sf. Muceniță Lucia fecioara
  • Nebun pentru Hristos: un Sfânt cunoscut pentru aparenta, dar în fapt sfânta sa nebunie. Ex: Sf. Andrei cel Nebun pentru Hristos.
  • Purtător de chinuri: un Sfânt care și-a înfruntat moartea într-un mod asemănător cu Hristos. Ex. Sf. Mare Mucenic Pantelimon.
  • Purtător de Dumnezeu sau Teofor: un Sfânt care Îl poartă pe Dumnezeu în el și care are inima aprinsă de iubirea Lui. Ex: Sf. Ignatie Teoforul ([1]).
  • Purtător de biruință: titlu ce poate fi atribuit atribuit unui Sfânt militar care a dat dovadă în timpul vieții de un mare curaj și care a fost cinstit în mod particular de credincioși ca ajutător în războaie. Ex: Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință.
  • Sfințit este un apelativ folosit pentru toți sfinții clerici.
  • Stâlpnic: un Sfânt cuvios care s-a nevoit cel puțin o parte din viața sa locuind în vârful unei coloane, fără nici un fel de acoperiș. Ex. Sfântul Simeon Stâlpnicul.
  • Teolog: un Sfânt a cărui învățătură despre Dumnezeu și cunoaștere a lui Dumnezeu au fost considerate ca excepțional de importante pentru Biserica creștină. Doar trei Sfinți poartă numele de Teolog în Biserica Ortodoxă: Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Teologul, Sfântul Grigorie Teologul și Sfântul Simeon Noul Teolog.

Alte apelative folosite pentru Sfinți vizează rolul lor în Biserică și/sau în societate: prooroc, apostol, evanghelist, episcop/ierarh, preot, (arhi)diacon, împărat/împărăteasă, doctor/doctoriță, filosof etc. sau modul de viață care le-a fost definitoriu (ex: pustnic sau sihastru, stâlpnic, postitor etc.)

See also