Tipic: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: {{Traducere EN}} The '''Typikon''' (Greek: τυπικόν/''typikon'', pl. τυπικα/''typika'', lit. "following the order"; Slavonic: ѹставъ/''ustav'') is the book of direc...)
 
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere EN}}
+
{{Îmbunătăţire}}
  
The '''Typikon''' (Greek: τυπικόν/''typikon'', pl. τυπικα/''typika'', lit. "following the order"; Slavonic: ѹставъ/''ustav'') is the book of directives and [[rubrics]] that establishes in the Orthodox Christian Church the order of divine services for each day of the year. It assumes the existence of liturgical books that contain the fixed and variable parts of these services. In [[monastery]] usage, the typikon of the monastery includes both the rule of life of the community and the rule of  prayer.
+
'''Tipicul''' (din greceşte: τυπικόν/''typikon'', pl. τυπικα/''typika'', "respectând ordinea"; slavonă: ѹставъ/''ustav'') este cartea care conţine instrucţiunile şi [[rubrică|rubricile]] care în Biserica Creştină Ortodoxă stabilesc ordinea cultului divin pentru fiecare zi din an. Necesită existenţa cărţilor liturgice care conţin componentele fixe şi variabile ale acestor slujbe. În uzul [[monahism|monahal]], tipicul mănăstirii include atât regulile de vieţuire în mănăstire cât şi pravila de rugăciune.
  
==Origin of the Typikon of St. Savas and the Studite Typikon==
+
==Tipicul Sfântul Sava şi Tipicul Studit - Origini==
  
The liturgical books presently used by the Orthodox Church have originated either in monasteries or have been greatly influenced by monastic practices. The services of the daily cycle of worship used today in the Orthodox East reflect monastic usages and traditions, especially those of the two monastic centers that produced and developed them, the [[Holy Lavra of St. Savas (Jerusalem)|Holy Lavra of St. Savas of Jerusalem]] and the Monastery of Studion in Constantinople.   
+
Cărţile liturgice folosite în prezent de Biserica Ortodoxă îşi au originea în [[mănăstire|mănăstiri]] sau au fost puternic influenţate de practicile călugăreşti. Slujbele ciclului zilnic de rugăciune folosit în zilele noastre în Răsăritul ortodox reflectă tradiţiile şi practicile monastice, în special cele din principalele centre unde au apărut şi unde s-au dezvoltat, [[Sfânta Lavră a Sfântului Sava (Ierusalim)|Sfânta Lavră a Sfântului Sava din Ierusalim]] şi Mănăstirea Studion din Constantinopol.   
  
The liturgical tradition originating with ''The Typikon of St. Savas'' produced by the [[Lavra]] in its initial stages was influenced by the customs and practices of the monastic communities in the Near East, Egypt, Palestine, and Asia Minor. Under St. [[Theodore the Studite|Theodore]], the Studion Monastery in Constantinople became the center of monastic revival and reform in the imperial city. During the times of the iconoclastic controversy the Palestinian monastic typikon came to the Constantinople monasteries. In the Studion Monastery a synthesis occurred as elements of the [[Cathedral Office]] of Constantinople were added to the Palestinian typikon. In time this Studite synthesis was further modified by Palestinian monks to produce a revised Typikon of St. Savas that remained in general use until the nineteenth century.
+
Tradiţia liturgică a ''Tipicului Sfântul Sava'' apărută prima dată în această [[Lavră]] a fost influenţată în forma sa primară de obiceiurile şi practicile comunităţilor ascetice din Orientul Apropiat, Egipt, Palestina şi Asia Mică. Sub Sfântul [[Teodor Studitul|Teodor]], Mănăstirea Studion din Constantinopol a devenit centrul renaşterii şi reformei monahale din oraşu imperial. În vremea controversei iconoclaste, tipicul monahal palestinian a fost adoptat de mănăstirile din Constantinopol. În Mănăstirea Studion a fost realizată o sinteză prin includerea unor elemente din [[Biroul Catedralei]] din Constantinopol l-a tipicul palestinian. În timp, această sinteză studită a fost la rândul ei modificată de călugări palestinienicare au alcătuit Tipicul Sfântul Sava revizuit, acestă rămânând în uz până în secolul al XIX-lea.
  
  
  
==The Typikon of the Great Church==
+
==Tipicul Bisericii Mari==
  
The difficulty of using a monastic typikon at the [[parish]] level came to a head as the nineteenth century began, and abbreviations and omissions of the services became widespread. Thus, the [[Ecumenical Patriarch]] authorized the revision of the typikon for parish use. This revision became known as ''Ecclesiastical Typikon according to the Style of the Great Church of Christ'', and was published in 1838. This revision was further revised by Protopsaltis George Violakes in the ''Typikon of the Great Church of Christ'', published in 1888.<ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.</ref>
+
Dificultăţile în utilizarea tipicului monahal la nivelul [[parohie|parohiilor]] a ajuns la apogeu la începutul secolului al XIX-lea iar abrevierile şi omiterile slujbelor au devenit larg răspândite. În consecinţă, [[Patriarhia Ecumenică|Patriarhul Ecumenic]] a autorizat revizuirea tipicului pentru uzul parohiilor. Această revizuire a devenit cunoscută sub numele de ''Tipicul Ecleziastic în conformitate cu Stilul Bisericii Mari a lui Hristos'' şi a fost publicată în anul 1838. Acestă ediţie a fost la rândul ei revizuită de Protopsaltul George Violakes în ''Tipicul Bisericii Mari a lui Hristos'', publicată în 1888.<ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.</ref>
  
Bishop Kallistos notes:
+
Episcopul Kallistos notează:
  
:"Violakis made extensive and often ill-advised changes, especially in the order of the service for [[Matins]] on Sunday: for example, the [[katavasia|katavasiai]] are appointed to be sung all together at the end of [[Biblical Odes|Canticle]] Eight of the [[Canon (hymn)|Canon]], instead of occuring one at the end of each canticle; and the reading of the Gospel is moved from its old position before the Canon, and awkwardly inserted between Canticles Eight and Nine. Thus Cantile Nine is separated from those which precede it, and the whole structure of the Canon is unhappily obscured." <ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.</ref>  
+
:"Violakis a făcut modificări importante şi adesea greşite, în special în structura [[Utrenie]]i de Duminică: de exemplu, [[catavasie|catavasiile]] sunt trecute a fi cântate toate împreună la sfârşitul [[Odă Biblică|Canticle?]] opt a [[Canon (imn)|canonului]], în loc să de câte una la sfârşitul fiecărei canticle?; iar citirea [[Evanghelie (liturgică)|Evangheliei]] este mutată din poziţia ei în vechime de după canon şi inserată penibil între Canticles? opt şi nouă. Astfel, canticle nouă este separată de cele care o precedă iar întreaga structură a canonului este nefericit compromisă." <ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.</ref>  
  
He goes on to note, however:
+
Totuşi, mai departe el notează:
  
:"In making these and other changes, perhaps Violakes was not innovating but simply giving formal approval to practices which had already become established in parishes. Presumably the Gospel was moved nearer to the end of the service because so few of the congregation arrived in time for the earlier parts of Matins!"<ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.</ref>
+
:"Când a făcut aceasta şi alte schimbări, probabil, Violakes nu inventa ci doar dădea o formă oficială unor practici care deja erau urmate la nivelul parohiei. Probabil, Evanghelia a fost mutată mai aproape de sfârşitul slujbei deoarece prea puţini membrii ai comunităţii ajungeau la timp pentru începutul Utreniei!"<ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.</ref>
  
==Divergence of Slavic and Byzantine Practice==
+
==Diferenţe între practica slavă şi cea bizantină==
  
To meet the needs of the Slavic world translations for a Slavic typikon originated as soon as missions to the Slavic world began. With the revisions originating in the Mediterranean world coupled with the Mongol invasions the Slavic typikon lost its conformity to the that standard in the Byzantine world. This was recognized by the [[Church of Russia]] in the seventeenth century. It was this revision effort of the Slavic typikon (along with the [[Liturgical books|service books]]) that resulted in the [[Old Believers|Old Believer]] controversies under Czar Alexis and Patriarch [[Nikon of Moscow]].
+
În întâmpinarea necesităţilor lumii slave, imediat ce misiunea în rândul slavilor a început, a demarat şi traducerea tipicului. Din cauza revizuirilor din lumea mediteraneeană cuplate cu invaziile mongole, tipicul slav şi-a pierdut conformitatea cu acela care era standardul lumii bizantine. Acest fapt a fost conştientizat de [[Biserica Ortodoxă Rusă|Biserica Rusiei]] în secolul al XVII-lea. Acestă revizuire a tipicului slav (împreună cu [[Cărţi liturgice|cărţile de cult]]) a dus la controversele [[Rascolnici|vechi-credincioşilor]]în vremea Ţarului Alexis şi a Patriarhului [[Nikon de Moscova]].
  
The primary differences between the liturgical practice of the Byzantine and Slavic worlds stem from their origins in the Savaite and Studite typika, respectively, along with subsequent revisions. However, for the most part, the Greek, Romanian, and Slavic Typikons were closely aligned until the publication of the Violakes edition of ''the Typikon of the Great Church'' in 1888.<ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 542.</ref>
+
Principalele diferenţe dintre practicile liturgice bizantine şi cele slave stau în originile lor în tipicul Sfântului Sava şi respectiv studit împreună cu reviziile aferente. Cu toate acestea, tipicele grec, românesc şi slav au fost în mare parte aliniate înainte de publicarea ediţiei lui Violakes a ''Tipicului Bisericii Mari'' în 1888.<ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 542.</ref>
  
For more information on this, see [http://www.holy-trinity.org/liturgics/krivoshein-greekandrussian.html ''Some differences between Greek and Russian divine services and their significance'', by Archbishop Basil Krivoshein of Brussels and Belgium]
+
Pentru mai multe informaţii în acest subiect, vezi [http://www.holy-trinity.org/liturgics/krivoshein-greekandrussian.html ''Some differences between Greek and Russian divine services and their significance'', by Archbishop Basil Krivoshein of Brussels and Belgium]
  
==Notes==
+
==Note==
 
<div class="references-small">
 
<div class="references-small">
 
<references />
 
<references />
Linia 37: Linia 37:
  
  
==External links that Discuss the Typikon==
+
==Legături externe - discuţii despre tipic==
 
*[http://www.goarch.org/en/ourfaith/articles/article8504.asp The Origins of Pascha and Great Week - Part I]
 
*[http://www.goarch.org/en/ourfaith/articles/article8504.asp The Origins of Pascha and Great Week - Part I]
 
*[http://www.goarch.org/en/ourfaith/articles/article8505.asp The Origins of Pascha and Great Week - Part II]
 
*[http://www.goarch.org/en/ourfaith/articles/article8505.asp The Origins of Pascha and Great Week - Part II]
Linia 49: Linia 49:
 
*[http://www.holytrinitymission.org/books/english/manual_services_sokolov.htm A Manual of Divine Services, by Archpriest D. Sokolof]
 
*[http://www.holytrinitymission.org/books/english/manual_services_sokolov.htm A Manual of Divine Services, by Archpriest D. Sokolof]
  
==External links with Rubrics based on the Typikon==
+
==Legături externe cu rubrici din tipic==
  
 
*[http://www.saintjonah.org/rub/ Rubrics for Upcoming Vigils] (Old Calendar).
 
*[http://www.saintjonah.org/rub/ Rubrics for Upcoming Vigils] (Old Calendar).
Linia 63: Linia 63:
 
*[http://www.e-typikon.com Online Greek Orthodox Typikon (Subscription Only)]
 
*[http://www.e-typikon.com Online Greek Orthodox Typikon (Subscription Only)]
  
==External links with Translations of the Typikon==
+
==Legături externe cu traduceri ale tipicului==
  
 
*[http://www.angelfire.com/journal2/typikon/ An English Translation of the Slavic Typikon (an ongoing project)]  
 
*[http://www.angelfire.com/journal2/typikon/ An English Translation of the Slavic Typikon (an ongoing project)]  
Linia 73: Linia 73:
 
*[http://www.holytrinitymission.org/books/english/typikon_1.htm Abridged Typikon]
 
*[http://www.holytrinitymission.org/books/english/typikon_1.htm Abridged Typikon]
  
[[Category:Liturgics]]
+
[[Categorie:Liturgică]]
 +
 
 +
[[en:Typikon]]

Versiunea de la data 8 octombrie 2008 16:42

Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.


Tipicul (din greceşte: τυπικόν/typikon, pl. τυπικα/typika, "respectând ordinea"; slavonă: ѹставъ/ustav) este cartea care conţine instrucţiunile şi rubricile care în Biserica Creştină Ortodoxă stabilesc ordinea cultului divin pentru fiecare zi din an. Necesită existenţa cărţilor liturgice care conţin componentele fixe şi variabile ale acestor slujbe. În uzul monahal, tipicul mănăstirii include atât regulile de vieţuire în mănăstire cât şi pravila de rugăciune.

Tipicul Sfântul Sava şi Tipicul Studit - Origini

Cărţile liturgice folosite în prezent de Biserica Ortodoxă îşi au originea în mănăstiri sau au fost puternic influenţate de practicile călugăreşti. Slujbele ciclului zilnic de rugăciune folosit în zilele noastre în Răsăritul ortodox reflectă tradiţiile şi practicile monastice, în special cele din principalele centre unde au apărut şi unde s-au dezvoltat, Sfânta Lavră a Sfântului Sava din Ierusalim şi Mănăstirea Studion din Constantinopol.

Tradiţia liturgică a Tipicului Sfântul Sava apărută prima dată în această Lavră a fost influenţată în forma sa primară de obiceiurile şi practicile comunităţilor ascetice din Orientul Apropiat, Egipt, Palestina şi Asia Mică. Sub Sfântul Teodor, Mănăstirea Studion din Constantinopol a devenit centrul renaşterii şi reformei monahale din oraşu imperial. În vremea controversei iconoclaste, tipicul monahal palestinian a fost adoptat de mănăstirile din Constantinopol. În Mănăstirea Studion a fost realizată o sinteză prin includerea unor elemente din Biroul Catedralei din Constantinopol l-a tipicul palestinian. În timp, această sinteză studită a fost la rândul ei modificată de călugări palestinienicare au alcătuit Tipicul Sfântul Sava revizuit, acestă rămânând în uz până în secolul al XIX-lea.


Tipicul Bisericii Mari

Dificultăţile în utilizarea tipicului monahal la nivelul parohiilor a ajuns la apogeu la începutul secolului al XIX-lea iar abrevierile şi omiterile slujbelor au devenit larg răspândite. În consecinţă, Patriarhul Ecumenic a autorizat revizuirea tipicului pentru uzul parohiilor. Această revizuire a devenit cunoscută sub numele de Tipicul Ecleziastic în conformitate cu Stilul Bisericii Mari a lui Hristos şi a fost publicată în anul 1838. Acestă ediţie a fost la rândul ei revizuită de Protopsaltul George Violakes în Tipicul Bisericii Mari a lui Hristos, publicată în 1888.[1]

Episcopul Kallistos notează:

"Violakis a făcut modificări importante şi adesea greşite, în special în structura Utreniei de Duminică: de exemplu, catavasiile sunt trecute a fi cântate toate împreună la sfârşitul Canticle? opt a canonului, în loc să de câte una la sfârşitul fiecărei canticle?; iar citirea Evangheliei este mutată din poziţia ei în vechime de după canon şi inserată penibil între Canticles? opt şi nouă. Astfel, canticle nouă este separată de cele care o precedă iar întreaga structură a canonului este nefericit compromisă." [2]

Totuşi, mai departe el notează:

"Când a făcut aceasta şi alte schimbări, probabil, Violakes nu inventa ci doar dădea o formă oficială unor practici care deja erau urmate la nivelul parohiei. Probabil, Evanghelia a fost mutată mai aproape de sfârşitul slujbei deoarece prea puţini membrii ai comunităţii ajungeau la timp pentru începutul Utreniei!"[3]

Diferenţe între practica slavă şi cea bizantină

În întâmpinarea necesităţilor lumii slave, imediat ce misiunea în rândul slavilor a început, a demarat şi traducerea tipicului. Din cauza revizuirilor din lumea mediteraneeană cuplate cu invaziile mongole, tipicul slav şi-a pierdut conformitatea cu acela care era standardul lumii bizantine. Acest fapt a fost conştientizat de Biserica Rusiei în secolul al XVII-lea. Acestă revizuire a tipicului slav (împreună cu cărţile de cult) a dus la controversele vechi-credincioşilorîn vremea Ţarului Alexis şi a Patriarhului Nikon de Moscova.

Principalele diferenţe dintre practicile liturgice bizantine şi cele slave stau în originile lor în tipicul Sfântului Sava şi respectiv studit împreună cu reviziile aferente. Cu toate acestea, tipicele grec, românesc şi slav au fost în mare parte aliniate înainte de publicarea ediţiei lui Violakes a Tipicului Bisericii Mari în 1888.[4]

Pentru mai multe informaţii în acest subiect, vezi Some differences between Greek and Russian divine services and their significance, by Archbishop Basil Krivoshein of Brussels and Belgium

Note

  1. The Festal Menaion (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.
  2. The Festal Menaion (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.
  3. The Festal Menaion (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.
  4. The Festal Menaion (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 542.


Legături externe - discuţii despre tipic

Legături externe cu rubrici din tipic

Legături externe cu traduceri ale tipicului