Tipic: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(ortografie)
 
(Nu s-au afișat 7 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
 
{{Îmbunătăţire}}
 
{{Îmbunătăţire}}
 +
{{Imnografie}}{{Teologie}}
 +
'''Tipicul''' (din greceşte: τυπικόν/''typikon'', pl. τυπικα/''typika'', "respectând ordinea"; slavonă: ѹставъ/''ustav'') este cartea care conţine instrucţiunile şi [[rubrică|rubricile]] care în Biserica Creştină Ortodoxă stabilesc ordinea cultului divin pentru fiecare zi din an. Necesită existenţa cărţilor liturgice care conţin componentele fixe şi variabile ale acestor slujbe. În uzul [[monahism|monahal]], tipicul mănăstiresc include atât regulile de vieţuire în mănăstire cât şi pravila de rugăciune.
  
'''Tipicul''' (din greceşte: τυπικόν/''typikon'', pl. τυπικα/''typika'', "respectând ordinea"; slavonă: ѹставъ/''ustav'') este cartea care conţine instrucţiunile şi [[rubrică|rubricile]] care în Biserica Creştină Ortodoxă stabilesc ordinea cultului divin pentru fiecare zi din an. Necesită existenţa cărţilor liturgice care conţin componentele fixe şi variabile ale acestor slujbe. În uzul [[monahism|monahal]], tipicul mănăstirii include atât regulile de vieţuire în mănăstire cât şi pravila de rugăciune.
+
==Tipicul Sfântului Sava şi Tipicul Studit - Origini==
  
==Tipicul Sfântul Sava şi Tipicul Studit - Origini==
+
Cărţile liturgice folosite în prezent de Biserica Ortodoxă îşi au originea în [[mănăstire|mănăstiri]] sau au fost puternic influenţate de practicile călugăreşti. Slujbele ciclului zilnic de rugăciune folosit în zilele noastre în Răsăritul ortodox reflectă tradiţiile şi practicile monastice, în special cele din principalele centre unde au apărut şi unde s-au dezvoltat, [[Lavra Sf. Sava cel Sfinţit|Lavra Sfântului Sava din Ierusalim]] şi Mănăstirea Studion din Constantinopol. 
  
Cărţile liturgice folosite în prezent de Biserica Ortodoxă îşi au originea în [[mănăstire|mănăstiri]] sau au fost puternic influenţate de practicile călugăreşti. Slujbele ciclului zilnic de rugăciune folosit în zilele noastre în Răsăritul ortodox reflectă tradiţiile şi practicile monastice, în special cele din principalele centre unde au apărut şi unde s-au dezvoltat, [[Sfânta Lavră a Sfântului Sava (Ierusalim)|Sfânta Lavră a Sfântului Sava din Ierusalim]] şi Mănăstirea Studion din Constantinopol.
+
Tradiţia liturgică a ''Tipicului Sfântului Sava'', apărută prima dată în această [[Lavră]] a fost influenţată, în forma sa primară, de obiceiurile şi practicile comunităţilor ascetice din Orientul Apropiat, Egipt, Palestina şi Asia Mică. Sub Sfântul [[Teodor Studitul|Teodor]], Mănăstirea Studion din Constantinopol a devenit centrul renaşterii şi reformei monahale din oraşul imperial. În vremea controversei iconoclaste, tipicul monahal palestinian a fost adoptat de mănăstirile din Constantinopol. În Mănăstirea Studion a fost realizată o sinteză liturgică, prin adăugarea unor elemente din slujbele [[Sfânta Sofia (Constantinopol)|Marii Biserici]] din Constantinopol (Aghia Sophia) la tipicul palestinian. În timp, această sinteză studită a fost la rândul ei modificată de călugării palestinieni care au alcătuit Tipicul Sfântul Sava revizuit, acesta rămânând în uz până în secolul al XIX-lea.
  
Tradiţia liturgică a ''Tipicului Sfântul Sava'' apărută prima dată în această [[Lavră]] a fost influenţată în forma sa primară de obiceiurile şi practicile comunităţilor ascetice din Orientul Apropiat, Egipt, Palestina şi Asia Mică. Sub Sfântul [[Teodor Studitul|Teodor]], Mănăstirea Studion din Constantinopol a devenit centrul renaşterii şi reformei monahale din oraşu imperial. În vremea controversei iconoclaste, tipicul monahal palestinian a fost adoptat de mănăstirile din Constantinopol. În Mănăstirea Studion a fost realizată o sinteză prin includerea unor elemente din [[Biroul Catedralei]] din Constantinopol l-a tipicul palestinian. În timp, această sinteză studită a fost la rândul ei modificată de călugări palestinienicare au alcătuit Tipicul Sfântul Sava revizuit, acestă rămânând în uz până în secolul al XIX-lea.
+
==Tipicul Marii Biserici==
  
 +
Dificultăţile în utilizarea tipicului monahal la nivelul [[parohie|parohiilor]] a ajuns la apogeu la începutul secolului al XIX-lea, iar scurtările şi omiterea de părţi ale slujbelor au devenit larg răspândite. În consecinţă, [[Patriarhia Ecumenică|Patriarhul Ecumenic]] a autorizat revizuirea tipicului pentru uzul parohiilor. Această revizuire a devenit cunoscută sub numele de ''Tipicul bisericesc conform cu Stilul Marii Biserici a lui Hristos'' şi a fost publicată în anul 1838. Această ediţie a fost la rândul ei revizuită de Protopsaltul George Violakis în ''Tipicul Bisericii Mari a lui Hristos'', publicată în 1888.<ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.</ref>
  
 +
Episcopul [[Kallistos (Ware) de Diokleia|Kallistos]] notează:
  
==Tipicul Bisericii Mari==
+
:"Violakis a făcut modificări importante şi adesea greşite, în special în structura [[Utrenie]]i de Duminică: de exemplu, [[catavasie|catavasiile]] sunt trecute a fi cântate toate împreună la sfârşitul [[Odă Biblică|cântării a opta]] a [[Canon (imn)|canonului]], în loc să fie câte una la sfârşitul fiecăreia; iar citirea [[Evanghelie (liturgică)|Evangheliei]] este mutată din poziţia ei în vechime de după canon şi inserată penibil între cântările a opta şi a noua. Astfel, cântarea a noua este separată de cele care o precedă, iar întreaga structură a canonului este din nefericire compromisă." <ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.</ref>
  
Dificultăţile în utilizarea tipicului monahal la nivelul [[parohie|parohiilor]] a ajuns la apogeu la începutul secolului al XIX-lea iar abrevierile şi omiterile slujbelor au devenit larg răspândite. În consecinţă, [[Patriarhia Ecumenică|Patriarhul Ecumenic]] a autorizat revizuirea tipicului pentru uzul parohiilor. Această revizuire a devenit cunoscută sub numele de ''Tipicul Ecleziastic în conformitate cu Stilul Bisericii Mari a lui Hristos'' şi a fost publicată în anul 1838. Acestă ediţie a fost la rândul ei revizuită de Protopsaltul George Violakes în ''Tipicul Bisericii Mari a lui Hristos'', publicată în 1888.<ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.</ref>
+
Totuşi, mai departe el observă:
  
Episcopul Kallistos notează:
+
:"Când a făcut aceasta şi alte schimbări, probabil, Violakis nu inventa, ci doar dădea o formă oficială unor practici care deja erau urmate la nivelul parohiei. Probabil, Evanghelia a fost mutată mai aproape de sfârşitul slujbei deoarece prea puţini membri ai comunităţii ajungeau la timp pentru începutul Utreniei!"<ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.</ref>
 
 
:"Violakis a făcut modificări importante şi adesea greşite, în special în structura [[Utrenie]]i de Duminică: de exemplu, [[catavasie|catavasiile]] sunt trecute a fi cântate toate împreună la sfârşitul [[Odă Biblică|Canticle?]] opt a [[Canon (imn)|canonului]], în loc să de câte una la sfârşitul fiecărei canticle?; iar citirea [[Evanghelie (liturgică)|Evangheliei]] este mutată din poziţia ei în vechime de după canon şi inserată penibil între Canticles? opt şi nouă. Astfel, canticle nouă este separată de cele care o precedă iar întreaga structură a canonului este nefericit compromisă." <ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.</ref>
 
 
 
Totuşi, mai departe el notează:
 
 
 
:"Când a făcut aceasta şi alte schimbări, probabil, Violakes nu inventa ci doar dădea o formă oficială unor practici care deja erau urmate la nivelul parohiei. Probabil, Evanghelia a fost mutată mai aproape de sfârşitul slujbei deoarece prea puţini membrii ai comunităţii ajungeau la timp pentru începutul Utreniei!"<ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.</ref>
 
  
 
==Diferenţe între practica slavă şi cea bizantină==
 
==Diferenţe între practica slavă şi cea bizantină==
  
În întâmpinarea necesităţilor lumii slave, imediat ce misiunea în rândul slavilor a început, a demarat şi traducerea tipicului. Din cauza revizuirilor din lumea mediteraneeană cuplate cu invaziile mongole, tipicul slav şi-a pierdut conformitatea cu acela care era standardul lumii bizantine. Acest fapt a fost conştientizat de [[Biserica Ortodoxă Rusă|Biserica Rusiei]] în secolul al XVII-lea. Acestă revizuire a tipicului slav (împreună cu [[Cărţi liturgice|cărţile de cult]]) a dus la controversele [[Rascolnici|vechi-credincioşilor]]în vremea Ţarului Alexis şi a Patriarhului [[Nikon de Moscova]].
+
În întâmpinarea necesităţilor lumii slave, imediat ce misiunea în rândul slavilor a început, a demarat şi traducerea tipicului. Din cauza revizuirilor provenind din lumea mediteraneeană, la care s-au adăugat invaziile mongole, tipicul slav şi-a pierdut conformitatea cu standardul liturgic al lumii bizantine. Acest fapt a fost conştientizat de [[Biserica Ortodoxă Rusă|Biserica Rusiei]] în secolul al XVII-lea. Revizuirea tipicului slav (împreună cu cea a [[Cărţi liturgice|cărţilor de cult]]) a dus la controversele care au dus la schisma [[Rascolnici|Vechilor Credincioşi]] în vremea Ţarului Alexei şi a Patriarhului [[Nikon al Moscovei]].
  
Principalele diferenţe dintre practicile liturgice bizantine şi cele slave stau în originile lor în tipicul Sfântului Sava şi respectiv studit împreună cu reviziile aferente. Cu toate acestea, tipicele grec, românesc şi slav au fost în mare parte aliniate înainte de publicarea ediţiei lui Violakes a ''Tipicului Bisericii Mari'' în 1888.<ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 542.</ref>
+
Principalele diferenţe dintre practicile liturgice bizantine şi cele slave stau în originile lor diferite,  în tipicul Sfântului Sava şi respectiv studit, la care s-au adăugat revizuirile aferente. Cu toate acestea, tipicele grec, românesc şi slav au fost în mare parte armonizate înainte de publicarea ediţiei lui Violakes a ''Tipicului Bisericii Mari'' în 1888.<ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 542.</ref>
  
Pentru mai multe informaţii în acest subiect, vezi [http://www.holy-trinity.org/liturgics/krivoshein-greekandrussian.html ''Some differences between Greek and Russian divine services and their significance'', by Archbishop Basil Krivoshein of Brussels and Belgium]
+
Pentru mai multe informaţii în acest subiect, a se vedea: [http://www.holy-trinity.org/liturgics/krivoshein-greekandrussian.html ''Some differences between Greek and Russian divine services and their significance'', de Arhiep. Vassili Krivoşin al Bruxelles-ului şi Belgiei]
  
 
==Note==
 
==Note==
Linia 35: Linia 33:
 
<references />
 
<references />
 
</div>
 
</div>
 
  
 
==Legături externe - discuţii despre tipic==
 
==Legături externe - discuţii despre tipic==
Linia 51: Linia 48:
 
==Legături externe cu rubrici din tipic==
 
==Legături externe cu rubrici din tipic==
  
*[http://www.saintjonah.org/rub/ Rubrics for Upcoming Vigils] (Old Calendar).
+
*en: [http://www.saintjonah.org/rub/ Rubrics for Upcoming Vigils] (Old Calendar).
*[http://www.saintjonah.org/lit/ Rubrics and Texts for the Divine Liturgy] (Old Calendar).
+
*en: [http://www.saintjonah.org/lit/ Rubrics and Texts for the Divine Liturgy] (Old Calendar).
*[http://www.saintjonah.org/typ/ Rubrics and Texts for Typika] (Old Calendar).
+
*en: [http://www.saintjonah.org/typ/ Rubrics and Texts for Typika] (Old Calendar).
*[http://www.networks-now.net/litresswraoc/Typicon_Charts.htm How to put the Services together] (Antiochian).
+
*en: [http://www.networks-now.net/litresswraoc/Typicon_Charts.htm How to put the Services together] (Antiochian).
*[http://www.antiochian.org/1110642035 The Antiochian Liturgical Guide, Online]  
+
*en: [http://www.antiochian.org/1110642035 The Antiochian Liturgical Guide, Online]  
*[http://sgpm.goarch.org/ematins/matins.htm Texts for Sunday Matins] (New Calendar / Greek Archdiocese).
+
*en: [http://sgpm.goarch.org/ematins/matins.htm Texts for Sunday Matins] (New Calendar / Greek Archdiocese).
*[http://www.dioceseofalaska.org/html/liturgical_resources.html The Russian Orthodox Diocese of Alaska Liturgical Calendar (Old Calendar Rubrics)]
+
*en: [http://www.dioceseofalaska.org/html/liturgical_resources.html The Russian Orthodox Diocese of Alaska Liturgical Calendar (Old Calendar Rubrics)]
*[http://www.holytrinitymission.org/books/english/order_divine_services_fecula.htm Excerpts from the "The Order of Divine Services" According to the usage of the Russian Orthodox Church, By Peter Fekula and Matthew Williams]
+
*en: [http://www.holytrinitymission.org/books/english/order_divine_services_fecula.htm Excerpts from the "The Order of Divine Services" According to the usage of the Russian Orthodox Church, By Peter Fekula and Matthew Williams]
*[http://www.holytrinitymission.org/books/english/hierarchical_services_rubrics.htm Rubrics for Hierarchical Services (Instructions for Clergy and Altar Servers)]
+
*en: [http://www.holytrinitymission.org/books/english/hierarchical_services_rubrics.htm Rubrics for Hierarchical Services (Instructions for Clergy and Altar Servers)]
*[http://www.holytrinitymission.org/books/english/liturgical_rubrics_1.htm Liturgical Instructions for Non-Hierarchical Services (for Clergy and Altar Servers)]
+
*en: [http://www.holytrinitymission.org/books/english/liturgical_rubrics_1.htm Liturgical Instructions for Non-Hierarchical Services (for Clergy and Altar Servers)]
*[http://www.e-typikon.com Online Greek Orthodox Typikon (Subscription Only)]
+
*en: [http://www.e-typikon.com Online Greek Orthodox Typikon (Subscription Only)]
  
 
==Legături externe cu traduceri ale tipicului==
 
==Legături externe cu traduceri ale tipicului==
 +
*'''RO: [http://www.romarch.org/ro/arhiva/Tipic.html Tipicul cel mare al Sf. Sava]'''
 +
  
*[http://www.angelfire.com/journal2/typikon/ An English Translation of the Slavic Typikon (an ongoing project)]  
+
*en: [http://www.angelfire.com/journal2/typikon/ An English Translation of the Slavic Typikon (an ongoing project)]  
*[http://www.synaxis.info/typicon/index.html The Typikon Translation Project]
+
*en: [http://www.synaxis.info/typicon/index.html The Typikon Translation Project]
*[http://www.liturgy.ru/docs/docs_all/graphics.php The Slavonic Typicon (in GIF files)]
+
*en: [http://www.liturgy.ru/docs/docs_all/graphics.php The Slavonic Typicon (in GIF files)]
*[http://www.orthlib.info/Typikon/Typikon.html The Slavonic Typikon (PDF format)]
+
*en: [http://www.orthlib.info/Typikon/Typikon.html The Slavonic Typikon (PDF format)]
*[http://users.forthnet.gr/ath/frc/psprotheoria.html A Draft Translation of the Biolakes Typikon]  
+
*en: [http://users.forthnet.gr/ath/frc/psprotheoria.html A Draft Translation of the Biolakes Typikon]  
*[http://www.typikon.gr/ The Biolakes Typikon in Greek]
+
*en: [http://www.typikon.gr/ The Biolakes Typikon in Greek]
*[http://www.holytrinitymission.org/books/english/typikon_1.htm Abridged Typikon]
+
*en: [http://www.holytrinitymission.org/books/english/typikon_1.htm Abridged Typikon]
  
 
[[Categorie:Liturgică]]
 
[[Categorie:Liturgică]]
  
 
[[en:Typikon]]
 
[[en:Typikon]]

Versiunea curentă din 23 noiembrie 2013 14:24

Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.


Acest articol face parte din seria
Imnografie
Cărți și perioade liturgice
Acatistier | Aghiazmatar | Apostol
Ceaslov | Evanghelie | Liturghier
Molitfelnic | Minei | Octoih
Panihidă | Penticostar | Tipic | Triod
Noțiuni de imnografie
Acatist | Aleluia | Antifon
Automelă | Axion | Canon | Catavasie
Cântarea Casianei | Cântarea Maicii Domnului
Condac | Cuvine-se cu adevărat | Doxologie
Ecfonis | Ectenie | Fericirile | Glas | Heruvic
Idiomelă | Imn | Irmos | Luminândă
Ode biblice | Paraclis | Polieleu | Prochimen
Psalmii din Tipic | Stihiră | Stihoavnă
Tropar | Tropar dogmatic | Unule Născut
Imnografi
Andrei Criteanul | Casiana Imnografa
Cosma Imnograful | Efrem Sirul
Ioan Scolasticul | Iosif Imnograful | Nicodim Aghioritul
Roman Melodul | Teodor Studitul | Matei Vlastares
Editați această casetă
Acest articol face parte din seria
TEOLOGIE
Teolog și Teologie
Teolog - Teologie
Teologie dogmatică
Hristologie - Soteriologie
Eclesiologie - Eshatologie
În jurul Sfintelor Scripturi
Studiul Noului Testament
Studiul Vechiului Testament
Arheologia biblică
Alte discipline
Patristică - Hagiografie - Spiritualitate
Liturgică - Imnografie - Iconografie
Iconologie - Drept canonic - Tipic
Apologetică
Editați această casetă

Tipicul (din greceşte: τυπικόν/typikon, pl. τυπικα/typika, "respectând ordinea"; slavonă: ѹставъ/ustav) este cartea care conţine instrucţiunile şi rubricile care în Biserica Creştină Ortodoxă stabilesc ordinea cultului divin pentru fiecare zi din an. Necesită existenţa cărţilor liturgice care conţin componentele fixe şi variabile ale acestor slujbe. În uzul monahal, tipicul mănăstiresc include atât regulile de vieţuire în mănăstire cât şi pravila de rugăciune.

Tipicul Sfântului Sava şi Tipicul Studit - Origini

Cărţile liturgice folosite în prezent de Biserica Ortodoxă îşi au originea în mănăstiri sau au fost puternic influenţate de practicile călugăreşti. Slujbele ciclului zilnic de rugăciune folosit în zilele noastre în Răsăritul ortodox reflectă tradiţiile şi practicile monastice, în special cele din principalele centre unde au apărut şi unde s-au dezvoltat, Lavra Sfântului Sava din Ierusalim şi Mănăstirea Studion din Constantinopol.

Tradiţia liturgică a Tipicului Sfântului Sava, apărută prima dată în această Lavră a fost influenţată, în forma sa primară, de obiceiurile şi practicile comunităţilor ascetice din Orientul Apropiat, Egipt, Palestina şi Asia Mică. Sub Sfântul Teodor, Mănăstirea Studion din Constantinopol a devenit centrul renaşterii şi reformei monahale din oraşul imperial. În vremea controversei iconoclaste, tipicul monahal palestinian a fost adoptat de mănăstirile din Constantinopol. În Mănăstirea Studion a fost realizată o sinteză liturgică, prin adăugarea unor elemente din slujbele Marii Biserici din Constantinopol (Aghia Sophia) la tipicul palestinian. În timp, această sinteză studită a fost la rândul ei modificată de călugării palestinieni care au alcătuit Tipicul Sfântul Sava revizuit, acesta rămânând în uz până în secolul al XIX-lea.

Tipicul Marii Biserici

Dificultăţile în utilizarea tipicului monahal la nivelul parohiilor a ajuns la apogeu la începutul secolului al XIX-lea, iar scurtările şi omiterea de părţi ale slujbelor au devenit larg răspândite. În consecinţă, Patriarhul Ecumenic a autorizat revizuirea tipicului pentru uzul parohiilor. Această revizuire a devenit cunoscută sub numele de Tipicul bisericesc conform cu Stilul Marii Biserici a lui Hristos şi a fost publicată în anul 1838. Această ediţie a fost la rândul ei revizuită de Protopsaltul George Violakis în Tipicul Bisericii Mari a lui Hristos, publicată în 1888.[1]

Episcopul Kallistos notează:

"Violakis a făcut modificări importante şi adesea greşite, în special în structura Utreniei de Duminică: de exemplu, catavasiile sunt trecute a fi cântate toate împreună la sfârşitul cântării a opta a canonului, în loc să fie câte una la sfârşitul fiecăreia; iar citirea Evangheliei este mutată din poziţia ei în vechime de după canon şi inserată penibil între cântările a opta şi a noua. Astfel, cântarea a noua este separată de cele care o precedă, iar întreaga structură a canonului este din nefericire compromisă." [2]

Totuşi, mai departe el observă:

"Când a făcut aceasta şi alte schimbări, probabil, Violakis nu inventa, ci doar dădea o formă oficială unor practici care deja erau urmate la nivelul parohiei. Probabil, Evanghelia a fost mutată mai aproape de sfârşitul slujbei deoarece prea puţini membri ai comunităţii ajungeau la timp pentru începutul Utreniei!"[3]

Diferenţe între practica slavă şi cea bizantină

În întâmpinarea necesităţilor lumii slave, imediat ce misiunea în rândul slavilor a început, a demarat şi traducerea tipicului. Din cauza revizuirilor provenind din lumea mediteraneeană, la care s-au adăugat invaziile mongole, tipicul slav şi-a pierdut conformitatea cu standardul liturgic al lumii bizantine. Acest fapt a fost conştientizat de Biserica Rusiei în secolul al XVII-lea. Revizuirea tipicului slav (împreună cu cea a cărţilor de cult) a dus la controversele care au dus la schisma Vechilor Credincioşi în vremea Ţarului Alexei şi a Patriarhului Nikon al Moscovei.

Principalele diferenţe dintre practicile liturgice bizantine şi cele slave stau în originile lor diferite, în tipicul Sfântului Sava şi respectiv studit, la care s-au adăugat revizuirile aferente. Cu toate acestea, tipicele grec, românesc şi slav au fost în mare parte armonizate înainte de publicarea ediţiei lui Violakes a Tipicului Bisericii Mari în 1888.[4]

Pentru mai multe informaţii în acest subiect, a se vedea: Some differences between Greek and Russian divine services and their significance, de Arhiep. Vassili Krivoşin al Bruxelles-ului şi Belgiei

Note

  1. The Festal Menaion (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.
  2. The Festal Menaion (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.
  3. The Festal Menaion (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.
  4. The Festal Menaion (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 542.

Legături externe - discuţii despre tipic

Legături externe cu rubrici din tipic

Legături externe cu traduceri ale tipicului