Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Teodosie al Peșterilor Kievului

Versiunea din 11 august 2014 19:23, autor: Nick15 (Discuție | contribuții) (Legături externe)
Sfinţii Antonie şi Teodosie ai Peşterilor Kievului

Părintele nostru Teodosie al Peşterilor Kievului, împreună cu Sfântul Antonie al Peşterilor Kievului, este considerat unul din fondatorii Lavrei Peşterilor Kievului (Mănăstirea Peşterilor din Kiev) şi înfiinţării monahismului în Rusia în secolul al XI-lea. Prăznuirea lui se face în 3 mai.

Viaţa

Părintele Teodosie s-a născut în 1009. A crescut alături de părinţii săi în Vasilkov şi Kursk. Tatăl său era judecător. Teodosie a fost un tânăr pios şi drept, care mergea la biserică în fiecare zi şi citea cu atenţie Sfânta Scriptură. Viaţa lui era închinată Domnului. El ducea o viaţă simplă şi se bucura să lucreze pământul alături de ţărani, ceea ce nu era pe placul mamei sale. La 13 ani tatăl său a murit iar Teodosie a început să se gândească la cuvintele Domnului Cine iubeşte pe tată, ori pe mamă, mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine; şi cine iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine. (Matei 10:37). Cu aceste cuvinte ale Mântuitorului în minte, el s-a hotărât să-şi lase mama şi să meargă la Kiev unde să se alăture Părintelui Antonie despre care el auzise mai înainte.

La întâlnirea cu Teodosie, Antonie i-a arătat viaţa austeră pe care o ducea şi peştera mică şi incomodă în care trăia. Teodosie i-a răspuns că însuşi Domnul l-a trimis la el şi că el, Teodosie, i se va supune în toate. Conştient de măreţia viitorului acestuia, Antonie l-a acceptat şi l-a chemat pe ieromonahul Nikon să-l tundă. În acel moment avea 23 de ani.

Deoarece mănăstirea creştea în continuu, Antonie, dorindu-şi o viaţă austeră, s-a mutat într-o peşteră pe care şi-a săpat-o singur într-un deal din apropiere, care a devenit cunoscut ca Peşterile de Aproape. El l-a numit pe Varlaam din Kiev ca stareţ. Teodosie a rămas cu Varlaam la mănăstirea Peşterilor de Departe. După ce Varlaam a părăsit Mănăstirea Peşterilor pentru a merge la Mănăstirea Dimitriev, Teodosie a fost ales părinte superior de către fraţii săi, călugării. Din această însărcinare, el a a vegheat viaţa călugărilor şi, ca un adevărat lider, el a dat exemplu participând la toate muncile obişnuite ale obştei: căratul apei, tăiatul lemnelor, coptul, etc.. El a înfiinţat lângă mănăstire un adăpost pentru săraci şi handicapaţi care a fost întreţinut de călugări folosind o zecime din veniturile mănăstirii.

Odată cu creşterea obştii, Teodosie a văzut necesitatea stabilirii unui set de regulii pentru viaţa comunitară. Pentru stabilirea acestui cod de reguli el a luat ca model viaţa comunitară a mănăstirii Studion din Constantinopol şi a folosit regulamentul de la Studion ca bază pentru păstorirea obştii din Mănăstirea Peşterilor. Punând accentul pe caritate şi bunuri comune, regulile au dus la renaşterea idealului cenobitic strict şi au dat monahismului rus caracterul său cordial.

Teodosie şi-a menţinut echidistanţa faţă de certurile frecvente dintre prinţi şi nu s-a sfiit să-i admonesteze ca un părinte spiritual când a fost cazul. Chiar şi în cazul Prinţului Sviatoslav, pe care l-a admonestat că i-a uzurpat tronul fratelui său, Iziaslav, Teodosie a fost capabil să menţină relaţii paşnice. Mai mult, Sviatoslav a donat pământul pentru construcţia unei biserici de piatră.

Nici Sfântul Teodosie şi nici Sfântul Antonie nu au văzut această biserică finalizată. Părintele Antonie a adormit în 1073, urmat de Părintele Teodosie în 3 mai 1074. Înainte de a trece la Domnul, Teodosie l-a uns pe discipolul său Ştefan ca stareţ.

Iniţial, a fost pus în peşteră, de unde moaştele sale descoperite intacte de stareţul Nestorie împreună cu călugărul Nestor, autorul Cronicii de Început, obştea mănăstirii le-a transferat în noua catedrală în 1092. Într-o procesiune solemnă, moaştele sale au fost transferate în Catedrala Adormirii în 14 august 1092. În 1106, Părintele Teodosie a fost ridicat la rangul de sfânt şi adăugat listei celor canonizaţi

Moştenire

Introducerea regulii de la Studion în Mănăstirea Peşterilor Kievului este considerată cea mai mare realizare a Sfântului Teodosie. Această regulă se va împrăştia ulterior în întreaga Rusie. Astăzi, el este considerat primul organizator al monahismului din Biserica Ortodoxă a Rusiei.

Imnografie

Tropar, glasul al 8-lea:

Înălţându-te deasupra faptelor bune, de tânăr ai iubit viaţa călugărească, vitejeşte ajungând către dorinţă, te-ai sălăşluit în peşteră şi ai împodobit viaţa ta cu postirea şi cu luminarea, întru rugăciuni ca un fără de trup ai petrecut, în pământul Rusiei ca o făclie luminoasă ai strălucit, Părinte Teodosie: roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre

Condac, glasul al 3-lea:

Pe steaua Rusiei astăzi să o cinstim, care a strălucit de la răsărit şi la apus a venit, toată partea aceasta cu minunile şi cu bunătatea a îmbogăţit-o şi pe noi toţi, cu fapta şi cu darul aşezământului călugăresc, preafericitul Teodosie.

Legături externe