Teodosie al Moldovei: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Legături externe)
(casetă succesiune)
(Nu s-au afișat 4 versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Linia 1: Linia 1:
[[Sfânt]]ul Sfințit [[Mucenic]] '''Teodosie de la Brazi''' (cunoscut și ca '''Teodosie al Moldovei''') a fost un [[mitropolit]] al Moldovei din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, care a suferit mucenicia din mâinile tătarilor intrați pe teritoriul Moldovei într-o expediție de pradă. [[Biserica Ortodoxă]] îl [[prăznuire|prăznuiește]] pe [[22 septembrie]].
+
[[Sfânt]]ul Sfințit [[Mucenic]] '''Teodosie de la Brazi''' (cunoscut și ca '''Teodosie al Moldovei''') a fost un [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|mitropolit al Moldovei]] din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, care a suferit mucenicia din mâinile tătarilor intrați pe teritoriul Moldovei într-o expediție de pradă. [[Biserica Ortodoxă]] îl [[Praznic|prăznuiește]] pe [[22 septembrie]].
  
 
==Viața==
 
==Viața==
Sfântul Teodosie s-a născut în prima parte a secolului al XVII-lea, din părinți răzeși, în apropierea [[Mănăstire|Mănăstirii]] Brazi (județul Vrancea). Crescut cu evlavie și iubind slujbele bisericești, el intră ca frate la această mănăstire la vârsta de optsprezece ani. Mai târziu fost tuns în [[monahism]], cu metania la [http://www.bogdana.ro/94/manastirea.html Mănăstirea Bogdana] din Rădăuți (azi jud. Suceava).
+
Sfântul Teodosie s-a născut în prima parte a secolului al XVII-lea, din părinți răzeși, în apropierea [[Mănăstire|Mănăstirii]] Brazi (județul Vrancea).<ref name="basilica">[http://basilica.ro/22-j-%E2%80%A0-sf-ierarh-mc-teodosie-de-la-manastirea-brazi-mitropolitul-moldovei-sf-sfintit-mc-foca-episcop-de-sinope/ ''Sf. Ierarh Mc. Teodosie de la Mănăstirea Brazi, mitropolitul Moldovei''], Basilica.ro, 21 septembrie 2016</ref> Crescut cu evlavie și iubind slujbele bisericești, el intră ca frate la această mănăstire la vârsta de optsprezece ani. Mai târziu fost tuns în [[monahism]], cu metania la [http://www.bogdana.ro/94/manastirea.html Mănăstirea Bogdana] din Rădăuți (azi jud. Suceava).
Iubitor de învățătură și evlavios, a fost ales ca [[episcop]] de Rădăuți în anul 1669. În anul 1671 a fost rânduit apoi ca episcop de Roman până în anul 1674. Pentru vrednicia lui și ca urmare a situației politice tulburi din țară, după plecarea în Polonia a mitropolitului [[Dosoftei al Moldovei|Dosoftei]], el este  ales ca Mitropolit al Moldovei, după venirea pe tron a lui Dumitrașcu-Vodă Cantacuzino (nov. 1673-nov. 1675 și 1684-1685).
+
Iubitor de învățătură și evlavios, a fost ales ca [[episcop]] de Rădăuți în anul 1669. În anul 1671 a fost rânduit apoi ca episcop de Roman până în anul 1674. Pentru vrednicia lui și ca urmare a situației politice tulburi din țară, după plecarea în Polonia a mitropolitului [[Dosoftei al Moldovei|Dosoftei]], el este  ales [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolit al Moldovei]], după venirea pe tron a lui Dumitrașcu-Vodă Cantacuzino (nov. 1673-nov. 1675 și 1684-1685).<ref name="basilica"/>
  
 
Dumitrașcu-Vodă urcase pe tron datorită promisiunii de a plăti sultanului o sumă foarte mare de bani și este adus în țară cu sprijinul tătarilor. Ion Neculce, în Cronica Moldovei, îl descrie din această cauză ca pe o figură decăzută, întrucât, pentru a-și plăti datoriile față de Poartă, crește birurile, confiscând chiar și o parte din averile mănăstirilor ; pe de altă parte, acesta ține cetele tătare în țară pe toată durata iernii anului 1684-1685, de teama unei invazii polone, însă tătarii pornesc o serie de expediții de jaf care îngrozesc întreaga țară. A doua lui domnie avea să fie marcată de o teribilă foamete.
 
Dumitrașcu-Vodă urcase pe tron datorită promisiunii de a plăti sultanului o sumă foarte mare de bani și este adus în țară cu sprijinul tătarilor. Ion Neculce, în Cronica Moldovei, îl descrie din această cauză ca pe o figură decăzută, întrucât, pentru a-și plăti datoriile față de Poartă, crește birurile, confiscând chiar și o parte din averile mănăstirilor ; pe de altă parte, acesta ține cetele tătare în țară pe toată durata iernii anului 1684-1685, de teama unei invazii polone, însă tătarii pornesc o serie de expediții de jaf care îngrozesc întreaga țară. A doua lui domnie avea să fie marcată de o teribilă foamete.
Linia 9: Linia 9:
 
Mitropolitul Teodosie îl înfruntă pe domnitor, cerându-i să pună capăt jafurilor, însă, ca răspuns, domnitorul îl înlătură din scaunul mitropolitan și îl trimite sub pază la mănăstirea Sfântul Sava din Iași (unde rămâne, sub ocrotirea Patriarhului [[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Ierusalimului]]). Este eliberat de aici de mitropolitul Dosoftei, revenit pe scaunul mitropolitan, care îi îngăduie să se retragă la mănăstirea Brazi. Aici ierarhul înalță o nouă biserică, cu hramul Sf. Gheorghe, stabilind și o nouă rânduială a slujbelor. De asemenea, se mai îngrijește și de mănăstirea lui de metanie, Bogdana, îndemnându-l pe logofătul Solomon Bârlădeanu să o reconstruiască. Înzestrează ambele mănăstiri cu mai multe moșii, cărora le lasă și o parte din averile sale ; pentru restul averilor sale, hotărăște printr-un testament datând dina nul 1691 ca acestea să fie cheltuite pentru întemeierea altor două mănăstiri.
 
Mitropolitul Teodosie îl înfruntă pe domnitor, cerându-i să pună capăt jafurilor, însă, ca răspuns, domnitorul îl înlătură din scaunul mitropolitan și îl trimite sub pază la mănăstirea Sfântul Sava din Iași (unde rămâne, sub ocrotirea Patriarhului [[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Ierusalimului]]). Este eliberat de aici de mitropolitul Dosoftei, revenit pe scaunul mitropolitan, care îi îngăduie să se retragă la mănăstirea Brazi. Aici ierarhul înalță o nouă biserică, cu hramul Sf. Gheorghe, stabilind și o nouă rânduială a slujbelor. De asemenea, se mai îngrijește și de mănăstirea lui de metanie, Bogdana, îndemnându-l pe logofătul Solomon Bârlădeanu să o reconstruiască. Înzestrează ambele mănăstiri cu mai multe moșii, cărora le lasă și o parte din averile sale ; pentru restul averilor sale, hotărăște printr-un testament datând dina nul 1691 ca acestea să fie cheltuite pentru întemeierea altor două mănăstiri.
  
Incursiunile de jaf ale tătarilor în Moldova continuă în toată această perioadă, lucru relatat și în cronica lui Neculce. În timpul unei astfel de expediții, hoardele tătarilor ajung până la mănăstirea Brazi. Aflându-l aici pe mitropolitul Teodosie, îl chinuie cumplit, încercând să-l facă să le dea odoarele mănăstirii și banii. Acesta însă nu se învoiește să le dea, astfel că tătarii i-au tăiat capul, sfântul Teodosie primind astfel cununa [[mucenic]]iei, la scurt timp după praznicul [[Înălțarea Sfintei Cruci|Înălțării Sfintei Cruci]] ([[14 septembrie]]). Trupul lui a fost îngropat în biserica Sf. Gheorghe, ctitoria lui, însă cu vremea, datorită cutremurelor din zona Vrancei, biserica avea să cadă în ruină.
+
Incursiunile de jaf ale tătarilor în Moldova continuă în toată această perioadă, lucru relatat și în cronica lui Neculce. În timpul unei astfel de expediții, hoardele tătarilor ajung până la mănăstirea Brazi. Aflându-l aici pe mitropolitul Teodosie, îl chinuie cumplit, încercând să-l facă să le dea odoarele mănăstirii și banii. Acesta însă nu se învoiește să le dea, astfel că tătarii i-au tăiat capul, sfântul Teodosie primind astfel cununa [[mucenic]]iei, la scurt timp după praznicul [[Înălțarea Sfintei Cruci|Înălțării Sfintei Cruci]] ([[14 septembrie]]).<ref name="basilica"/> Trupul lui a fost îngropat în biserica Sf. Gheorghe, ctitoria lui, însă cu vremea, datorită cutremurelor din zona Vrancei, biserica avea să cadă în ruină.
  
 
Trupul sfântului a fost descoperit însă în chip minunat în anul 1842, în vremea stăreției la mănăstirea Brazi a ieroschimonahului Dimitrie. Trupul sfântului este descoperit atunci când noul stareț pune să fie săpat propriul lui mormânt în cimitirul mănăstirii, în locul unde fusese biserica Sf. Gheorghe. Groapa se surpă însă în fiecare zi, până când starețul însuși se hotărăște să vină să cerceteze pricina și, săpând iarăși, află în acest loc trupul Sfântului Teodosie, după cum povestește și Cuviosul [[Antipa de la Calapodești]], care a fost de față la această descoperire minunată și care spune că moaștele Sf. Teodosie răspândeau o mireasmă plăcută.
 
Trupul sfântului a fost descoperit însă în chip minunat în anul 1842, în vremea stăreției la mănăstirea Brazi a ieroschimonahului Dimitrie. Trupul sfântului este descoperit atunci când noul stareț pune să fie săpat propriul lui mormânt în cimitirul mănăstirii, în locul unde fusese biserica Sf. Gheorghe. Groapa se surpă însă în fiecare zi, până când starețul însuși se hotărăște să vină să cerceteze pricina și, săpând iarăși, află în acest loc trupul Sfântului Teodosie, după cum povestește și Cuviosul [[Antipa de la Calapodești]], care a fost de față la această descoperire minunată și care spune că moaștele Sf. Teodosie răspândeau o mireasmă plăcută.
Linia 18: Linia 18:
 
După căderea regimului comunist în decembrie 1989, mănăstirea Brazi a fost redeschisă, ca mănăstire de maici. Tot atunci s-a reluat și cinstirea sfântului Teodosie pe plan local, în așteptarea unei hotărâri a Sfântului Sinod al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]]. Sfântul Sinod a proclamat solemn [[proslăvire|canonizarea]] Sf. Ier. Mc. Teodosie de la Brazi pe [[5 octombrie]] 2003, sfântul având ca zi de pomenire data de [[22 septembrie]].
 
După căderea regimului comunist în decembrie 1989, mănăstirea Brazi a fost redeschisă, ca mănăstire de maici. Tot atunci s-a reluat și cinstirea sfântului Teodosie pe plan local, în așteptarea unei hotărâri a Sfântului Sinod al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]]. Sfântul Sinod a proclamat solemn [[proslăvire|canonizarea]] Sf. Ier. Mc. Teodosie de la Brazi pe [[5 octombrie]] 2003, sfântul având ca zi de pomenire data de [[22 septembrie]].
  
==Sfintele Moaște==
+
==Sfintele moaște==
 
Cercetările făcute în anii 2000 pe locul fostului paraclis, prin grija episcopului locului, PS [[Epifanie (Norocel) al Buzăului|Epifanie al Buzăului]] au dus la descoperirea [[moaște]]lor sfântului Teodosie. [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] a proclamat solemn [[proslăvire|canonizarea]] ca sfânt a sfințitului Teodosie, iar moaștele sale au fost așezate, spre cinstire, în biserica Mănăstirii Brazi. O parte a moaștelor sfântului a fost trimisă și la mănăstirea de metanie a sfântului, Bogdana, iar din mai 2010, o părticică din moaștele sale a fost dăruită bisericii Sf. Nicolae din București (parohia Apărătorii Patriei 1), care a primit și hramul Sf. Teodosie de la Brazi.
 
Cercetările făcute în anii 2000 pe locul fostului paraclis, prin grija episcopului locului, PS [[Epifanie (Norocel) al Buzăului|Epifanie al Buzăului]] au dus la descoperirea [[moaște]]lor sfântului Teodosie. [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] a proclamat solemn [[proslăvire|canonizarea]] ca sfânt a sfințitului Teodosie, iar moaștele sale au fost așezate, spre cinstire, în biserica Mănăstirii Brazi. O parte a moaștelor sfântului a fost trimisă și la mănăstirea de metanie a sfântului, Bogdana, iar din mai 2010, o părticică din moaștele sale a fost dăruită bisericii Sf. Nicolae din București (parohia Apărătorii Patriei 1), care a primit și hramul Sf. Teodosie de la Brazi.
  
Linia 39: Linia 39:
  
 
:Glasul cuvântului vieții a răsunat în Biserica lui Hristos, căci Păstorul ei s-a arătat bun chivernisitor al Tainelor lui Dumnezeu. Drept aceea, soborul arhiereilor și cetele călugărilor cântă într-un glas: „Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, mucenice nebiruit al lui Hristos!”
 
:Glasul cuvântului vieții a răsunat în Biserica lui Hristos, căci Păstorul ei s-a arătat bun chivernisitor al Tainelor lui Dumnezeu. Drept aceea, soborul arhiereilor și cetele călugărilor cântă într-un glas: „Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, mucenice nebiruit al lui Hristos!”
 +
 +
==Note==
 +
<references/>
  
 
==Surse==
 
==Surse==
Linia 49: Linia 52:
 
*[http://marginionut.wordpress.com/2008/09/22/viata-sfantului-teodosie-de-la-manastirea-brazi/ Viața Sf. Ier. Mc. Teodosie de la Brazi]
 
*[http://marginionut.wordpress.com/2008/09/22/viata-sfantului-teodosie-de-la-manastirea-brazi/ Viața Sf. Ier. Mc. Teodosie de la Brazi]
 
*[http://www.doxologia.ro/acatist/acatistul-sf-ier-mc-teodosie-de-la-manastirea-brazi Acatistul Sf. Teodosie de la Brazi] și alte resurse despre Sf. Ier. Mc. Teodosie.
 
*[http://www.doxologia.ro/acatist/acatistul-sf-ier-mc-teodosie-de-la-manastirea-brazi Acatistul Sf. Teodosie de la Brazi] și alte resurse despre Sf. Ier. Mc. Teodosie.
 +
 +
 +
{{start box}}
 +
{{succesiune|
 +
înainte=[[Dosoftei al Moldovei|Dosoftei]]|
 +
titlu=[[Listă a mitropoliților Moldovei|Mitropolit al Moldovei]]|
 +
ani=1674–1675|
 +
după=Calistrat (Vartic)}}
 +
{{end box}}
  
 
[[Categorie:Mucenici]]
 
[[Categorie:Mucenici]]
 
[[Categorie:Sfinți români]]
 
[[Categorie:Sfinți români]]
 +
[[Categorie:Mitropoliți români]]
 +
[[Categorie:Mitropolia Moldovei]]

Versiunea de la data 22 septembrie 2019 05:03

Sfântul Sfințit Mucenic Teodosie de la Brazi (cunoscut și ca Teodosie al Moldovei) a fost un mitropolit al Moldovei din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, care a suferit mucenicia din mâinile tătarilor intrați pe teritoriul Moldovei într-o expediție de pradă. Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe 22 septembrie.

Viața

Sfântul Teodosie s-a născut în prima parte a secolului al XVII-lea, din părinți răzeși, în apropierea Mănăstirii Brazi (județul Vrancea).[1] Crescut cu evlavie și iubind slujbele bisericești, el intră ca frate la această mănăstire la vârsta de optsprezece ani. Mai târziu fost tuns în monahism, cu metania la Mănăstirea Bogdana din Rădăuți (azi jud. Suceava). Iubitor de învățătură și evlavios, a fost ales ca episcop de Rădăuți în anul 1669. În anul 1671 a fost rânduit apoi ca episcop de Roman până în anul 1674. Pentru vrednicia lui și ca urmare a situației politice tulburi din țară, după plecarea în Polonia a mitropolitului Dosoftei, el este ales Mitropolit al Moldovei, după venirea pe tron a lui Dumitrașcu-Vodă Cantacuzino (nov. 1673-nov. 1675 și 1684-1685).[1]

Dumitrașcu-Vodă urcase pe tron datorită promisiunii de a plăti sultanului o sumă foarte mare de bani și este adus în țară cu sprijinul tătarilor. Ion Neculce, în Cronica Moldovei, îl descrie din această cauză ca pe o figură decăzută, întrucât, pentru a-și plăti datoriile față de Poartă, crește birurile, confiscând chiar și o parte din averile mănăstirilor ; pe de altă parte, acesta ține cetele tătare în țară pe toată durata iernii anului 1684-1685, de teama unei invazii polone, însă tătarii pornesc o serie de expediții de jaf care îngrozesc întreaga țară. A doua lui domnie avea să fie marcată de o teribilă foamete.

Mitropolitul Teodosie îl înfruntă pe domnitor, cerându-i să pună capăt jafurilor, însă, ca răspuns, domnitorul îl înlătură din scaunul mitropolitan și îl trimite sub pază la mănăstirea Sfântul Sava din Iași (unde rămâne, sub ocrotirea Patriarhului Ierusalimului). Este eliberat de aici de mitropolitul Dosoftei, revenit pe scaunul mitropolitan, care îi îngăduie să se retragă la mănăstirea Brazi. Aici ierarhul înalță o nouă biserică, cu hramul Sf. Gheorghe, stabilind și o nouă rânduială a slujbelor. De asemenea, se mai îngrijește și de mănăstirea lui de metanie, Bogdana, îndemnându-l pe logofătul Solomon Bârlădeanu să o reconstruiască. Înzestrează ambele mănăstiri cu mai multe moșii, cărora le lasă și o parte din averile sale ; pentru restul averilor sale, hotărăște printr-un testament datând dina nul 1691 ca acestea să fie cheltuite pentru întemeierea altor două mănăstiri.

Incursiunile de jaf ale tătarilor în Moldova continuă în toată această perioadă, lucru relatat și în cronica lui Neculce. În timpul unei astfel de expediții, hoardele tătarilor ajung până la mănăstirea Brazi. Aflându-l aici pe mitropolitul Teodosie, îl chinuie cumplit, încercând să-l facă să le dea odoarele mănăstirii și banii. Acesta însă nu se învoiește să le dea, astfel că tătarii i-au tăiat capul, sfântul Teodosie primind astfel cununa muceniciei, la scurt timp după praznicul Înălțării Sfintei Cruci (14 septembrie).[1] Trupul lui a fost îngropat în biserica Sf. Gheorghe, ctitoria lui, însă cu vremea, datorită cutremurelor din zona Vrancei, biserica avea să cadă în ruină.

Trupul sfântului a fost descoperit însă în chip minunat în anul 1842, în vremea stăreției la mănăstirea Brazi a ieroschimonahului Dimitrie. Trupul sfântului este descoperit atunci când noul stareț pune să fie săpat propriul lui mormânt în cimitirul mănăstirii, în locul unde fusese biserica Sf. Gheorghe. Groapa se surpă însă în fiecare zi, până când starețul însuși se hotărăște să vină să cerceteze pricina și, săpând iarăși, află în acest loc trupul Sfântului Teodosie, după cum povestește și Cuviosul Antipa de la Calapodești, care a fost de față la această descoperire minunată și care spune că moaștele Sf. Teodosie răspândeau o mireasmă plăcută.

Starețul pune ca sfântul să fie reînhumat în Peștera de Jos, în subteranele paraclisului „Învierea lui Lazăr”, unde se slujea pe atunci și Sf. Liturghie. Capul sfântului a fost păstrat în altarul paraclisului, spre cinstirea lui de către monahi și credincioși ; rămâne aici până la închiderea și demolarea mănăstirii de către regimul comunist, în anul 1959, când a fost pus din nou în mormânt. Există mărturii atât din secolul al XIX-lea, cât și din secolul al XX-lea care atestă evlavia credincioșilor față de sfântul mucenic Teodosie.

Proslăvirea

După căderea regimului comunist în decembrie 1989, mănăstirea Brazi a fost redeschisă, ca mănăstire de maici. Tot atunci s-a reluat și cinstirea sfântului Teodosie pe plan local, în așteptarea unei hotărâri a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Sfântul Sinod a proclamat solemn canonizarea Sf. Ier. Mc. Teodosie de la Brazi pe 5 octombrie 2003, sfântul având ca zi de pomenire data de 22 septembrie.

Sfintele moaște

Cercetările făcute în anii 2000 pe locul fostului paraclis, prin grija episcopului locului, PS Epifanie al Buzăului au dus la descoperirea moaștelor sfântului Teodosie. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat solemn canonizarea ca sfânt a sfințitului Teodosie, iar moaștele sale au fost așezate, spre cinstire, în biserica Mănăstirii Brazi. O parte a moaștelor sfântului a fost trimisă și la mănăstirea de metanie a sfântului, Bogdana, iar din mai 2010, o părticică din moaștele sale a fost dăruită bisericii Sf. Nicolae din București (parohia Apărătorii Patriei 1), care a primit și hramul Sf. Teodosie de la Brazi.

Părți din moaștele Sf. Ierarh Teodosie de la Brazi se găsesc așadar astăzi:

  • La Mănăstirea Brazi (jud. Vrancea) [1]
  • La mănăstirea Bogdana, împreună cu o parte din moaștele Sf. Leontie de la Rădăuți [2]
  • La biserica Sf. Nicolae din București (parohia Apărătorii Patriei I, str. Panselelor nr. 2).

Sfântul Sfințit Mucenic Teodosie este astăzi cinstit în întreaga țară, dar mai ales pe plan local, în episcopia Buzăului și Vrancei și în zona Moldovei, unde și-a petrecut viața și a primit moartea mucenicească. El este iubit pentru smerenia și răbdarea lui în suferință, pentru râvna și grija lui pentru biserici și mănăstiri și față de toți păstoriții lui, precum și pentru jertfa lui mucenicească.

Imnografie

Tropar, glasul 1:

Prea lăudaților mucenici...

Arătatu-te-ai, Ierarhe Teodosie, sfeșnic pururea luminos și mare apărător al Bisericii lui Hristos. Strălucit-ai prin slujire și mucenicie, ca o jertfă preacurată, aducându-te Stăpânului tuturor; slăvim pomenirea ta, rugând pe Dumnezeu să dăruiască sufletelor noastre pace și mare milă.

Condac, glasul al 8-lea:

Glasul cuvântului vieții a răsunat în Biserica lui Hristos, căci Păstorul ei s-a arătat bun chivernisitor al Tainelor lui Dumnezeu. Drept aceea, soborul arhiereilor și cetele călugărilor cântă într-un glas: „Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, mucenice nebiruit al lui Hristos!”

Note

Surse

Legături externe


Casetă de succesiune:
Teodosie al Moldovei
Precedat de:
Dosoftei
Mitropolit al Moldovei
1674–1675
Urmat de:
Calistrat (Vartic)