Teodora de la Sihla

Cuvioasa Teodora de la Sihla
Date personale
Naștere	~1650, Vânători-Neamţ, Moldova
Mutare la Domnul (†)	al treilea deceniu al secolului XVIII
Localizare	Mănăstirea Sihla (Neamţ, România)
Naționalitate	română
Date cult
Tip	cuvioasă
Data canonizării	20 iunie 1992
Prăznuire la data de	7 august
Recunoaștere	Biserica Ortodoxă Română
Biserici patronate

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla a trăit în Moldova secolului al XVII-lea, nevoindu-se în viaţa călugărească cea mai mare parte a vieţii sale. Este cea dintâi româncă trecută în rândul sfinţilor.
Biserica Ortodoxă Română o prăznuieşte pe data de 7 august.

Viaţa

Sf. Teodora de la Sihla s-a născut în jurul anului 1650 în satul Vânători (judeţul Neamţ), din părinţi binecredincioşi şi iubitori de Dumnezeu, în vremea domniei lui Vasile Lupu și a Mitropolitului Varlaam al Moldovei. Tatăl său, Ştefan Joldea, era fratele voievodului Ioan Joldea al Moldovei, fiind boier cu rang de comis şi armaş al Cetăţii Neamţ.

Fericita Teodora, ajungând la vârsta rânduită, a fost căsătorită de către părinţi, împotriva voinţei ei, cu un tânăr evlavios din Ismail.

Neavând ei copii, iar sufletul Teodorei mereu arzând de dorinţa unei vieţi cu totul curate, închinate numai lui Dumnezeu, la aceasta îndemnând-o şi duhovnicul ei, precum şi firea ei singuratică, a îmbrăţişat cinul monahal la Schitul Vărzăreşti (în apropiere de Focşani, actualmente în comuna Urecheşti). De asemenea, şi soţul ei s-a călugarit la Schitul Poiana Mărului, sub numele de Eleodor.

La Schitul Vărzăreşti, se nevoiau vreo treizeci de maici, sub călăuzirea egumenei lor, schimonahia Paisia. Aceasta a primit-o şi pe Teodora cu dragoste în acel liman al liniştii, îndrumând-o în cele sfinte şi fiindu-i ca un părinte spiritual.

Vremurile erau însă neprielnice pentru ţările române. Imperiul otoman, în încercarea sa de a pătrunde până în inima Europei, asediază Viena, în 1683. La acea vreme, în Moldova domnea Gheorghe Duca, iar în Ţara Românească Șerban Cantacuzino. Ca vasali ai Imperiului Otoman, ei au trebuit să participe la această campanie, cu oştenii lor. Aliaţii turcilor, tătarii, în drumul lor spre Viena, au trecut şi prin ţările române. Profitând de absenţa celor doi voievozi români şi a oştilor acestora, tătarii au jefuit cumplit zonele prin care au trecut. Primejduită fiind şi mănăstirea Vărzăreşti, egumena Paisia a luat cu sine pe Teodora şi pe alte câteva ucenice (căci celelalte se risipiseră) şi s-au retras în locuri mai ferite, la hotarul dintre munţii Buzăului şi ai Vrancei. Aici au ridicat un altar şi o locuinţă modestă, nevoindu-se în veghere, rugăciune şi post, ziua şi noaptea. Nu după multă vreme, schimonahia Paisia, înaintată în vârstă şi istovită de nevoinţă şi boală, s-a săvârşit din viaţă. Teodora, oţelită sufleteşte şi trupeşte, şi-a continuat însă strădaniile pustniceşti.

Proslăvirea ca sfântă

La 20 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a recunoscut şi proclamat în mod solemn sfinţenia Cuvioasei Teodora de la Sihla (actul sinodal din 20 iunie, proclamarea oficială a canonizării având loc la 21 iunie 1992). Este prăznuită în fiecare an la 7 august.

Imnografie

Tropar, glasul al 8-lea:

Cele pământeşti părăsind şi jugul cel aspru al pustniciei în peşterile schitului Sihla asupra ta luând, te-ai facut mireasă a lui Hristos, fericită Teodora. Cu rugăciunea pe îngeri ajungând, cu postul şi lacrimile pe diavoli arzând, ai biruit slăbiciunea firii omeneşti şi, pe mulţi sihaştri din Carpaţi întrecând, la cele cereşti te-ai mutat, lăsându-ne nouă mângâiere peştera şi pilda vieţuirii. Sfântă Preacuvioasă Teodora, roagă-te să se mântuiască sufletele noastre.

Condac, glasul al 3-lea:

Aleasă fiind de Dumnezeu pentru viaţa îngerească de sihăstrie, ai părăsit cele trecătoare, Preacuvioasă, şi te-ai retras la Sihla în peşteră. Şi acolo fiind hrănită de păsările cerului, neîncetat ai slăvit pe Dumnezeu cel în Treime închinat. Pentru aceasta, cu credinţă să strigăm: Bucură-te, Preacuvioasă Maică Teodora!

Vezi şi: Acatistul Sfintei Teodora de la Sihla.

Surse

• Calendar Ortodox - Sinaxar
• Wikipedia.ro - Sfânta Teodora de la Sihla

Legături externe

• Sf. Cuvioasă Teodora de la Sihla (viaţa şi nevoinţele, slujba, acatistul, icoane etc.), pe sfintiromani.ro