Teodora a II-a: Diferență între versiuni
(Pagină nouă: Sfânta şi drept-credincioasa '''Teodora a II-a''' a fost împărăteasă a Imperiului Roman de Răsărit (Bizantin) între anii 842 şi 855, fiind soţia soția împăratului Theofi...) |
m |
||
| (Nu s-au afișat 17 versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| − | Sfânta | + | [[Image:Theodora the Iconodule.jpg|thumb|300px|right|''Sfânta Teodora Binecredincioasa'']] |
| − | + | Sfânta și drept-credincioasa '''Teodora a II-a''' a fost împărăteasă a Imperiului Roman de Răsărit (Bizantin) între anii 842 și 855, fiind soția împăratului [[Teofil Iconoclastul]] și mama viitorului împărat Mihail al III-lea ''Methusos''. | |
| − | + | A susținut fervent cultul [[icoană|icoanelor]] și după moartea soțului ei a restabilit cultul icoanelor în Imperiul Roman de Răsărit. După moarte a fost canonizată de către [[Biserica Ortodoxă]], fiind [[prăznuire|prăznuită]] pe [[11 februarie]]. | |
| − | Pe plan religios, Teodora a fost o iconodulă convinsă, persecutându-i pe inconoclaști și pe paulicieni. Când fratele ei, Bardas, a devenit Caesar, Teodora a intrat în conflict cu el, dar și cu Mihail al III-lea, care a trimis-o la mănăstire împreună cu fiica sa, Tecla, în anul 855. A fost asasinată din ordinul împăratului Vasile I Macedoneanul. | + | ==Viața== |
| + | Se cunosc puține din viața ei dinainte de a deveni împărăteasă. Teodora era originară din Paflagonia, dintr-o familie armeană aristocratică. A fost căsătorită cu împăratul Teofil Iconoclastul (în urma unei ”înfățișări a mireselor” la care era prezentă și [[Casiana Imnografa]]), căruia i-a dăruit șapte copii, cinci fete și doi băieți. Când soțul ei a murit, ea a devenit regentă în timpul minoratului fiului său Mihail al III-lea. | ||
| + | |||
| + | Pe plan religios, Teodora a fost o iconodulă convinsă, persecutându-i pe inconoclaști și pe paulicieni. Teodora era soția împăratului Teofil, „''sfărâmătorul de icoane''”, dar ea nu era, ca bărbatul ei, eretică, ci ortodoxă. Teofil îl izgonise pe Sf. Metodie, [[patriarh]]ul [[Constantinopol]]ului și în locul lui îl numise pe un oarecare Ioan Lecanomatul, și arsese sfintele icoane. Dar Teodora, cu toate că pe față nu cuteza să se închine sfintelor icoane, le avea totuși ascunse în camera ei de taină, și în toate nopțile făcea rugăciuni către Dumnezeu ca să-I fie milă și să se îndure de ortodocși. Ea a născut un fiu, Mihail, pe care l-a învățat credința ortodoxă. După moartea soțului ei, l-a rechemat din exil pe Sf. [[Metodie I de Constantinopol|Metodie]] și a adunat sfântul sinod, care a anatemizat pe sfărâmătorii de icoane, pe Ioan l-a scos din scaun și a readus în Biserică sfintele icoane. | ||
| + | |||
| + | Când fratele ei, Bardas, a devenit Caesar, Teodora a intrat în conflict cu el, dar și cu Mihail al III-lea, care a trimis-o la mănăstire împreună cu fiica sa, Tecla, în anul 855. A fost asasinată din ordinul împăratului Vasile I Macedoneanul. | ||
| + | |||
| + | ==Restabilirea cultului icoanelor== | ||
| + | În perioada anterioară accederii Teodorei la tronul imperial, viața religioasă din Imperiul Roman de Răsărit (bizantin) era în continuare zguduită de criza provocată de [[iconoclasm]]. Așa cum se cunoaște, prin edictul imperial dat în anul 730, împăratul Leon al III-lea ''Isaurul'' interzisese folosirea icoanelor lui [[Iisus Hristos|Hristos]], ale [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] și ale tuturor [[sfinți]]lor și poruncise distrugerea acestora. | ||
| + | |||
| + | În anul 787, [[Irina Împărăteasa|dreptcredincioasa împărăteasă Irina]] convocase [[Sinodul VII Ecumenic|Sinodul al VII-lea ecumenic]], cel care a restabilit cultul icoanelor. Sinodul s-a întrunit la Niceea, în Asia Mică (motiv pentru care mai este cunoscut și sub numele de ''Sinodul al doilea de la Niceea''), între [[24 septembrie]] și [[13 octombrie]] 787. La acest sinod ecumenic au participat 350 de episcopi ortodocși, lucrările fiind prezidate de sfântul [[Tarasie al Constantinopolului|Tarasie]], [[patriarh]] al Constantinopolului la acea vreme. La acești 350 de Sfinți Părinți s-au mai alăturat până la sfârșitul sinodului alți 17 [[ierarh]]i, care au abjurat erezia iconoclastă. | ||
| + | |||
| + | Din păcate, după nu mult timp, mai exact în anul 813, împăratul Leon al V-lea a inițiat o a doua perioadă iconoclastă, de-a lungul căreia legislația iconoclastă pare să fi fost aplicată mai puțin riguros, întrucât au avut loc mai puține [[mucenic|martirizări]] și distrugeri de icoane. Lui Leon i-au urmat Mihail al II-lea, apoi Teofil, fiul acestuia. Teofil a murit, lăsând-o ca regentă a fiului său minor Mihail al III-lea pe împărăteasa Teodora a II-a, care era iconodulă. Ca și Irina Împărăteasa în urmă cu 50 de ani, Teodora i-a mobilizat pe iconoduli, a convocat un sinod în anul 843 și a proclamat reinstaurarea cultului icoanelor. De atunci, în prima duminică a [[Postul Mare|Postului Mare]] se sărbătorește [[Duminica Ortodoxiei]]. | ||
| + | |||
| + | ==A se vedea și== | ||
| + | * [[Icoană]] | ||
| + | * [[Iconoclasm]] | ||
| + | |||
| + | ==Legături externe== | ||
| + | *en: http://en.wikipedia.org/wiki/Theodora_%289th_century%29 - Theodora the Iconodule | ||
| + | *en: http://ocafs.oca.org/FeastSaintsLife.asp?FSID=100504 - OCA: Righteous Theodora, wife of the Emperor Theophilus, the Iconoclast | ||
{{start box}} | {{start box}} | ||
{{succesiune| | {{succesiune| | ||
| − | înainte=[[Teofil]]| | + | înainte=[[Teofil Iconoclastul]]| |
| − | titlu=[ | + | titlu=[[Listă a Împăraților Romani de Răsărit|Împărat Roman (Bizantin)]]| |
| − | ani=842& | + | ani=842–855| |
după=[[Mihail al III-lea]]}} | după=[[Mihail al III-lea]]}} | ||
{{end box}} | {{end box}} | ||
| + | |||
| + | [[Categorie:Sfinți]] | ||
| + | [[Categorie:Împărați romani]] | ||
| + | |||
| + | [[en:Theodora (9th century empress)]] | ||
Versiunea de la data 11 februarie 2017 16:38
Sfânta și drept-credincioasa Teodora a II-a a fost împărăteasă a Imperiului Roman de Răsărit (Bizantin) între anii 842 și 855, fiind soția împăratului Teofil Iconoclastul și mama viitorului împărat Mihail al III-lea Methusos.
A susținut fervent cultul icoanelor și după moartea soțului ei a restabilit cultul icoanelor în Imperiul Roman de Răsărit. După moarte a fost canonizată de către Biserica Ortodoxă, fiind prăznuită pe 11 februarie.
Viața
Se cunosc puține din viața ei dinainte de a deveni împărăteasă. Teodora era originară din Paflagonia, dintr-o familie armeană aristocratică. A fost căsătorită cu împăratul Teofil Iconoclastul (în urma unei ”înfățișări a mireselor” la care era prezentă și Casiana Imnografa), căruia i-a dăruit șapte copii, cinci fete și doi băieți. Când soțul ei a murit, ea a devenit regentă în timpul minoratului fiului său Mihail al III-lea.
Pe plan religios, Teodora a fost o iconodulă convinsă, persecutându-i pe inconoclaști și pe paulicieni. Teodora era soția împăratului Teofil, „sfărâmătorul de icoane”, dar ea nu era, ca bărbatul ei, eretică, ci ortodoxă. Teofil îl izgonise pe Sf. Metodie, patriarhul Constantinopolului și în locul lui îl numise pe un oarecare Ioan Lecanomatul, și arsese sfintele icoane. Dar Teodora, cu toate că pe față nu cuteza să se închine sfintelor icoane, le avea totuși ascunse în camera ei de taină, și în toate nopțile făcea rugăciuni către Dumnezeu ca să-I fie milă și să se îndure de ortodocși. Ea a născut un fiu, Mihail, pe care l-a învățat credința ortodoxă. După moartea soțului ei, l-a rechemat din exil pe Sf. Metodie și a adunat sfântul sinod, care a anatemizat pe sfărâmătorii de icoane, pe Ioan l-a scos din scaun și a readus în Biserică sfintele icoane.
Când fratele ei, Bardas, a devenit Caesar, Teodora a intrat în conflict cu el, dar și cu Mihail al III-lea, care a trimis-o la mănăstire împreună cu fiica sa, Tecla, în anul 855. A fost asasinată din ordinul împăratului Vasile I Macedoneanul.
Restabilirea cultului icoanelor
În perioada anterioară accederii Teodorei la tronul imperial, viața religioasă din Imperiul Roman de Răsărit (bizantin) era în continuare zguduită de criza provocată de iconoclasm. Așa cum se cunoaște, prin edictul imperial dat în anul 730, împăratul Leon al III-lea Isaurul interzisese folosirea icoanelor lui Hristos, ale Maicii Domnului și ale tuturor sfinților și poruncise distrugerea acestora.
În anul 787, dreptcredincioasa împărăteasă Irina convocase Sinodul al VII-lea ecumenic, cel care a restabilit cultul icoanelor. Sinodul s-a întrunit la Niceea, în Asia Mică (motiv pentru care mai este cunoscut și sub numele de Sinodul al doilea de la Niceea), între 24 septembrie și 13 octombrie 787. La acest sinod ecumenic au participat 350 de episcopi ortodocși, lucrările fiind prezidate de sfântul Tarasie, patriarh al Constantinopolului la acea vreme. La acești 350 de Sfinți Părinți s-au mai alăturat până la sfârșitul sinodului alți 17 ierarhi, care au abjurat erezia iconoclastă.
Din păcate, după nu mult timp, mai exact în anul 813, împăratul Leon al V-lea a inițiat o a doua perioadă iconoclastă, de-a lungul căreia legislația iconoclastă pare să fi fost aplicată mai puțin riguros, întrucât au avut loc mai puține martirizări și distrugeri de icoane. Lui Leon i-au urmat Mihail al II-lea, apoi Teofil, fiul acestuia. Teofil a murit, lăsând-o ca regentă a fiului său minor Mihail al III-lea pe împărăteasa Teodora a II-a, care era iconodulă. Ca și Irina Împărăteasa în urmă cu 50 de ani, Teodora i-a mobilizat pe iconoduli, a convocat un sinod în anul 843 și a proclamat reinstaurarea cultului icoanelor. De atunci, în prima duminică a Postului Mare se sărbătorește Duminica Ortodoxiei.
A se vedea și
Legături externe
- en: http://en.wikipedia.org/wiki/Theodora_%289th_century%29 - Theodora the Iconodule
- en: http://ocafs.oca.org/FeastSaintsLife.asp?FSID=100504 - OCA: Righteous Theodora, wife of the Emperor Theophilus, the Iconoclast
| Teodora a II-a | ||
|---|---|---|
| Precedat de: Teofil Iconoclastul |
Împărat Roman (Bizantin) 842–855 |
Urmat de: Mihail al III-lea |
