Teama

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 9 ianuarie 2013 13:54, autor: Vladimir-Adrian (Discuție | contribuții) (mici corecturi)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Spiritualitate didactică
Sfânta Treime
Dumnezeu Tatăl - Dumnezeu Fiul - Duhul Sfânt
Duhuri (spirite)
Îngeri - Diavoli
Viața viitoare
Judecată - Rai - Iad
Sfintele Taine
Botezul - Mirungerea
Sf. Împărtășanie - Mărturisirea
Căsătoria - Preoția
Sf. Maslu
Condiția omului
Omul - Îmbrăcămintea - Munca - Alimentația - Grijile - Visele
Teama - Gelozia - Cercetarea - Plictiseala
Libertatea - Ispita - Virtutea - Păcatul - Patima
Vârstele omului
Sărăcia - Bogăția- Luxul
Plăcerea - Boala - Bucuria- Tristețea- Suferința - Fericirea
Diverse
Cerșetoria - Extratereștri - Superstiții
Patimi ce afectează libertatea omului
Dependența de televizor
Dependența de internet - Dependența de jocurile pe calculator
Jocurile pe bani
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului
Fumatul - Drogurile
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului și sufletului
Prostituția
Decalogul
Decalogul
Rugăciunea, veghea și postul
Rugăciunea
Rugăciunea Tatăl Nostru - Rugăciunea inimii
Veghea - Postul
Virtuți
Virtuțile teologice

Credința - Nădejdea - Iubirea

Credința la români
Virtuțile morale

Înțelepciunea - Smerenia - Mulțumirea - Adevăr
Răbdarea - Stăruința în bine
Prietenia - Blândețea - Iertarea - Pacea
Mila - Dreptatea - Hărnicia

Păcate
Păcate strigătoare la cer
Uciderea - Homosexualitatea
Asuprirea orfanilor, văduvelor, străinilor, săracilor, năpăstuiților
Întârzierea sau oprirea plății lucrătorilor
Păcate capitale
Mândria - Desfrânarea
Iubirea de arginți - Invidia - Lăcomia
Mânia - Lenea
Alte păcate
Necredința - Închinarea la dumnezei străini
Pretexte și justificări pentru necredință - Atitudinea față de cei necredincioși

Vrăjitoria - Credința în astrologie - Credința în reîncarnare
Egoism - Furt - Nedreptatea - Lovirea - Gândurile rele
Nesocotirea părinților - Nesăbuința - Nepăsarea

Păcatele limbii
Minciuna - Mărturia mincinoasă - Hula - Cârtirea
Cearta - Bârfa - Limbuția
Editați această casetă


Teama este o stare de nelinişte sufletească cauzată de un pericol adevărat sau închipuit. Ea este pozitivă atunci când este vorba de 1) teama de Dumnezeu ca virtute a omului credincios, inclusiv a împăraţilor, judecătorilor, dregătorilor, preoţilor 2) teama faţă de Cel Rău 3) teama survenită la întâlnirile dintre Dumnezeu sau îngerii Săi cu oamenii 4) teama de pedeapsa legii şi teama de conducători 4) teama femeii de bărbat 5) teama animalelor faţă de om. Teama are o conotaţie negativă când este o teamă obişnuită, de fiecare zi.

Frica de Dumnezeu

Judecata de pe urmă-Hans Memling, sec. al XV-lea, în prezent la Muzeum Pomorskie, Polonia

Sentimentul de teamă apare odată cu căderea în păcat [1], căci aşa cum spune apostolul Ioan ,,frica are cu ea pedeapsa”[2] Dumnezeu vorbeşte direct poporului lui Israel, dându-i cele zece porunci, tocmai pentru ca acesta să capete frică de El şi să nu păcătuiască.[3] ,,Veniţi, fiilor, şi ascultaţi-mă, căci vă voi învăţa frica Domnului”, spune psalmistul.[4],,Frica de Domnul este curată, şi ţine pe vecie; judecăţile Domnului sunt adevărate, toate sunt drepte”, scrie psalmistul.[5] El adaugă ,, Mi se înfioară carnea de frica Ta, şi mă tem de judecăţile Tale”.[6] Înţeleptul Solomon ne avertizează:,,Mai bine puţin, cu frică de Domnul, decât o mare bogăţie, cu tulburare!” [7]Înţelepciunea spune:,,Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul”[8] Psalmistul spune: Slujiţi Domnului cu frică, şi bucuraţi-vă, tremurând.[9] Acelaşi psalmist arată:,, Dar eu, prin îndurarea Ta cea mare, pot să intru în casa Ta, şi să mă închin cu frică în Templul Tău cel sfânt.”[10] El scrie:,,Toţi oamenii sunt cuprinşi de frică, şi mărturisesc: ,,Iată ce a făcut Dumnezeu,`` şi recunosc că aceasta este lucrarea Lui![11] Solomon ne previne:,, Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău! /Aceasta va aduce sănătate trupului tău, şi răcorire oaselor tale. “[12] Sunt puţini oameni care iau seama aşa cum se cuvine la mânia Domnului: ,,Dar cine ia seama la tăria mâniei Tale, şi la urgia Ta, aşa cum se cuvine să se teamă de Tine?[13],,Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastâmpăraţi!” sfătuieşte acelaşi Solomon.[14] ,,Ferice de omul care se teme necontenit(de Dumnezeu –n.r) dar cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire.”, spune Solomon[15] Psalmistul scrie:,,Tot pământul să se teamă de Domnul! Toţi locuitorii lumii să tremure înaintea Lui!”[16] iar în altă parte spune: ,,Învaţă-mă căile Tale, Doamne! Eu voi umbla în adevărul Tău. Fă-mi inima să se teamă de Numele Tău.”[17] Apostolul Pavel scrie efesenilor:,,Supuneţi-vă unii altora în frica lui Hristos.”[18] Apostolul neamurilor scrie evreilor:,,Fiindcă am primit dar o împărăţie, care nu se poate clătina, să ne arătăm mulţumitori, şi să aducem astfel lui Dumnezeu o închinare plăcută, cu evlavie şi cu frică;[19]Apostolul Pavel scrie către ucenicii săi:,, Astfel dar, prea iubiţilor, după cum totdeauna aţi fost ascultători, duceţi până la capăt mântuirea voastră, cu frică şi cutremur, nu numai când sunt eu de faţă, ci cu mult mai mult acum, în lipsa mea.[20] Apostolul Petru scrie: 17 Şi dacă chemaţi ca Tată pe Cel ce judecă fără părtinire pe fiecare după faptele lui, purtaţi-vă cu frică (de Dumnezeu-n.r) în timpul pribegiei voastre; 18 căci ştiţi că nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur, aţi fost răscumpăraţi din felul deşert de vieţuire, pe care-l moşteniserăţi de la părinţii voştri, 19 ci cu sângele scump al lui Hristos, Mielul fără cusur şi fără prihană.[21]

Frica de Domnul, înţelepciunea şi ştiinţa

Frica de Domnul este ,,începutul înţelepciunii"[22], ,,începutul ştiinţei"[23], ,,şcoala înţelepciunii".[24], arată Solomon şi psalmistul. ,,3Să ascultăm dar încheierea tuturor învăţăturilor: Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om.”[25], scrie Ecclesiastul. În Cartea lui Iov, acesta spune la un moment dat despre Dumnezeu:Apoi a zis omului: ,Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`[26] Glasul înţelepciunii vorbeşte astfel:

29Pentrucă au urât ştiinţa, şi n-au ales frica Domnului,

30pentru că n-au iubit sfaturile mele, şi au nesocotit toate mustrările mele.

31De aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor, şi se vor sătura cu sfaturile lor.

32Căci împotrivirea proştilor îi ucide, şi liniştea nebunilor îi pierde;

33dar cel ce m-ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău.(Prov1.29)

Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile mele,

2dacă vei lua aminte la înţelepciune, şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere;

3dacă vei cere înţelepciune, şi dacă te vei ruga pentru pricepere,

4dacă o vei căuta ca argintul, şi vei umbla după ea ca după o comoară,

5atunci vei înţelege frica de Domnul, şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.

6Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.(Prov2.5)

Frica de Dumnezeu şi abaterea de la rău

,,Frica de Domnul este urârea răului;…”, scrie Solomon[27], ,,prin frica de Domnul omul se abate de la rău”, adaugă el[28] ,,Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate de la rău”, învaţă acelaşi Solomon.[29]

Beneficiile fricii de Dumnezeu- fericire, viaţă lungă, viaţa veşnică

Teama de Dumnezeu şi păzirea poruncilor duc la fericire:,,O! de ar rămânea ei cu aceeaşi inimă ca să se teamă de Mine şi să păzească toate poruncile Mele, ca să fie fericiţi pe vecie, ei şi copiii lor!”[30],,Frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sînt scurtaţi.”, arată Solomon[31] ,,Frica de Domnul duce la viaţă (viaţa veşnică-n.r), şi cel ce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire”, învaţă Solomon.[32] Ecclesiastul spune:,,Totuşi, măcar că păcătosul face de o sută de ori răul şi stăruieşte multă vreme în el, eu ştiu că le va merge bine celor ce se tem de Dumnezeu, şi au frică de El.”[33] Solomon ne încredinţează că:,,Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El./ Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. [34] Apostolul Pavel scrie corintenilor: Deci, fiindcă avem astfel de făgăduinţe (împărăţia lui Dumnezeu, viaţa veşnică), prea iubiţilor, să ne curăţim de orice întinăciune a cărnii şi a duhului, şi să ne ducem sfinţirea pînă la capăt, în frica de Dumnezeu.[35]

Teama de Dumnezeu la împăraţi, judecători, dregători, preoţi

Împăraţi şi dregători

Dumnezeu spune că împăratul trebuie ,,să scrie pentru el, într-o carte, o copie a acestei legi, pe care s-o ia de la preoţii din neamul Leviţilor. 19Va trebui s-o aibă cu el şi s-o citească în toate zilele vieţii lui, ca să înveţe să se teamă de Domnul, Dumnezeul lui, să păzească şi să împlinească toate cuvintele din legea aceasta şi toate poruncile acestea, /pentru ca inima lui să nu se înalţe mai pe sus de fraţii lui, şi să nu se abată de la poruncile acestea nici la dreapta nici la stânga, şi să aibă astfel multe zile în împărăţia lui, el şi copiii lui, în mijlocul lui Israel.(Deut17.19)Împăratul drept, cel ce împărăţeşte în frică de Dumnezeu este ,,ca lumina dimineţii, când răsare soarele în dimineaţa fără nori; ca razele soarelui după ploaie, care fac să încolţească din pământ verdeaţa".[36] Mai-marii şi dregătorii care împrumutau cu camătă fraţilor şi îşi vindeau fraţii sunt mustraţi de Neemia. El îi întreabă retoric: ,,Ce faceţi voi nu este bine. N-ar trebui să umblaţi în frica Dumnezeului nostru, ca să nu fiţi de ocara neamurilor vrăjmaşe nouă?Apoi le cere să ierte datoriile fraţilor lor, îi pune să jure şi aceştia jură şi-şi respectă cuvântul.[37] Neemia însuşi este un conducător cu frică de Dumnezeu care nu a împovărat poporul prin primirea necuvenită de pâine şi vin, aşa cum făcuseră predecesorii lui regi împreună cu slujitorii acestora, ba, mai mult, a lucrat la dregerea zidului, n-a cumpărat niciun ogor, slujitorii lui erau la lucru şi n-a cerut ,,veniturile cuvenite dregătorului, pentru că lucrările apăsau greu asupra poporului acestuia”[38]

Judecători

Regele Iosafat le spune judecătorilor: ,,Luaţi seama la ce veţi face, căci nu pentru oameni veţi rosti judecăţi; ci pentru Domnul, care va fi lângă voi când le veţi rosti./Acum, frica Domnului să fie peste voi; vegheaţi asupra faptelor voastre, căci la Domnul, Dumnezeul nostru, nu este nici o nelegiuire, nici nu se are în vedere faţa oamenilor, nici nu se primesc daruri.``[39]

Preoţi

Unor preoţi nu le era teamă de Dumnezeu şi aduceau jertfe necurate (vite oarbe, betegi, şchioape), lucru cu desăvârşire interzis de legea veche ebraică.[40]

Teama faţă de cel rău

Iisus spune:,,Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul; ci temeţi-vă mai degrabă de cel ce poate să piardă şi sufletul şi trupul în gheenă.[41] Această teamă trebuie să fie însoţită de conştiinţa faptului că putem, cu ajutorul lui Dumnezeu, prin veghe, rugăciune, aşa cum ne spune însuşi Iisus[42] şi fapte bune, să înfrângem puterea Celui rău, căci omul nu poate fi ispitit niciodată peste puterile sale, aşa cum spune apostolul Pavel.[43] ,,Pot totul în Hristos, care mă întăreşte.”, spune apostolul Pavel.[44]Chiar şi unii mari păcătoşi (Zaheu, mai-marele vameşilor, Manase, împărat autor al unui genocid[45], idolatru[46] şi vrăjitor[47] au beneficiat de iertare de la Dumnezeu pentru că s-au căit pentru faptele lor, făcând şi fapte vrednice de căinţa lor[48]

Teama survenită la întâlnirile dintre oameni şi Dumnezeu, îngeri

Când Dumnezeu i-a vorbit, Moise şi-a ascuns faţa, căci se temea să privească pe Dumnezeu.[49] Când a apărut un înger stând în picioare la dreapta altarului pentru tămâiere, Zaharia, preot credincios şi drept viitorul s-a spăimântat şi l-a apucat frica. Îngerul i-a spus să nu se teamă şi l-a anunţat că va fi tatăl lui Ioan Botezătorul.[50] După înviere, când Iisus se arată apostolilor, aceştia erau ,,plini de frică şi de spaimă”, crezând că văd un duh. Iisus le arată mâinile şi picioarele, îi îndeamnă să-l pipăie, le spune că un duh nu are nici carne şi nici oase şi fiindcă ei, de bucurie, încă nu credeau, şi se mirau, El le -a zis: ,,Aveţi aici ceva de mîncare?`/I-au dat o bucată de peşte fript şi un fagur de miere/ 43El le -a luat, şi a mâncat înaintea lor[51] Când apostolii L-au văzut pe Iisus umblând pe mare , li s-a părut că este o nălucă, şi au ţipat;Iisus a vorbit îndată cu ei, şi le -a zis: ,,Îndrăzniţi, Eu sunt, nu vă temeţi!``[52] Apostolul Ioan spune:,, Când L-am văzut, am căzut la picioarele Lui ca mort. El Şi -a pus mâna dreaptă peste mine, şi a zis: ,,Nu te teme! Eu sînt Cel dintâi şi Cel de pe urmă,”[53] Samuel cere ca Dumnezeu să facă minunea trimiterii ploii, Dumnezeu îl ascultă şi poporul capătă o mare frică de Domnul şi de Samuel. [54]

Teama de mustrare, pedeapsa legii şi teama de împărat

Preoţii sunt sfătuiţi în acest fel de apostolul Pavel:,,Pe cei ce păcătuiesc, mustră -i înaintea tuturor, ca şi ceilalţi să aibă frică.[55]

Legile trebuiau aplicate pentru ca tot poporul să audă şi să se teamă şi să nu mai facă acel lucru.[56]

21Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul;[57] Frica pe care o insuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuieşte împotriva sa însuşi[58]

Teama femeii de bărbat

Apostolul Pavel scrie efesenilor:,,Încolo fiecare din voi să-şi iubească nevasta ca pe sine; şi nevasta să se teamă de bărbat”[59]

Teama animalelor faţă de om

Dumnezeu spune omului:S-apuce groaza şi frica de voi pe orice dobitoc de pe pământ, pe orice pasăre a cerului, pe tot ce se mişcă pe pământ şi pe toţi peştii mării: vi le-am dat în mâinile voastre![60]

Teama obişnuită

Dumnezeu îi spune lui Moise pe muntele Sinai:,,Împliniţi legile Mele, păziţi poruncile Mele şi împliniţi-le; şi veţi locui fără frică în ţară./ 9Ţara îşi va da rodurile, veţi mânca din ele şi vă veţi sătura, şi veţi locui fără frică în ea.”[61] În Deuteronom stă scris: ,,Dar veţi trece Iordanul, şi veţi locui în ţara pe care v-o va da în stăpânire Domnul, Dumnezeul vostru. El vă va da odihnă, după ce vă va izbăvi de toţi vrăjmaşii voştri care vă înconjoară, şi veţi locui fără frică.[62] Dragostea desăvârşită izgoneşte frica, precum spune apostolul Ioan:,,În dragoste nu este frică; ci dragostea desăvârşită izgoneşte frica; pentru că frica are cu ea pedeapsa; şi cine se teme, n-a ajuns desăvârşit în dragoste”.[63] Fricoşii nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu.[64]Robul care îngroapă talantul (darurile lui Dumnezeu) în pământ mărturiseşte că i-a fost teamă. El este viclean şi leneş şi netrebnic şi el va sfârşi în iad, acolo unde este plânsul şi scrâşnirea dinţilor.[65] În veacul viitor nu va mai exista teamă [66]

Note

  1. Fac3.10
  2. 1Ioan 4.18
  3. Exod20.18-20, Deut4.10
  4. Ps34.11
  5. Ps19.9
  6. Ps119.120
  7. Prov15.16
  8. Prov23.17
  9. Ps2.11
  10. Ps5.7
  11. Ps64.9
  12. Prov3.7-8
  13. Ps90.11
  14. Prov 24.21
  15. Prov28.14
  16. Ps33.8
  17. Ps86.11
  18. Efes5.21
  19. Evrei12.28
  20. Flp2.12
  21. 1Pet1.17
  22. Prov9.10, Ps111.10
  23. Prov1.7)
  24. Prov15.33
  25. Eccl12.13
  26. Iov28.28, compară cu Prov9.10
  27. Prov8.13
  28. Prov16.6
  29. Prov16.6
  30. Deut5.29
  31. Prov10.27
  32. Prov19.23
  33. Eccl8.12
  34. Prov 14.26,27
  35. 2Cor7.1
  36. 2Sam 23.3
  37. Neemia 5.9
  38. Neemia5.15
  39. 2Cron 19.4-7
  40. Mal1.6-8
  41. Mt10.28
  42. Mt26.41, Mc 14.38
  43. 1Cor10.13
  44. Flp4.13
  45. 2 Regi 21.16
  46. 2 Regi 21.2-5
  47. Reg 21.6, 2 Cron 33.6
  48. Zaheu-Lc19.9-10, Manase- 2 Cron 33.11-20
  49. Exod 3.6
  50. Lc1.12-13
  51. Lc 24.37
  52. Mc6.49-50
  53. Apoc 1.7
  54. 1Sam 12.6-18-25
  55. 1Tim5.20
  56. Deut21.21, 17.13, 13.11
  57. Prov24.21-22
  58. Prov20.2
  59. Efes5.33
  60. Fac9.2
  61. Lev25.18,19
  62. Deut12.10
  63. 1Ioan 4.18
  64. Apoc21.8
  65. Mt25.25
  66. Ier23.4

Bibliografie

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6.
  2. Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7.
  3. English Standard Version Bible, 1971.
  4. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Concordanţă biblică tematică, pag 157-160- frică, ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4.
  5. Biblia sau Sfânta Scriptură, pag 1793-1776- frică, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2