Modificări

Salt la: navigare, căutare

Tabenisi

589 de octeți adăugați, 17 noiembrie 2013 12:35
m
Dezvoltare
{{Traducere}} '''Tabenisi''' sau '''Tavenisi''' este un loc și o comunitate creștină întemeiată în Egiptul de Sus către anul 320 de către sfântul [[Pahomie cel Mare]]. Această primă comunitate monastică pahomiană, care s-a extins până la moartea lui Pahomie în 346 într-o rețea de nouă mănăstiri de călugări sau de călugărițe numiți „tabenesioți”(sau "tavenisioți"), este considerată în istorie ca fiind primul mare model de [[Chinovie|cenobitism]] (viață monastică de obște) în Biserica creștină.
==Numele și locul==
Numele și locul unde se situa această mănăstire au fost mult timp necunoscute sau incerte. În diferitele manuscrise ale ''Istoriei lausiace'' a lui [[Paladie]] (capitolul 32), se găsesc formele grecești următoare: Ταβέννησις, Ταβέννησος, Ταβενίσιος et Ταβένη. La [[Sozomen]] (III, 14), un manuscrit donne manuscris scrie (correctementcorect) « έν Ταβεννήσῳ », mais un autre porte fautivement dar altul scrie greșit « έν Ταβέννη νήσῳ » en deux mots în două cuvinte (avec le mot cuvântul νῆσος, « île »însemnând «insulă»). C'est apparemment cette [[cacographie]] qui a inspiré à Această cacografie pare să condus pe [[Nichifor Calist Xanthopol]] ({{ssecolul al XIV-|XIV|e}}lea) la tournure suivante să scrie: « ἔν τινι νήσῳ, ἣ Ταβέννη ώνόμαστο », « dans une certaine île appelée Tabennê »«într-o anumită insulă numită Tabennê». De là vient la tradition selon laquelle le monastère était installé sur une îleaceste cacografii vine tradiția greșită după care mănăstirea ar fi fost situată pe o insulă, ce qui n'apparaît en fait dans aucun lucru care nu apare în fapt în niciun document ancienantic<ref>[[Étienne Marc Quatremère]], ''Mémoires géographiques et historiques sur l'Égypte'', 1811, vol. I, {{p.}}281.</ref>.
Dans les manuscrits [[În manuscrisele copte]]s, les formes sont les suivantes se găsesc formele următoare: ''Tabennêsi'' (la plus fréquentecea mai frecventă), ''Tabênise'', ''Tabnêse'', ''Tabsinêse'', ''Tabsênisi'' et d'autres encoreși altele. Dans les textes arabesÎn textele arabe, on trouve apare: ''Tabanessin'', ''Tafnis'', ''Tafânis'', ''Tafnasa'', et aussi și uneori ''Dounasa''. En latinÎn limba latină, on a la forme apare forma ''Tabennense'' dans la în ''Vie latine de PacômeViața'' latină a Sf. Pahomie de Sf. [[Denys le PetitDionisie Exiguul]]<ref>Les formes les plus autorisées paraissent donc être Formele cele mai autorizate par a fi așadar ''Tabennêsis'' en grec, în greacă și ''Tabennêsi'' en [[copte]]în coptă. Quant à l'étymologieÎn ceea ce privește etimologia cuvântului, l'[[égyptologue]] [[egiptologul Georges Daressy]] a proposé propune (''[[Recueil des Travaux relatifs à la philologie et à l'archéologie égyptiennes et assyriennes]]'', X, 1888, {{ppp.}}139 et și 141) d'identifier ce nom à identificarea aceastui nume cu un toponyme qui apparaît dans toponim care apare în lista geografică regăsită la liste géographique d'[[Abydos , în Efipt (Égypteîn hieroglife)|Abydos]] (en [[hiéroglyphe]]), et qui signifie « Demeure du fils d'și care înseamnă "Lăcașul lui Isis » "; mais ce toponyme dar acest toponim a aussi été attribué par d'autres à [[fost asociat de alți mai degrabă cu Nag Hammadi]] (la Χηνοβοσκία des géographes grecs, Chenoboskia geografilor greci), qui care se trouve à une vingtaine găsește la circa 20 de kilomètres en kilometri în aval du site față de TabennêsisTabenisi, sur la même rive droite du fleuvetot pe malul drept al Nilului.</ref>. Quant au dérivé désignant les occupants du lieuÎn ceea ce îi privește pe locuitorii acestui ținut, il revêt en grec les formes ei sunt numiți în greacă Ταβεννησιώτης(tabennisiotes), Ταβινισιώτης(tabinisiotes), Ταβισιώτης (tabisiotes); en latin iar în latină ''Tabennensis'' (avec le suffixe usuel cu sufixul obișnuit ''-ensis''), ''Tabennesiota'' (calque du greccalc după forma greacă), sau ''Tabennensiota'' (mélange des deuxo combinație între cele două forme).
Quant à l'emplacement du couventÎn ceea ce privește așezarea mănăstirii de femei, il est repérable par deux passages de la aceasta poate fi identificată cu ajutorul a două fragmente din ''Vie de PacômeViața lui Pahomie'' : une femme de [[Dendérah]], maladeunde se relatează că o femeie bolnavă din Denderah cere să fie dusă acolo în speranța că avea să fie vindecată. Astfel, s'y fait transporter dans l'espoir d'être guérieaceasta ia o barcă, et elle emprunte une barque qui « descend » le fleuvecare o ia "în jos" pe Nul, ceea ce qui suppose que Tabennêsis înseamnă că Tabenisi se trouve en găsea în aval față de [[Dendérah]] et sur l'autre rive du fleuve Denderah, pe malul opus al fluviului (c'est-à-dire sur la rive droiteprin urmare pe malul drept) ; un peu plus loin il est indiqué qu'au ceva mai departe este indicat că la nord du couvent de mănăstire se trouve găsea un village désert nommé sat părăsit numit ''PhbôouFbôou'', qui est identifié unanimement avec l'actuel unanim identificat cu actualul ''Faou'' (ou sau ''Faou Guebli'')<ref>Le Père jésuite Pr. Michel Jullien S.J. (''Études'', 1901) a proposé d'identifier Tabennêsis avec propunea identificarea actualei localități Debeșne, aflată la localité moderne de Debechneh, à cinq kilomètres au cinci kilometri spre sud de Faou, cu vechiul Tabenisi. Le nom Numele de ''Dounasa'' ou sau ''Dounaseh'' qu'on trouve dans d'anciens textes en care se regăsește în unele vechi texte arabe pourrait être une [[cacographie]] pour ar putea fi o cacografie a apelativului ''DebechnehDebeșne''. Mais cette localisation n'Dar această soluție nu a pas convaincu tout le mondeîntrunit acordul unanim al cercetătorilor, car Tabennêsis paraît avoir été encore plus proche întrucât Tabenisi pare să fi fost și mai apropiată de ''PhbôouFbôou''.</ref>, donc dans le 6{{e}} așadar în a [[Nome (Égypte antique)|nome]http://fr.wikipedia.org/wiki/Nome_du_Crocodile șasea ''nomă''] <ref>Noma era o circumscripție administrativă în Egiptul Antic.</ref> a Egiptului de [[Haute-Égypte]]Sus.
==Descriere==
Pacôme Sf. Pahomie și-a installé son établissement dans întemeiat așezarea într-un village abandonnésat abandonat. L'organisation était inspirée de celle des communautés rurales égyptiennes de l'époqueOrganizarea acesteia era inspirată din cea a comunităților rurale egiptene din epocă, mais aussi des camps militaires romainsdar și din structura taberelor militare romane, car Pacôme avait été întrucât Sf. Pahomie fusese soldat dans sa jeunesseîn tinereșe. Le monastère est Mănăstirea era un ensemble grup de clădiri înconjurate de bâtiments entouré d'un mur d'enceintezid de incintă. Viețuitorii aveau toate bunurile de obște (în comun). Le partage des biens est intégral, chacun abandonnant tout ce qu'il possède au monastère et ne pouvant disposer que Aceștia cedau mănăstirii toate bunurile lor și nu puteau dispune de nimic altceva decât cele îngăduite de ce que lui concède la règle rânduiala mănăstirii (notamment l'habit monastique îndeosebi veșmântul monahal: une tunique sans mancheso tunică fără mâneci, un capuchono pelerină cu glugă, une casaque en peau o rasă din piele de mouton et une ceintureoaie și o centură). Repas et régime alimentaire sont communs. La prière rassemble les moines deux fois par jourMesele erau comune, les sermons plusieurs fois par semaineși regimul alimentar era similar pentru toți. Le travail manuel est organisé en fonction des capacités Monahii se adunau de chacun et des besoins două oi pe zi la rugăciune și de la communauté câteva ori pe săptămână pentru cateheze. Munca manuală era organizată după capacitățile fiecăruia și după nevoile comunității: dans l'enceinteîn cadrul mănăstirii, des « maisons » regroupent les frères selon leur métierfrații erau grupați în mai multe "case", trois d'entre elles assurant à leur tour les services communspe meserii; trei "case" asigurau pe rând slujbele comune. La discipline est très stricteDisciplina era foarte strictă și presupunea inclusiv pedepse coroporale, prévoyant des châtiments corporels, et l'obéissance au supérieur est considérée comme la vertu cardinale du moineiar ascultarea față de stareț și de conducătorii "caselor" era considerată drept cea mai importantă virtute.
==Dezvoltare==
À l'automne În toamna anului 329, monahii au primit vizita noului arhiepiscop [[329Atanasie al Alexandriei]], les moines reçoivent la visite du nouvel archevêque care îl [[Athanase d'Alexandriehirotonie|hirotonește]], qui ordonne [[Pacôme le Grand|Pacômepreot]] comme prêtre. Peu de temps après, un second établissement est fondé dans le village voisin, également abandonné, de Phbôoupe Sf. [[Pacôme le GrandPahomie cel Mare|PacômePahomie]] lui-même s'y installe en [[. La scurt timp, o a doua mănăstire este întemeiată în satul vecin Fbôou, și acesta părăsit. Sf. Pahomie se instalează el însuși aici în anii 336]]-[[337|37]], et Phbôou devient d'ailleurs l'implantation la plus importante avec iar Fbôou devine cea mai importantă așezare monastică, având 600 moines à de monahi la mort du fondateur ([[moartea fondatorului în anul 346]]). Après [[După anul 340]], d'autres monastères sont établis entre mai multe mănăstiri sunt întemeiate între Esna și Akhmim, constituind practic o familie monastică de sine stătătoare, având în frunte un [[Esnaprotos]] et (stareț sau superior general) care circula între diferitele mănăstiri și îi numea în funcție pe egumenii acestora. De doup ori pe an, de Paști și pe [[Akhmîm13 august]]. L'ensemble constitue un véritable ordre, avec à sa tête un supérieur général qui circule entre les monastères et en nomme les supérieurs. Un rassemblement de tous les moines avea loc o întâlnire (sinaxă) a lieu deux fois par an, à Pâques et le 13 août, dans la maisontuturor monahilor în mănăstirea-mère de Tabennêsis ; à cette occasionmamă din Tabenisi. Cu aceste ocazii, les supérieurs doivent rendre compte egumenii mănăstirii trebuiau să dea socoteală economului general de leur gestion matérielle à l'économe généralmodul în care administraseră patrimoniul material al mănăstirii lor.
Après la mort de [[Pacôme le Grand|Pacôme]] (După moartea Sf. Pahomie pe [[9 mai]]] 346), le supérieur général fut Pétronioslocul său ca stareț l-a luat Petroniu, désigné par luiurmașul său desemnat, mais qui mourut trois mois aprèsdar care a murit după numai trei luni. I-a urmat avva [[Orsièse|HorsièseOrsisie]] (Orsisios) le remplaça, mais en [[însă în anul 351]], à la suite ca urmare a revoltei uneia dintre mănăstiri, administrarea de facto a mănăstirilor este preluată de la révolte d'un monastèreavva Teodor, unul dintre primii ucenici ai Sf. Pahomie, Théodorecare își exercită conducerea ca "vicar" al starețului Orsisie. În 368, un des premiers disciples de Pacômedupă moartea lui Teodor, dut prendre les choses en mainavva Orsisie își reia atribuțiile, et il assura rămânând stareț până la direction jusqu'à moartea sa mort en [[368]], tout en se disant le « vicaire » d'Horsièse. À cette date il y avait douze monastères d'hommes et trois de femmes. Horsièse reprit ensuite ses fonctions jusqu'à sa mort après [[în anul 386]]. En [[În anul 390]], l'archevêque [[Théophile d'Alexandrie]] favorisa l'installation d'un monastère de l'ordre à arhiepiscopul [[Canope (cité)|CanopeTeofil al Alexandriei]]sprijină instalarea unei mănăstiri pahomiene în cetatea Canop, à l'la est de sa métropoleAlexandria, à l'emplacement d'un [[Sérapéum de Canope|ancien temple de Sérapis]] pe locul unui fost templu al lui Serapis (Serapeumul din Canop): ce monastère de la aceasta avea să fie mănăstirea ''MétanoiaMetanoia''(a "pocăinței"), qui compta des moines latins, joua un rôle important dans l'influence qu'exerça sa règle en unde aveau să se instaleze și mai mulți monahi latini și care a avut o influență importantă asupra regulilor vieții monastice în Occident. Vers l'an Potrivit lui [[400Paladie]], selon [[Palladios]], les « Tabennésiotes » ou pachômiens étaient environ 7 000pahomienii sau "tavenisioții" erau în jur de 7000 spre anul 400. Au {{sÎn secolul al V-|V|e}}lea, l'ordre accepta les décisions du monahii pahomieni au recunoscut hotărârile [[concile Sinodul IV Ecumenic|Sinodului de Chalcédoinela Calcedon]] (il fournit notamment les patriarches ) și nu a fost afectată de disputele în jurul hotărârilor acestuia decât mai târziu, în secolul al VI-lea. Din rândul monahilor pahomieni au fost aleși și mai mulți ierarhi, între care [[Timothée Timotei III d'Alexandrieal Alexandriei|Timothée Timotei al III Salophaciole-lea al Alexandriei]] et (460-482) și [[Jean Ier d'Alexandrie|Jean Ioan I{{er}} Talaiaal Alexandriei]](482), et il ne connut des divisions à ce sujet qu'à partir du {{s-|VI|e}}.
==Bibliografie==
6.119 modificări

Meniu de navigare