Suzana din Palestina: Diferență între versiuni
(→Sursa) |
m |
||
(Nu s-au afișat 4 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | Sfânta Cuvioasa [[Mucenic| | + | Sfânta Cuvioasa [[Mucenic|Muceniță]] '''Suzana din Palestina''' a trăit în secolele III-IV, în vremea împăratului Maximian (286-305) și a primit [[mucenic]]ia la Elefteropolis (un oraș din [[Palestina]], la cca. 50 de kilometri de [[Ierusalim]]). [[Biserica Ortodoxă]] o [[Praznic|prăznuiește]] pe [[15 decembrie]]. |
− | == | + | ==Viața și mucenicia== |
− | Sfânta Suzana s-a născut | + | Sfânta Suzana s-a născut și a trăit în [[Palestina]] în secolele III-IV, primind mucenicia în vremea împăratului roman Maximian (286-305). Mama ei era evreică, iar tatăl ei păgân. Crezând în Hristos, a primit [[botez]]ul din mâinile episcopului Silvan. La moartea părinților ei, și-a eliberat toți robii și roabele și și-a împărțit averea săracilor. |
− | După aceea | + | După aceea și-a tuns părul, s-a îmbrăcat în haine bărbătești și, luându-și numele de Ioan, a intrat într-o [[mănăstire]] de călugări din [[eparhie|eparhia]] de Elefteropolis. S-a nevoit acolo vreme de douăzeci de ani, cu stăruință. Venind într-o zi la mănăstire o [[schimnic]]ă, crezând că era bărbat, a îndemnat-o la desfrânare, și pentru că „Ioan” nu a primit, l-a pârât mai-marilor mănăstirii că ar fi încercat s-o necinstească. Chemată la judecată, Suzana nu s-a împotrivit clevetirii, ci a cerut să i se dea [[canon de pocăință]] pentru păcatul de care era învinuită. |
− | Aflând însă [[episcop]]ul de Elefteropolis despre acest scandal, ducându-se la | + | Aflând însă [[episcop]]ul de Elefteropolis despre acest scandal, ducându-se la fața locului, l-a certat pe [[stareț]]ul mănăstirii pentru cele întâmplate, iar starețul a hotărât atunci să o scoată din călugărie și să o alunge din mănăstire pe Suzana. Auzind acestea, a cerut să fie chemate două fecioare și două [[diaconiță|diaconițe]] și, fiind lăsată singură cu ele, le-a descoperit acestora că era femeie, și nu bărbat. Acestea au dat mărturie episcopului, care, aflând acestea, a [[hirotesie|hirotesit]]-o [[diaconiță]] și a așezat-o [[stareț]]ă la o mănăstire de femei. |
− | Când a venit în Elefteropolis un nou guvernator pe nume Alexandru | + | Când a venit în Elefteropolis un nou guvernator pe nume Alexandru și a hotărât să aducă jerfe idolilor, Sfânta Suzana s-a dus la locul hotărât pentru jertfă și, rugându-se, a dărâmat idolii păgâni. A fost denunțată guvernatorului și, în timpul procesului, a fost supusă la multe chinuri, pe care le-a răbdat cu curaj. În cele din urmă a primit cununa muceniciei fiind arsă de vie. |
==Sursa== | ==Sursa== | ||
*[http://www.calendar-ortodox.ro/luna/decembrie/decembrie15.htm Sinaxar 15 decembrie]. | *[http://www.calendar-ortodox.ro/luna/decembrie/decembrie15.htm Sinaxar 15 decembrie]. | ||
− | |||
[[Categorie:Mucenici]] | [[Categorie:Mucenici]] | ||
[[Categorie:Cuvioși]] | [[Categorie:Cuvioși]] | ||
− | [[Categorie: | + | [[Categorie:Sfinți pre-niceeni]] |
Versiunea curentă din 14 decembrie 2018 14:38
Sfânta Cuvioasa Muceniță Suzana din Palestina a trăit în secolele III-IV, în vremea împăratului Maximian (286-305) și a primit mucenicia la Elefteropolis (un oraș din Palestina, la cca. 50 de kilometri de Ierusalim). Biserica Ortodoxă o prăznuiește pe 15 decembrie.
Viața și mucenicia
Sfânta Suzana s-a născut și a trăit în Palestina în secolele III-IV, primind mucenicia în vremea împăratului roman Maximian (286-305). Mama ei era evreică, iar tatăl ei păgân. Crezând în Hristos, a primit botezul din mâinile episcopului Silvan. La moartea părinților ei, și-a eliberat toți robii și roabele și și-a împărțit averea săracilor.
După aceea și-a tuns părul, s-a îmbrăcat în haine bărbătești și, luându-și numele de Ioan, a intrat într-o mănăstire de călugări din eparhia de Elefteropolis. S-a nevoit acolo vreme de douăzeci de ani, cu stăruință. Venind într-o zi la mănăstire o schimnică, crezând că era bărbat, a îndemnat-o la desfrânare, și pentru că „Ioan” nu a primit, l-a pârât mai-marilor mănăstirii că ar fi încercat s-o necinstească. Chemată la judecată, Suzana nu s-a împotrivit clevetirii, ci a cerut să i se dea canon de pocăință pentru păcatul de care era învinuită.
Aflând însă episcopul de Elefteropolis despre acest scandal, ducându-se la fața locului, l-a certat pe starețul mănăstirii pentru cele întâmplate, iar starețul a hotărât atunci să o scoată din călugărie și să o alunge din mănăstire pe Suzana. Auzind acestea, a cerut să fie chemate două fecioare și două diaconițe și, fiind lăsată singură cu ele, le-a descoperit acestora că era femeie, și nu bărbat. Acestea au dat mărturie episcopului, care, aflând acestea, a hirotesit-o diaconiță și a așezat-o stareță la o mănăstire de femei.
Când a venit în Elefteropolis un nou guvernator pe nume Alexandru și a hotărât să aducă jerfe idolilor, Sfânta Suzana s-a dus la locul hotărât pentru jertfă și, rugându-se, a dărâmat idolii păgâni. A fost denunțată guvernatorului și, în timpul procesului, a fost supusă la multe chinuri, pe care le-a răbdat cu curaj. În cele din urmă a primit cununa muceniciei fiind arsă de vie.
Sursa
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți > Cuvioși
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți > Mucenici
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți > Sfinți pre-niceeni
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni > Monahi
Categorii > Viața Bisericii > Monahism
Categorii > Viața Bisericii > Monahism