Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Sutană

Versiunea din 3 iulie 2020 15:26, autor: Kamasarye (Discuție | contribuții) (Practica răsăriteană)
Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză!

Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului.
De asemenea, dacă nu ați făcut-o deja, citiți pagina de ajutor Traduceri din limba engleză.

Cleric ortodox grec purtând rasa
Sutana este o haină lungă până la pământ, strânsă pe corp pe care o poartă clericii în Biserica Ortodoxă, precum și în unele comunități creștine occidentale. În perspectivă istorică, aceasta derivă din tunica purtată în Antichitate pe sub togă. Termenul provine din franțuzescul soutane. În latină era cunoscută sub numele de vestis talaris.

Sutana era până de curând îmbrăcămintea obișnuită a clerului răsăritean, dar și a celui occidental. În ultima vreme, mai ales în Occident, aceasta a fost abandonată în favoarea unei îmbrăcăminți mai moderne, dar clericii mai atașați de tradiție continuă să o poarte. În Biserica Ortodoxă, chiar și clericii care preferă îmbrăcămintea modernă continuă să poarte sutana in context liturgic.

Practica răsăriteană

În tradițiile greacă, slavă și românească, termenul "sutană" desemnează două tipuri de îmbrăcăminte: anteriul, strâns pe corp, care se poate purta pe sub alte veșminte și rasa, un veșmânt mai larg, purtat de regulă peste alte veșminte. Pentru monahi, acestea sunt întotdeauna de culoare neagră. Pentru clerul de mir, acestea sunt de obicei tot negre, dar pot fi și de alte culori - cel mai frecvent albastru, gri sau maro; în unele locuri se poartă o sutană albă de Sfintele Paști.

  • Anteriul este o haină lungă până la pământ, purtată de clerul major și de cel minor, de monahi și, frecvent, de studenții teologi și seminariști. Anteriul de tip rusesc (podriasnik sau podriaznik, ru: подрясник), întâlnit și în România este o haină lungă, la două rânduri, strânsă pe corp în partea de sus și mai largă în partea de jos, cu guler înalt, care se încheie cu nasturi într-o parte.[1] Anteriul de tip grecesc (numit anteri -gr: αντερί - sau zostiko - gr: ζωστικό) este ceva mai larg, strâns la mijloc cu un brâu, cu guler înalt, încheiat în față.[2] De obicei, toți clericii poartă anteriul pe sub veșmintele liturgice.
  • Rasa (în rusă riasa - ряса, în greacă exorason - ge: εξώρασον sau pur și simplu ράσον) este o haină largă pe care episcopîi, preoții, diaconii o poartă peste anteriu sau peste hainele obișnuite; face parte din uniforma monastică.[3] În tradiția rusească, nu este purtată de seminariști, citeți sau subdiaconi; în tradiția grecească, ca și în România, cântăreții pot purta rasa în biserică, de obicei peste îmbrăcămintea de stradă, fără anteriu. Preotul care celebrează slujbe unde nu trebuie să poarte toate veșmintele liturgice (de exemplu vecernia poartă rasa; aceasta nu se poartă însă pe sub stihar. Uneori rasa are dosul mânecilor de o altă culoare, caz în care se poate purta cu mânecile răsucite, cu partea colorată în afară. t may be worn with the bottoms of the sleeves turned back, which are sometimes faced in a contrasting color. Rasa de tip grecesc este în general mai largă decât cea de tip rusesc. La origine, esre un veșmânt monahal.
  • Pe vreme friguroasă, pste anteriu se poate purta o vestă lungă, strânsă pe corp, fără guler, cu nasturi de sus până jos și cu două buzunare.[4]
  • Peste acestea, pe timp de iarnă se mai poartă și un palton lung până la glezne, din material călduros, eventual îmblănit. [5] Se poartă peste rasă.

Sutana "simbolizează moartea clericului pentru lume, îngroparea sa și consacrarea sa lui Dumnezeu și Împărăției Sale."[6]

Western practice

There are two main kinds of cassocks in Western practice; the single breasted and the double breasted cassock.

Single breasted cassock

The single breasted cassock or soutane is a cassock with buttons down the front. This type of cassock is worn by Roman Catholic priests, and comes in a number of styles or cuts, though no particular symbolism attaches to these. A Roman cassock often has a series of buttons down the front – sometimes thirty-three (symbolic of the years of the life of Jesus). A French cassock also has buttons sewn to the sleeves after the manner of a suit, and a slightly broader skirt. An Ambrosian cassock has a series of only five buttons under the neck, with a sash on the waist.

A band cincture or sash, known also as a fascia, may be worn with the cassock. The two ends that hang down by the side have silk fringes.

Double breasted cassock

The double breasted cassock or Sarum cassock fastens at the shoulders on the opposing side of the breast and at the waist with one concealed button. This type of cassock is also worn by Anglican priests.

Source

References