Modificări

Salt la: navigare, căutare

Stihiră

1 octet șters, 24 mai 2017 09:33
m
Actualizare link-uri. Corectare diacritice.
{{Articol de calitate}}
{{Imnografie}}
'''Stihira''' <ref>'''stihíră''' s. f., g.-d. art. stihírii; pl. stihíri (cf. ''Dicţionar Dicționar ortografic al limbii române'', Colectiv, Editura Litera InternaţionalInternațional, 2002)</ref> (gr. στιχηρον / stihiron ; sl. стихира / stihirŭ, -ra) este un fel de tropar folosit în timpul [[Slujbele de peste zi|slujbelor zilei]], care pot fi reunite într-o carte numită ''Stihirar'' (care cuprinde stihirile pentru slujbele de dimineața și de seara pentru tot parcursul anului) <ref>''Stihirarul'' nu există ca şi și carte liturgică aparte în tradiţia tradiția bisericească românească. În parohii, stihirile Învierii sunt luate din ''[[Catavasier|Octoihul mic]]'' sau ''[[Catavasier]]'', cele ale Sfinţilor şi Sfinților și sărbătorilor fixe din ''Minei'', cele ale zilei din ''Octoihul mare'', iar cele specifice Postului Mare din [[Triod]].</ref>, sau mai pot fi găsite în ''[[Minei]]'', în ''[[Octoih]]'' în ''[[Catavasier]]''. Stihira nu trebuie confundată cu [[stihar]]ul (unul dintre [[veşminteveșminte|veşmintele veșmintele liturgice]]). În limba greacă στιχηρον (''stihiron'') ar putea însemna "care „care este în legătură cu un vers vers” (στιχ).
În mod [[TradiţieSfânta Tradiție|tradiţionaltradițional]], stihirile sunt cântate în forma stihirarică a muzicii modale canonice în Biserica Ortodoxă. Odată cu apariţia apariția muzicii armonice, polifonice, ne-modale într-unele din bisericile ortodoxe, unele din formele tradiţionale tradiționale s-au pierdut. În [[cântarea bizantină]], modurile stihirarice sunt de viteză "medie" „medie” (mai lente decât modul [[irmologic]], dar mai rapide decât cel [[papadic]]), cântarea fiecărei silabe acoperind adesea două sau trei note. Modul stihiraric este folosit cel mai adesea pentru cântarea stihirilor, dar nu în mod exclusiv.
În anumite tradiţii tradiții muzicale, modul stihiraric este folosit doar pentru slujbele de [[DuminicăZiua Domnului|Duminica]] sau pentru zilele de [[praznic]], în timp ce stihirile de la slujbele zilnice sunt cântate în modul irmologic.
==Folosirea liturgică==
Stihirile sunt adesea scrise în cicluri tematice sau pentru utilizarea în contexte liturgice specifice. Dăm mai jos câteva exemple în acest sens:
*la [[FericiriFericirile]]le care se cântă la [[Sfânta Liturghie]]*pentru anumiţi anumiți [[sfinţisfinți]] sau sărbători (acestea se găsesc în [[minei]])
*pentru [[Învierea Domnului]]
Stihirile sunt folosite cel mai frecvent în contexte liturgice precum:
*[[Vecernie|Vecernia]] (slujba de seară)
*[[Litia]]
*Laudele de la sfârşitul sfârșitul [[Utrenie]]i, slujba de dimineaţădimineață.
Stihirile se cântă de regulă alternativ cu versete din [[PsaltireaPsaltire|Psalmi]] sau din alte părţi părți ale [[Sfânta Scriptură|Scripturii]]. În [[cărţile cărțile liturgice]], se specifică pentru ele cântarea pe un anumit [[glas]].
Găsim adesea melodii pe tema stihirilor în înregistrările cu muzică liturgică ortodoxă, unele alcătuite de compozitori cunoscuţicunoscuți.
==Stihirile de la "Doamne „Doamne strigat-am"am”==La vecernie, grupul de stihiri (10, 8, 6 sau 4 - în funcţie funcție de sărbătoare) care se cântă după imnul "[[Doamne, strigat-am]]" (Ps. 140) se numesc "Stihirile „Stihirile de la Doamne strigat-am" am” (sl. Стихира на «Господи, воззвах» ; gr. "στιχηρα „στιχηρα εις το Κυριε, εκεκετραξα"εκεκετραξα”).
La Vecernia de Duminica (i.e. sâmbătă seara), stihirile de la "Doamne„Doamne, strigat-am" am” iau forma unui acrostih alfabetic în versiunea greacă originară. Prima stihiră nu este parte a acrostihului.
==Stihirile de la Stihoavnă==
'''Stihirile de la [[stihoavnă]]''' (sl. stikhíry na stikhóvne - стихиры на стиховне ; gr. Άπόστιχα' <ref>Numele grec face ca în unele limbi moderne ele să se numească: "Aposticha" „Aposticha” (engleză) ; "Apostiches" „Apostiches” (franceză).</ref>) sunt un grup de stihiri şi și versuri cântate spre sfârşitul sfârșitul [[Vecernie]]i şi și [[Utrenie]]i. Particularitatea acestor stihiri este că încep cu un imn, iar nu cu versetul din Psalmi, cum se întâmplă în cazul celorlalte stihiri. Duminica se cântă cu o stihiră mai mult decât în zilele săptămânii.
==Stihirile de la Laude==
La "[[Laude]]" la sfârşitul sfârșitul utreniei se cântă un grup de stihiri împreună cu versetele psalmilor de laudă 148, 149, 150. Acestea se numesc "stihirile „stihirile de la Laude" Laude” (sl. стихиры на "хвалите" ; gr. εις τους αινους).
==Surse==
* Arhimandrit Efrem, "Aposticha" şi "Sticheron" „Aposticha” și „Sticheron” în ''Blackwell Dictionary of Eastern Christianity'' (Oxford: Blackwell Publishing, 1999.) ISBN 0631189661* Călugării din New Skete, [http://www.ogreatmystery.com/newskete/hymnsofentreaty/introduction.html "Introducerea"] „Introducerea” la ''Hymns of Entreaty'' (Cambridge, New York: New Skete, 1987.) ISBN 093512909X
* Léon Clugnet, ''Dictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l'Eglise grecque'', Paris, 1895.
* Martine Roty, ''Dictionnaire russe-français des termes en usage dans l'Eglise russe'' (troisième édition revue et augmentée), Institut d'Etudes Slaves, Paris, 1992.
==Articole înruditeA se vedea și==
*[[Tropar]]
*[[Stihoavnă]]
1.062 de modificări

Meniu de navigare