Stihiră: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m
Linia 1: Linia 1:
'''Stihira''' (pl. ''stihiri'') este un fel de imn folosit în timpul [[Slujbele zilei|slujbelor zilei]], care pot fi reunite într-o carte numită ''Stihirar'' (care cuprinde stihirile pentru slujbele de dimineața și de seara pentru tot parcursul anului), sau mai pot fi găsite în ''[[Minei]]'' sau în ''[[Octoih]]''. Stihira nu trebuie confundată cu [[stihar]]ul (unul dintre [[veşminte|veşmintele liturgice]]). În limba greacă, înseamnă "imnuri în versuri" (''stichos'').
+
'''Stihira''' <ref>'''stihíră''' s. f., g.-d. art. stihírii; pl. stihíri (cf. ''Dicţionar ortografic al limbii române'', Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002)</ref> (gr. στιχηρον / stihiron ; sl. стихира / stihirŭ, -ra) este un fel de tropar folosit în timpul [[Slujbele zilei|slujbelor zilei]], care pot fi reunite într-o carte numită ''Stihirar'' (care cuprinde stihirile pentru slujbele de dimineața și de seara pentru tot parcursul anului) <ref>''Stihirarul'' nu există ca şi carte liturgică aparte în tradiţia bisericească românească. În parohii, stihirile Învierii sunt luate din [[Octoihul mic]] sau [[Catavasier]], cele ale Sfinţilor şi sărbătorilor fixe din Minei, cele ale zilei din Octoihul mare, iar cele specifice Postului Mare din [[Triod]].</ref>, sau mai pot fi găsite în ''[[Minei]]'', în ''[[Octoih]]'' în ''[[Catavasier]]''. Stihira nu trebuie confundată cu [[stihar]]ul (unul dintre [[veşminte|veşmintele liturgice]]). În limba greacă στιχηρον ar putea înseamna "care este în legătură cu un vers (στιχ).
  
În mod tradițional, stihirile sunt cântate în forma stihirarică a muzicii modale canonice în Biserica Ortodoxă. Odată cu apariția muzicii armonice, polifonice, ne-modale într-unele din bisericile ortodoxe, unele din formele tradiționale s-au pierdut. În [[cântarea bizantină]], modurile stihirarice sunt de viteză "medie" (mai lentă decât modul [[irmologic]], dar mai rapid decât cel [[papadic]]), cântarea fiecărei silabe acoperind adesea două sau trei note. Modul stihiraric este folosit cel mai adesea pentru cântarea stihirilor, dar nu în mod exclusiv.  
+
În mod tradițional, stihirile sunt cântate în forma stihirarică a muzicii modale canonice în Biserica Ortodoxă. Odată cu apariţia muzicii armonice, polifonice, ne-modale într-unele din bisericile ortodoxe, unele din formele tradiționale s-au pierdut. În [[cântarea bizantină]], modurile stihirarice sunt de viteză "medie" (mai lentă decât modul [[irmologic]], dar mai rapid decât cel [[papadic]]), cântarea fiecărei silabe acoperind adesea două sau trei note. Modul stihiraric este folosit cel mai adesea pentru cântarea stihirilor, dar nu în mod exclusiv.  
  
În anumite tradiții, modul stihiraric este folosit doar pentru slujbele de [[Duminică|Duminica]] sau pentru zilele de [[praznic]], în timp ce stihirile de la slujbele zilnice sunt cântate în modul irmologic.  
+
În anumite tradiţii muzicale, modul stihiraric este folosit doar pentru slujbele de [[Duminică|Duminica]] sau pentru zilele de [[praznic]], în timp ce stihirile de la slujbele zilnice sunt cântate în modul irmologic.  
  
 
==Folosirea==
 
==Folosirea==
Linia 9: Linia 9:
 
Stihirile sunt adesea scrise în cicluri tematice sau pentru utilizarea în contexte liturgice specifice. Dăm mai jos câteva exemple în acest sens:  
 
Stihirile sunt adesea scrise în cicluri tematice sau pentru utilizarea în contexte liturgice specifice. Dăm mai jos câteva exemple în acest sens:  
  
*pentru Fericiri  
+
*la [[Fericiri]]le care se cântă la [[Sfânta Liturghie]]
*pentru anumiți [[sfânt|Sfinți]] (''stihira aposticha'')  
+
*pentru anumiţi [[sfinţi]] sau sărbători (acestea se găsesc în [[minei]])
*pentru [[Învierea Domnului]]  
+
*pentru [[Învierea Domnului]]
  
 
Stihirile sunt folosite cel mai frecvent în contexte liturgice precum:
 
Stihirile sunt folosite cel mai frecvent în contexte liturgice precum:
 
 
*[[Vecernia]] (slujba de seară)  
 
*[[Vecernia]] (slujba de seară)  
 
*[[Litia]]
 
*[[Litia]]
*Laudele de la sfârșitul [[Utrenie]]i, slujba de dimineață.
+
*Laudele de la sfârşitul [[Utrenie]]i, slujba de dimineaţă.
 
   
 
   
Stihirile se cântă de regulă alternativ cu versete din [[Psaltirea|Psalmi]] sau din alte părți ale [[Sfânta Scriptură|Scripturii]]. În cărțile liturgice, se specifică pentru ele cântarea pe un anumit [[glas]].
+
Stihirile se cântă de regulă alternativ cu versete din [[Psaltirea|Psalmi]] sau din alte părţi ale [[Sfânta Scriptură|Scripturii]]. În [[cărţile liturgice]], se specifică pentru ele cântarea pe un anumit [[glas]].
  
Găsim adesea melodii pe tema stihirilor în înregistrările cu muzică liturgică ortodoxă, unele alcătuite de compozitori cunoscuți.
+
Găsim adesea melodii pe tema stihirilor în înregistrările cu muzică liturgică ortodoxă, unele alcătuite de compozitori cunoscuţi.
  
== Stihirile de la [[stihoavnă]]==
+
==Stihirile de la "Doamne strigat-am"==
 +
La vecernie, grupul de stihiri (10, 8, 6 sau 4 - în funcţie de sărbătoare) care se cântă după imnul "[[Doamne, strigat-am]]" (Ps. 140) se numesc "Stihirile de la Doamne strigat-am" (sl. Стихира на «Господи, воззвах» ; gr. "στιχηρα εις το Κυριε, εκεκετραξα").
  
'''Stihirile de la stihoavnă ''' (gr. Άπόστιχα'; slavonă: stikhíry na stikhóvne) sau '''Stihirile de la "Doamne, strigat-am"''' sunt un set de imnuri (stihiri) şi versuri cântate spre sfârşitul [[Vecernie]]i şi [[Utrenie]]i. " Particularitatea acestor stihiri este că încep cu un imn, iar nu cu versetul din Psalmi, cum se întâmplă în cazul celorlalte stihiri. Duminica se cântă cu o stihiră mai mult decât în zilele săptămânii. La Vecernia de Duminica (i.e. sâmbătă seara), stihirile de la "Doamne, strigat-am" iau forma unui acrostih alfabetic în versiunea greacă originară. Prima stihiră nu este parte a acrostihului.
+
La Vecernia de Duminica (i.e. sâmbătă seara), stihirile de la "Doamne, strigat-am" iau forma unui acrostih alfabetic în versiunea greacă originară. Prima stihiră nu este parte a acrostihului.
 +
 
 +
==Stihirile de la stihoavnă==
 +
'''Stihirile de la [[stihoavnă]]''' (sl. stikhíry na stikhóvne ; gr. Άπόστιχα' <ref>Numele grec face ca în unele limbi moderne ele să se numească: "Aposticha" (engleză) ; "Apostiches" (franceză).</ref>) sunt un set de stihiri şi versuri cântate spre sfârşitul [[Vecernie]]i şi [[Utrenie]]i. Particularitatea acestor stihiri este că încep cu un imn, iar nu cu versetul din Psalmi, cum se întâmplă în cazul celorlalte stihiri. Duminica se cântă cu o stihiră mai mult decât în zilele săptămânii.  
  
 
==Surse==
 
==Surse==
Linia 32: Linia 35:
 
* Arhimandrit Efrem, "Aposticha" şi "Sticheron" în ''Blackwell Dictionary od Eastern Christianity'' (Oxford: Blackwell Publishing, 1999.) ISBN 0631189661
 
* Arhimandrit Efrem, "Aposticha" şi "Sticheron" în ''Blackwell Dictionary od Eastern Christianity'' (Oxford: Blackwell Publishing, 1999.) ISBN 0631189661
 
* Călugării din New Skete, [http://www.ogreatmystery.com/newskete/hymnsofentreaty/introduction.html "Introducerea"] la ''Hymns of Entreaty'' (Cambridge, New York: New Skete, 1987.) ISBN 093512909X
 
* Călugării din New Skete, [http://www.ogreatmystery.com/newskete/hymnsofentreaty/introduction.html "Introducerea"] la ''Hymns of Entreaty'' (Cambridge, New York: New Skete, 1987.) ISBN 093512909X
 +
* Léon Clugnet, ''Dictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l'Eglise grecque'', Paris, 1895.
 +
* Martine Roty, ''Dictionnaire russe-français des termes en usage dans l'Eglise russe'' (troisième édition revue et augmentée), Institut d'Etudes Slaves, Paris, 1992.
  
 
Sursele articolului:
 
Sursele articolului:
Linia 37: Linia 42:
 
*[[:en:Aposticha|OrthodoxWiki:Aposticha]]
 
*[[:en:Aposticha|OrthodoxWiki:Aposticha]]
  
==Legături externe==
+
==Articole înrudite==
*
+
*[[Tropar]]
*
+
*[[Stihoavnă]]
*
+
*[[Imn]]
 
 
  
 
[[Categorie:Imnografie]]
 
[[Categorie:Imnografie]]

Versiunea de la data 26 martie 2008 20:19

Stihira [1] (gr. στιχηρον / stihiron ; sl. стихира / stihirŭ, -ra) este un fel de tropar folosit în timpul slujbelor zilei, care pot fi reunite într-o carte numită Stihirar (care cuprinde stihirile pentru slujbele de dimineața și de seara pentru tot parcursul anului) [2], sau mai pot fi găsite în Minei, în Octoih în Catavasier. Stihira nu trebuie confundată cu stiharul (unul dintre veşmintele liturgice). În limba greacă στιχηρον ar putea înseamna "care este în legătură cu un vers (στιχ).

În mod tradițional, stihirile sunt cântate în forma stihirarică a muzicii modale canonice în Biserica Ortodoxă. Odată cu apariţia muzicii armonice, polifonice, ne-modale într-unele din bisericile ortodoxe, unele din formele tradiționale s-au pierdut. În cântarea bizantină, modurile stihirarice sunt de viteză "medie" (mai lentă decât modul irmologic, dar mai rapid decât cel papadic), cântarea fiecărei silabe acoperind adesea două sau trei note. Modul stihiraric este folosit cel mai adesea pentru cântarea stihirilor, dar nu în mod exclusiv.

În anumite tradiţii muzicale, modul stihiraric este folosit doar pentru slujbele de Duminica sau pentru zilele de praznic, în timp ce stihirile de la slujbele zilnice sunt cântate în modul irmologic.

Folosirea

Stihirile sunt adesea scrise în cicluri tematice sau pentru utilizarea în contexte liturgice specifice. Dăm mai jos câteva exemple în acest sens:

Stihirile sunt folosite cel mai frecvent în contexte liturgice precum:

Stihirile se cântă de regulă alternativ cu versete din Psalmi sau din alte părţi ale Scripturii. În cărţile liturgice, se specifică pentru ele cântarea pe un anumit glas.

Găsim adesea melodii pe tema stihirilor în înregistrările cu muzică liturgică ortodoxă, unele alcătuite de compozitori cunoscuţi.

Stihirile de la "Doamne strigat-am"

La vecernie, grupul de stihiri (10, 8, 6 sau 4 - în funcţie de sărbătoare) care se cântă după imnul "Doamne, strigat-am" (Ps. 140) se numesc "Stihirile de la Doamne strigat-am" (sl. Стихира на «Господи, воззвах» ; gr. "στιχηρα εις το Κυριε, εκεκετραξα").

La Vecernia de Duminica (i.e. sâmbătă seara), stihirile de la "Doamne, strigat-am" iau forma unui acrostih alfabetic în versiunea greacă originară. Prima stihiră nu este parte a acrostihului.

Stihirile de la stihoavnă

Stihirile de la stihoavnă (sl. stikhíry na stikhóvne ; gr. Άπόστιχα' [3]) sunt un set de stihiri şi versuri cântate spre sfârşitul Vecerniei şi Utreniei. Particularitatea acestor stihiri este că încep cu un imn, iar nu cu versetul din Psalmi, cum se întâmplă în cazul celorlalte stihiri. Duminica se cântă cu o stihiră mai mult decât în zilele săptămânii.

Surse

Surse primare:

  • Arhimandrit Efrem, "Aposticha" şi "Sticheron" în Blackwell Dictionary od Eastern Christianity (Oxford: Blackwell Publishing, 1999.) ISBN 0631189661
  • Călugării din New Skete, "Introducerea" la Hymns of Entreaty (Cambridge, New York: New Skete, 1987.) ISBN 093512909X
  • Léon Clugnet, Dictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l'Eglise grecque, Paris, 1895.
  • Martine Roty, Dictionnaire russe-français des termes en usage dans l'Eglise russe (troisième édition revue et augmentée), Institut d'Etudes Slaves, Paris, 1992.

Sursele articolului:

Articole înrudite

  • stihíră s. f., g.-d. art. stihírii; pl. stihíri (cf. Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002)
  • Stihirarul nu există ca şi carte liturgică aparte în tradiţia bisericească românească. În parohii, stihirile Învierii sunt luate din Octoihul mic sau Catavasier, cele ale Sfinţilor şi sărbătorilor fixe din Minei, cele ale zilei din Octoihul mare, iar cele specifice Postului Mare din Triod.
  • Numele grec face ca în unele limbi moderne ele să se numească: "Aposticha" (engleză) ; "Apostiches" (franceză).
  • Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Stihiră&oldid=8683