Spiridon al Trimitundei

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 4 aprilie 2007 06:45, autor: Luminita (Discuție | contribuții) (Persecuţii şi mărturii ale credinţei ortodoxe)
Salt la: navigare, căutare
Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză!

Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului.
De asemenea, dacă nu ați făcut-o deja, citiți pagina de ajutor Traduceri din limba engleză.

St. Spyridon of Trimythous

Sfântul Spiridon s-a născut pe la anul 270, în Askia, Cipru, şi a prins zilele împăratului Constantin cel Mare, trăind până pe la jumătatea secolului IV. Numele său vine de la un cuvântul σπυρις, care în greacă înseamnă "coşuleţ". În tinereţe, a fost păstor de oi şi a avut şi o soţie, care i-a murit însă de timpuriu. Acest trist eveniment l-a făcut să îmbrace schima monahală, devenind ulterior şi păstor de suflete, ca episcop al Trimitundei, fără a abandona, însă, nici oile necuvântătoare, pe care a continuat să le ducă la păscut.

Persecuţii şi mărturii ale credinţei ortodoxe

În timpul persecuţiilor sub împăratul Maximilian (295 AD) sfântul a fost arestat şi exilat. În anul 325 AD, a participat la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea unde a uimit pe mulţi cu simplitatea cu care a explicat Credinţa [[Biserica ortodoxă|Ortodoxă]. Fără prea multă carte, sfântul a reuşit să convertească un mare filozof al vremii de la Arianism la Ortodoxie, uimind pe toţi cei prezenţi la Sinodul de la Niceea. El a explicat unitatea şi diversitatea Sfintei Treimi ţinînd în mână o cărămidă şi spunînd simplu că este formată din trei elemente esenţiale, şi anume foc, pământ şi apă. În timp ce vorbea, s-a aprins focul în partea de sus a cărămizii şi a început să curgă apa din partea de jos. Tot acolo, la Niceea, l-a cunoscut pe Sf. Nicolae al Mirelor, cu care a format o prietenie trainică.

Din mununile sfântului Spirinon

Vieţile Sfinţilor abundă în istorisiri despre minunile sale, el făcând parte dintre Sfinţii taumaturgi:

  • În vreme de secetă a adus pe pământ ploaie; şi iarăşi, prin rugăciunea lui, a oprit ploaia cea peste masură.
  • A pus capăt foametei puse la cale de vânzătorii de grâu, dărâmându-le hambarele în care tineau grâul.
  • A prefăcut şarpele în aur şi, după ce a scăpat pe sărac de nevoie, a prefăcut iarăşi aurul în şarpe.
  • A oprit curgerile râurilor.
  • A dat la iveală gândurile păcătoase ale unei desfrânate, care îndrăznise să se apropie de el şi a făcut-o să-şi mărturisească păcatul.
  • A astupat, prin puterea Sfântului Duh, gura celor ce se semeţeau cu ştiinţa lor, la Sinodul de la Niceea.
  • O femeie i-a cerut o suma de bani ce o încredinţase spre păstrare fiicei lui; sfântul a întrebat pe fiica lui, moartă mai de mult, unde a pus banii; şi aflând de la ea unde erau ascunşi, i-a dat stapânei lor.
  • A vindecat pe împăratul Constantie de boala de care suferea.
  • A dat din nou viaţă copilului unei femei.
  • A mustrat pe cel ce voia să-i ia din pricina lăcomiei o capră fără să o plătească şi a făcut să fugă capra în ocol de la cel ce o trăgea cu sila; iar după ce a numărat şi preţul ei, capra a stat cu cele cumpărate.
  • A vindecat muţenia unui diacon, căruia îi poruncise să spună o mică rugăciune pe vremea unei arşiţe, iar el, pentru mărire deşartă, lungise rugăciunea şi din pricina asta amuţise îndata.

Aparent ilogice şi de necrezut, aceste minuni (doar câteva sunt citate mai sus) trebuie interpretate într-o cheie mai subtilă, dată de apropierea care s-a făcut între numele său şi cuvântul latinesc... spiritus. Majoritatea acestor minuni (exceptând-o pe cea de la Niceea) vorbesc de la sine despre puterea discernământului, despre dreapta socoteală şi despre cumpătare. În privinţa minunii de la Niceea, când, luând în mână celebra lui cărămidă, a scos în evidenţă cele trei elemente care o compun (pământul, apa şi focul), această minune era destinată înţelegerii consubstanţialităţii celor Trei Persoane Treimice - Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.

Departure and relics

One of the pairs of St. Spyridon's slippers, housed at the cathedral dedicated to him in Worcester, Massachusetts

St. Spyridon lived most of his earthly life in Cyprus, where he also reposed in 348 AD and was buried in the Church of the Holy Apostles in Trimythous.

When the Saracens took the island, the Cypriots opened his grave in order to remove his sacred bones to Constantinople. They found that his body had remained intact, while from the grave emanated a scent of basil, true signs of the sainthood he had shown during his lifetime. When Constantinople fell in 1453, he was transferred to Serbia, then a Corfiot elder, Georgios Kalohairetis, brought him to the island of Corfu in Greece where he is currently buried.

To this day St. Spyridon's incorrupt relics at his shrine in Corfu continue to manifest the power of God, wondrous in His saints. He is called the "walking saint" because the silk slippers which clothe the feet of his relics wear out each year and are replaced on his feast day. He is commemorated by the Church on 12 decembrie. His Miracle in Corfu against the Turkish invasion of 1716 is commemorated on 11 august.

Imnografie

Caracterul său este surprins rezumativ de una din cântările sărbătorii, care zice aşa:

Hristos te-a ales păstor, preacuvioase, din pântecele maicii tale, blând, sfinţit şi curat, propovăduitor al sfintelor dogme şi vas preacinstit al darurilor Duhului, de Dumnezeu purtătorule.
De dragostea lui Hristos fiind rănit, preasfinţite, mintea înălţându-ţi-se de lumina vie a Duhului, ai dobândit încercarea cea lucrătoare, prin adânca-ţi cugetare la cele înalte, însuflate de Dumnezeu, şi jertfelnic dumnezeiesc făcându-te, cere pentru toţi dumnezeiască iertare.

(Condacul Sfântului Spiridon)

Legături externe