Modificări

Salt la: navigare, căutare

Mănăstirea Vatopedi (Muntele Athos)

143 de octeți adăugați, 3 octombrie 2007 21:22
fără descrierea modificării
'''Mănăstirea Vatopedi ''' este una din cele douăzeci de mari mănăstiri athonite, situată în partea de nord-est a peninsulei monastice, şi a doua în ierarhia din [[Sfântul Munte]].
Conform tradiţieiÎn mănăstire şi împrejurimi se găsesc nouăsprezece [[paraclis]]e, ctitorul fondator al Mănăstirii Vatopedului dintru început a fost sfântul Constantin cel Mare, ca mulţumire că Maica Domnului l-a scăpat pe fiul său Arcadie de la înec. Şi numele i s-ar trage dintre care cinci legate de la această întâmplare: „vatos”, arbust sau tufiş, şi „pedion” copil – copilul găsit în tufiş / arbust[[catolicon]]ul mănăstirii.
Pe la 361-363 tot Sfântul Munte ==Istoric==Conform [[tradiţie]]i, ctitorul fondator al Mănăstirii Vatopedului dintru început a fost pustiit de păgânisfântul [[Constantin cel Mare]], iar în anii 379ca mulţumire că [[Maica Domnului]] l-395 mănăstirea a fost refăcută scăpat pe fiul său Arcadie de împăratul Teodosie cel Marela înec. Dar pe Şi numele mănăstirii s-ar trage de la anul 860 a fost din nou prădată de către beduinii siriaciaceastă întâmplare: "vatos", arbust sau tufiş, şi "pedion" copil – copilul găsit în tufiş / arbust.
Mănăstirea Pe la 361-363 tot [[Muntele Athos]] a fost reîntemeiată în anul 972 pustiit de trei călugări: Atanasiepăgâni, Nicolae şi Antonie, care au iar în anii 379-395 [[mănăstire]]a a fost ucenici ai sfântului Atanasie Athonitul, fondatorul mănăstirii Marea Lavră şi refăcută de împăratul [[Teodosie cel Mare]]. Dar pe la anul 860 a monahismului fost din nou prădată de obşte în Sfântul Munte Athoscătre beduinii siriaci.
Catoliconul (biserica centrală) mănăstirii Mănăstirea a fost zidit reîntemeiată în secolul al X-leaanul 972 de trei [[călugăr]]i: Atanasie, în stilul arhitectural atonitNicolae şi Antonie, care au fost [[ucenic]]i ai sfântului [[Atanasie Athonitul]], fondatorul mănăstirii [[Marea Lavră]] şi este închinat Sfintei Fecioare, Maica Domnului. Catoliconul mai păstrează până astăzi câteva mozaicuri din epoca bizantinăa [[monahism]]ului de obşte în [[Sfântul Munte Athos]].
În mănăstire Catoliconul (biserica centrală) mănăstirii a fost zidit în secolul al X-lea, în stilul arhitectural atonit, şi împrejurimi se găsesc nouăsprezece paracliseeste închinat Sfintei Fecioare, dintre care cinci legate de catoliconMaica Domnului. Catoliconul mai păstrează până astăzi câteva [[mozaic]]uri din [[epoca bizantină]].
Mănăstirea este o [[ctitorie ]] veche a lui Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, care în a doua domnie (1563-1568), dăruieşte pe lângă o cupă mare de argint bătută cu solzi de aur ("ce a băut însă şi doamna sa dintr'însa"), şi merticul anual de 300 galbeni roşii. În acea vreme se aflau ca la 300 călugări în Mănăstire.
==Odoare şi sfinte moaşte==
Brâul Maicii Domnului negru se păstrează într-o raclă de argint.
Două cruci de la împăratul Constantin făcute după modelul care i s-a arătat pe cer, înainte de a începe lupta cu Liciniu, se păstrează pe [[Sfânta Masă]].  Alte sfinte moaşte: Capul Sf. Apostol Andrei, cel întâi chemat; Paharul (Jaspis) oferit de Manuel Comneanu-Paleologul; un deget al Sf. [[Ioan Botezătorul]]; mâna Sf. [[Grigore Decapolitul ]] dăruită de doamna Maria, soţia lui Şerban Cantacuzino, şi multe alte sfinte [[moaşte]].
==Biblioteca==
'''"Pantanassa"''' - icoana vindecătoare de cancer şi boli incurabile
'''"Izbăvitoarea celor deznădăjduiţi"''' - [[Theotokos]]
'''
"Elaiovritissa" - "Izvorâtoarea de mir"''' - a izvorât ulei pe timpul foametei
'''"Vimatarissa"'''
'''"Ctitoriţa"''' - această icoană a fost ascunsă de năvălirea păgânilor de un călugar într-o groapă sub Sfânta Masă cu o [[lumânare ]] aprinsă în faţa ei, iar după 72 de ani icoana a fost găsită în cel loc cu lumânarea încă arzând (călugărul respectiv a fost luat prizonier de păgâni şi când a ajuns la mănăstire, după 72 de ani, le-a spus călugărilor să sape în acel loc şi au găsit icoana)
'''"Junghiata"''' - a fost lovită de un [[diacon ]] (era supărat pe bucătar fiindcă nu a vrut să-i mai dea mâncare când a întârziat la masă - întârzia des) cu un cuţit, şi imediat a curs sânge din icoană. Diaconul şi-a venit în fire şi şi-a dat seama de greşeala greşeală şi s-a rugat Maicii Domnului să-l ierte neclintit în fata icoanei iar după câţiva ani Maica Domnului i-a spus că l-a iertat dar mâna care a lovit icoana va da socoteală la judecata lui Dumnezeu. Iar după moartea lui mâna respectivă i-a rămas uscată ca mărturie.
'''"Izbăvitoarea de barbari"''' - această icoană arata arăta înainte de aceasta această minune ca o icoană clasică. Porţile mănăstirii se ţineau închise în timpul nopţii de năvălirea păgânilor (piraţii) iar dimineaţa se deschideau. Un călugăr s-a închinat acestei icoane dimineaţa iar Maica Domnului i-a vorbit din icoană şi i-a spus să nu deschidă porţile mănăstirii fiindcă sunt piraţii la porţi şi vor prăda mănăstirea şi o vor incendia; atunci [[Mântuitorul ]] ridică mânuţa şi îi acoperă gura Maicii Domnului şi îi spune să-i lase în pace pe călugării aceştia fiindcă nu fac voia Lui; atunci Maica Domnului îi apucă tandru mâna Mântuitorului ţi o lasă în jos şi spune din nou acelaşi lucru. Iar icoana rămâne aşa. Într-adevăr piraţii erau la porţile mănăstirii şi astfel s-a izbăvit mănăstirea şi călugării de distrugere.
'''"Antifomitria"''' - la anul 382 fiica lui Teodosie cel Mare vine la ctitoria tatălui său (să vadă cum decurg lucrările de reparaţie) şi se închină la icoană; atunci Maica Domnului strigă din icoana "Ce cauţi aici? De acum încolo să nu mai calce picior de femeie pe aici..." şi de atunci s-a interzis accesul femeilor în muntele Athos.
Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
16.454 de modificări

Meniu de navigare